București: tururi ghidate, parte din proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire: fapte de vitejie, consemnări, monumente”, 17 iunie – 1 iulie 2017

În perioada 17 iunie – 1 iulie, Asociația Istoria Artei a pregătit o serie de tururi ghidate, parte din proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire: fapte de vitejie, consemnări, monumente”.
Evenimentele vor avea următorul program:
17 iunie, ora 11.00 Arcul de Triumf și Ultimul străjer al Capitalei (Băneasa)
18 iunie, ora 11.00 Leul și Monumentul Infanteristului (Cotroceni)
24 iunie, ora 11.00 Mormântul Eroului Necunoscut (O.N.C.E, Parcul Carol I)
25 iunie, ora 11.00 Cimitirul Ghencea Militar
1 iulie, ora 11.00 Cimitirul Bellu Militar
Participarea este gratuită, în limita a 30 de locuri la fiecare eveniment, cu o înscriere în prealabil la adresa de email tururighidate@gmail.com
De la debutul proiectului, au avut loc evenimente care au evocat personalități precum generalul Radu R. Rosetti, prințesa Nadeja Știrbey, sculptorul Spiridon Georgescu, conferințepe tema Primului Război Mondial, ateliere educative și de lectură publică, tururi ghidate.
Proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” vizează cercetarea și realizarea istoricului unor monumente de for public ridicate în onoarea eroilor, comemorarea eroilor și a faptelor lor, identificarea mărturiilor din scrisori, jurnale, arhive de familie, conceperea și publicarea unor materiale informative, identificarea  problemelor monumentelor publice, propunerea unor soluții de protejare și promovare a patrimoniului, organizarea de evenimente culturale pentru diferite categorii de vârstă.

Programul următoarelor evenimente:
17 iunie – O nouă serie de tuturi ghidate începând cu Arcul de Triumf
17 iunie – Istoria Moșiei Chitila – Mogoșoaia, de la ora 16:00, la Centrul de cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia
24 iunie – Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial, de la ora 16:00, la Centrul de cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia
Mai multe amănunte pot fi citite pe parcursul proiectului pe blogul: marelerazbelmareaunire.blogspot.ro/ și pe pagina de Facebook Asociația – Editură Istoria Artei.
„De la Marele Răzbel la Marea Unire. Fapte de vitejie, consemnări, monumente” este un proiect co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Despre Asociația Istoria Artei
Asociația Istoria Artei a fost înfiinţată în 2011 cu scopul dezvoltării de programe educative non-formale culturale, de istorie şi istoria artei în vederea conştientizării valorilor cultural-artistice și a patrimoniului național și internațional.
Principalele activități organizate de-a lungul anilor sunt: ateliere, cursuri, conferinţe, expoziții, proiecții, tururi ghidate pietonale. În ianuarie 2012 Asociaţia a înființat propria editură pentru trasee urbane de arhitectură și materiale didactice de istoria arhitecturii pentru copii, a deschis în 2014 o serie „Arhitecți de neuitat” cu Louis Pierre Blanc, Edmond Van Saanen-Algi, Carol Benisch, Ernest Doneaud și o serie de memorialistică dedicată prințeselor Nadeja Știrbey și Elisa Brătianu. 2016 a marcat inaugurarea unei noi colecții intitulată „Familii istorice”, accentul punându-se pe patrimoniul arhitectural și funciar al unor reprezentanți de seamă ai protipendadei românești.
În 2015 a apărut un prim album tipărit, „Arhiva de arhitectură: 1830-1860”, conținând planuri și schițe de arhitectură, multe dintre ele prezentate publicului pentru prima dată. Cel de-al doilea album „Arhiva de arhitectură: 1860-1870” este disponibil în librarii din luna februarie 2017.
Asociația a derulat în ultimii 5 ani proiecte de anvergură, beneficiind de finanțări nerambursabile de la Ministerul Culturii, Ordinul Arhitecților din România, A.F.C.N., D.R.I., A.R.C.U.B. și P.M.B., precum și de la sponsori privați, având parteneri Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Națională a României și importante muzee românești.

Mogoșoaia: conferință „Istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila”, sâmbătă, 17 iunie, începând cu ora 16:00, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache

Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” și Primăria Municipiului București vă invită la o nouă conferință „Istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila”, sâmbătă, 17 iunie, începând cu ora 16:00, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache.

Proprietatea din apropierea Bucureştiului a fost cumpărată de Constantin Brâncoveanu înainte de a ajunge pe tronul Ţării Româneşti; istoriografia consemnează că în 1681 achiziţionează un prim teren cu un heleşteu şi vad de moară. La 20 septembrie 1688 se finalizează lucrările şi se sfinţeşte paraclisul curţii, cu hramul Sfântul Gheorghe. Noi achiziţii de terenuri au loc în 1689 şi 1700, moşia iniţială extinzându-se spre Buciumeni, Gorganele, Chitila şi Străuleşti. Palatul este construit între 1700-1702, fiind reşedinţa de vară cea mai impunătoare a familiei. Potrivit dispoziţiilor domnitorului (1709), proprietatea ar fi trebuit să revină fiului său, Ştefan, dar morţile lor fulgerătoare şi confiscarea averii au afectat şi patrimoniul familiei care se afla la Mogoşoaia, care a fost fie furat, fie distrus de trupele turceşti. Abia în 1730 văduva domnitorului-martir reintră în posesia Mogoşoaiei, dar familia nu se va mai ocupa de proprietate.

În 1838 băneasa Safta Brâncoveanu lasă moşia fiicei sale adoptive, Zoe Bibescu, iar în 1849 o donează fiilor acesteia: Grigore Brâncoveanu, Nicolae, George şi Alexandru Bibescu. În 5 aprilie 1869 prinţul Nicolae Bibescu cumpără la licitaţie, pentru suma de 160000 lei, moşia Chitila/Zalhanaua. În cursul anului 1878 prinţii Grigore Brâncoveanu, George şi Alexandru Bibescu ies din indiviziunea moşiei, cedând-o fratelui lor, Nicolae Bibescu, care devine astfel unic proprietar.

Din nefericire, ca urmare a unor afaceri păguboase şi a unor credite ipotecare neonorate la timp, acesta va pierde definitiv moşia în 1884, în favoarea Băncii României. Din acest moment, istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila şi cea a proprietăţii palatului (cu o grădină de doar 63 pogoane) se separă, familia Bibescu-Brâncoveanu reuşind cu greu să păstreze fosta reşedinţă brâncovenească. Prinţul Nicolae întreprinde lucrări de transformare la palat, construieşte casa de oaspeţi (Vila Elchingen) şi serele precum şi o fabrică de zahăr la Chitila (căreia îi alocă un teren de 18 pogoane). În 1885 fratele său mai mare, Grigore Brâncoveanu preia creanţele ipotecare asupra domeniului palatului. Scoase la licitaţie în 1890-1891, palatul şi grădina sunt recuperate de fiica cea mai mare a prinţului Nicolae, Marie Nicole Bibescu şi de cumnatul ei, Dimitrie Cesianu prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu, moştenitoarea lui Grigore Brâncoveanu.

Istoria palatului şi a grădinii de la Mogoşoaia cunoaşte o nouă perioadă fecundă odată ce prinţul George Valentin Bibescu devine proprietar (prin cumpărare de la verişoara sa, Marie Nicole), în 1911, iar soţia sa, Martha Lahovary Bibescu se ocupă de restaurare, apelând la arhitecţii Domenico Rupolo şi G. M. Cantacuzino. Anii 1945-1948 marchează ieșirea domeniului palatului de sub posesia și administrarea familiei Bibescu, prin expropriere, în anii ’50 aici fiind expuse lucrările sculptorului Corneliu Medrea (1888-1964) și amenajându-se o casă de creație pentru scriitori.

București: Conferință de presă privind lansarea proiectelor Obiect de cult-obiect de patrimoniu – operă de artă peste timp și Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de Muzeul Național de Istorie a României

Conferință de presă privind lansarea proiectelor Obiect de cult-obiect de patrimoniu – operă de artă peste timp și Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) are bucuria de a anunța lansarea a două proiecte care au obținut finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național: Obiect de cult-obiect de patrimoniu – operă de artă peste timp și Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de Muzeul Național de Istorie a României, proiecte prin care vor fi valorificate bunuri culturale și arhive documentare de o valoare excepțională care fac parte din patrimoniul muzeului.

Cele două proiecte vor fi prezentate în cadrul unei conferințe de presă ce va avea loc vineri, 16 iunie 2017, ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București, în Sala Lapidarium.

În cadrul evenimentului vor lua cuvântul: dr. Cornel Ilie, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a României, Pr. dr. Florin Șerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului Patrimoniu cultural al Patriarhiei Române, Bogdan Șandric, analist-arheolog și șef serviciu în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, dr. Irina Ene, muzeograf în cadrul Secției Arhelogie Pre și Protoistorică, Clasică, Medievală și Preventivă (MNIR), coordonator al proiectului Obiect de cult-obiect de patrimoniu – operă de artă peste timp, Cristiana Tătaru, muzeograf în cadrul Secției Cabinet Numismatic și Tezaurul Istoric (MNIR), coordonator al proiectului Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de Muzeul Național de Istorie a României.

Proiectul Obiect de cult-obiect de patrimoniu-operă de artă peste timp îşi propune să valorifice patrimoniul muzeal specific prin realizarea unei expoziții cu o tematică inovatoare prin intermediul căreia va fi explicat rolul liturgic al obiectului, dar şi istoricul piesei propriu-zise. Expoziția cu titlul Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox va beneficia de un catalog care se va distribui împreună cu aplicația multimedia – Noi tendințe în expunerea muzeală și în protejarea patrimoniului – care cuprinde modele tridimensionale ale pieselor de patrimoniu incluse în acest proiect.

Prin proiectul Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de Muzeul Național de Istorie a României, în care muzeul are ca partener Institutul Național al Patrimoniului, se vor pune la dispoziția publicului, prin intermediul unei aplicații web de tip bibliotecă digitală integrată unui site web, două arhive deosebit de importante pentru studiile istorice. Este vorba despre arhiva științifică a regretatului numismat Octavian Iliescu, constituită din peste 360 de articole de specialitate și corespondența purtată de acesta de-a lungul a peste 40 de ani cu specialiști din țară și străinătate, și despre arhiva revistei Cercetări Numismatice în paginile căreia au fost publicate din anul 1978 până în prezent, aproximativ 368 de articole de specialitate. De asemenea, proiectul are în vedere publicarea unui supliment alături de volumul cu numărul XIX al jurnalului Cercetări Numismatice, precum și organizarea unei conferințe dedicate studiilor de numismatică, dar și mijloacelor prin care colecții numismatice (și nu numai) sunt valorificate în mediul on-line.

_____________________________________________________________________

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi:

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Secţia Relaţii cu Publicul

Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Tel/Fax: 021. 313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com

http://www.mnir.ro, http://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_, http://instagram.com/mnirpage


 

Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

Tel./Fax  [Phone/Fax] + 40 21 –  313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_