NeoNlitic – un proiect expozițional inedit, din 14 noiembrie 2020, la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Asociația Wood Be Nice, anunță deschiderea expoziției NeoNlitic. După ce a poposit mai întâi în Bulgaria, apoi în Ucraina, proiectul NeoNlitic, aflat la cea de-a doua ediție în 2020, va putea fi vizionat de public între 14 și 28 noiembrie la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) din București. Vernisajul va avea loc pe 14 noiembrie și se va desfășura online, atât pe pagina de Facebook a proiectului NeoNlitic, cât și pe cea a MNIR.

Culturi străvechi, tehnici moderne
NeoNlitic a urmărit, începând cu prima ediție din 2018, reinterpretarea esteticii culturilor Cucuteni și Hamangia în viziune contemporană. Doi ani mai târziu, explorarea creativității preistorice depășește hotarele României și țintește mai sus, la apropierea unor culturi vecine pe fondul unui trecut artistic împărtășit.
Cea de-a doua ediție a proiectului reprezintă un amplu demers internațional, continuând și extinzând cercetarea începută în anul 2018. Această ediție a implicat documentări în teren ale civilizațiilor neolitice din spațiile român, bulgar și ucrainean și cooptarea unor artiști din cele trei țări, în calitate de participanți activi. Inițiativa a culminat cu o primă expoziție, la Muzeul Regional de Istorie din Varna, Bulgaria (9 – 16 octombrie), fiind urmată de o a doua, la Galeria Vernissage din Cernăuți, Ucraina (26 – 31 octombrie).
NeoNlitic 2.0 reunește 21 de artiști din 3 țări (România, Bulgaria și Ucraina)
Artiștii care expun sunt: Alex Manea (RO), Ana-Maria Panaitescu (RO), Astian Rey (UKR), Schoppel Cut (RO), Evghenia Gritscu (UKR), Gergana Ivanova (BG), Denisa Grosu (RO), IRLO (RO), Ina Valentinova (BG), Lora Markova (BG), Neno Belchev (BG), Sofia Hussein (BG), Teodor Ștefan (RO), Tatiana Zubchenko (UKR), Daniel Loagăr (RO) și Andrei Cornea (RO). Alături de ei vor expune și artiștii români invitați – Marian Codrea, Marius Gheorghe, Raluca Băjenaru, Roxana Tomescu și Andreea Toma.
Proiectul reunește lucrări de mixed media, instalații luminoase, sculpturi din lemn, rășină, metal, picturi, obiecte din ceramică și material textil, animație și video mapping, toate creațiile având ca sursă de inspirație motivele estetice ale culturilor preistorice: Hamangia, Cucuteni-Trypillia și Gumelnița.

Cu această ocazie vor fi expuse, în premieră în cadrul proiectului NeoNlitic, 20 de artefacte, plastică antropomorfă și ceramică neo-eneolitică, din patrimoniul MNIR, piese cu o valoare istorică și estetică cu totul deosebite. Acestea au rolul de a evidenția influența artei preistorice asupra celei contemporane, în mod deosebit asupra lucrărilor care se vor regăsi în cadrul expoziției.
Expoziția va fi deschisă în perioada 14 – 28 noiembrie 2020 la sediul MNIR, din Calea Victoriei nr. 12, București și va putea fi vizitată, cu respectarea tuturor normelor sanitare anti-Covid 19, de miercuri până duminică între orele 09:00-17:00.

NeoNlitic este un proiect inițiat de Wood Be Nice, atelier de fotografie pe lemn, colaj și design de obiect, în anul 2018, cu scopul de a prelua elemente artistice străvechi și de a valorifica patrimoniul cultural comun și estetica civilizațiilor primitive ale căror vestigii au fost descoperite pe teritoriile celor trei țări. Pentru materializarea acestui proiect s-au folosit tehnici moderne de creație artistică și materiale upcycled.
Prima ediție a constat în două documentări pe teren și întâlniri de lucru, 4 workshop-uri destinate networking-ului activ între creatori, artişti, arheologi, makeri şi persoane implicate în industriile creative şi culturale și 4 expoziții în București (Institutul Cultural Român), Brașov (Visssual), Timișoara (Galeria Subterană) și Buzău (Muzeul Județean). Ediția a reunit 16 artişti naţionali şi internaţionali, care au adus la un loc peste 30 de lucrări.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.