București: Conferința „Costumul urban, oglinda societății bucureștene în secolele XVIII-XIX”, marți, 20 septembrie 2022

La această conferință, care va începe la ora 18.00, accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile.

„Boieri fanarioți, domnițe, negustori sau mahalagii, arnăuți, lăutari sau oșteni din garda domnească, cadâne și boieroaice, domnitori, principi, burghezi și oameni politici, locuitori ai bătrânului București sunt contemporani cu noi. Asta pentru că există martori tăcuți care ne povestesc din viața urbei, piesele vestimentare din secolele trecute ce fac parte din colecțiile Muzeului Municipiului București.

De fiecare dată când expunem un costum ne întrebăm dacă purtătorul va fi mulțumit de felul în care îl etalăm. Nu știm, dar facem efortul să îl satisfacem vizual pe cel de atunci și pe privitorul de acum, care se imaginează în lumea care a fost.

Costumul este, ca și compoziție, o artă integrată stilului din care face parte, la fel de bine ca și un monument, un tablou sau o piesă de mobilier. În dezvoltarea societății, suferind o uzură mai rapidă, costumul se schimbă cel mai repede, îmbrăcând funcții cum ar fi cea practică, funcția de comunicare și funcția estetică.

Ca urmare a fragilității materialului din care este creat, din punct de vedere fizic, acesta are o durată scurtă de viață. Puține colecții particulare au reușit să reziste peste timp. Prin opulența, cromatica și monumentalitatea veșmintelor, spectacolul străzii şi al salonului elitelor moldo-valahe din veacul fanariot erau uimitoare din punct de vedere estetic pentru călătorul străin, intelectual curios, fin observator şi preţuitor de frumos.

Gustul desăvârşit al veşmintelor, acordul cromatic fără cusur, fineţea texturilor, bogăţia şi măiestria execuţiei bijuteriilor, silueta impunătoare dată de aceste straie erau în măsură să impresioneze şi să entuziasmeze pe cei mai exigenţi critici ai schimbătoarelor mode occidentale, oameni obişnuiţi cu luxul de la curţile regale şi imperiale ale Europei.

Odată cu modernizarea tuturor sectoarelor societății românești s-a făcut un uriaș efort de „schimbare la față” a lumii patriarhale, a acestui „Bysance apres Bysance”, cum spunea Nicolae Iorga.

Orientarea spre Occident tinde să se generalizeze. Costumul se va alinia, de asemenea, influențelor stilistice europene. Personajele vor defila în paginile istoriei, pline de culoare și de fantezie. Rochiile de tip ”Empire” făceau parte din preferințele doamnelor încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În secolul al XIX-lea moda europeană feminină și masculină este reprezentată de rochiile de bal, crinoline, costume de gală, fracuri, uniforme de diplomat, smokinguri, iar pentru stilul Art Nouveau, colecția are înscris un număr mare de rochii și corsaje.

Călătorul străin în Principate, Sir Robert Ker Porter era entuziasmat de ce putea constata, pe la 1820, în materie de lux și emancipare la București și Iași: „Femeile, în rochiile lor de modă străină sunt ca niște frumoase din Paris; boierii sunt foarte luxoși aici, la București. Balurile și petrecerile, cu rochiile presărate cu pietre scumpe ale doamnelor, întrec orice închipuire, 700 calești de Viena ies duminicile și sărbătorile pe Pod îndreptându-se către Herăstrău, Filaret, Colentina” .

Costumul se va alinia, de asemenea, influențelor stilistice europene. Personajele vor defila în paginile istoriei, pline de culoare și de fantezie” – Dr. Maria-Camelia Ene.

Vă așteptăm cu drag!