București: vernisajul expozitiei de pictura „Casele si strazile lui Spiru Vergulescu”

Va invitam sa participati la vernisajul expozitiei de pictura „Casele si strazile lui Spiru Vergulescu”, care va avea loc luni, 8 septembrie 2014, ora 18:00 la Bucuresti, in Sala Constantin Brancusi a Parlamentului Romaniei.

Va asteptam cu drag.

dr. Laurentiu Gutica

Pictorul SPIRU VERGULESCU s-a născut la 13 septembrie 1934, în Slatina, judeţul Olt.

Clasele primare, clasele elementare, studiile de pictură (Şcoala Medie Tehnică de Arte Plastice, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”) le urmează în Bucureşti, între 1942 şi 1961, avându-i ca profesori, printre alţii, pe Aurel Vlad, G. Lövendal, Paul Miracovici, Ion Popescu-Negreni şi Catul Bogdan.

Din 1968 devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici, secţia pictură, Filiala Municipiului Bucureşti, participând la expoziţii ale tineretului, expoziţii municipale, naţionale şi festive, organizându-şi expoziţii personale în ţară şi străinătate. Prin Oficiul de Expoziţii de pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor este prezent în unele manifestări de artă românească peste hotare. Numeroase lucrări de ale sale se află în muzee şi colecţii particulare româneşti şi străine.

După împlinirea vârstei de 50 de ani, în 1986, Editura Meridiane îi consacră albumul – monografic „Spiru Vergulescu”, autor fiind esteticianul Victor-Ernest Maşek.

În 1993 primeşte titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Slatina – Olt, în 2001 Trofeul „Eugen Ionescu” la Slatina, iar în 2003 este numit Omul de cultură al anului 2002 de către „Gazeta Oltului”. Din anul 2000, o grădiniţă de copii din Slatina îi poartă numele, iar în 2003, s-a instituit un concurs de pictură „Spiru Vergulescu” pentru elevi clasele I-IV, în organizarea Şcolii nr. 3 din Slatina.

La 3 iunie 2004 i s-a conferit Diploma de Excelenţă de către Ministerul Culturii şi Cultelor.

În 19 iulie 2004, la Bucureşti, i-a fost decernat Premiul Revistei „Flacăra” pentru Arte Plastice, ediţia 2004, (fiind considerat „creatorul unor refugii de lumină”) de către Fundaţia Premiile „Flacăra”.

În anul 1999, în cadrul Muzeului Judeţean Olt a luat fiinţă o Secţie de Artă Contemporană Românească, Spiru Vergulescu contribuind cu donaţii ale colegilor săi, pe lângă Donaţia „Gunka şi Spiru Vergulescu”.

În perioada 21 octombrie – 21 noiembrie 2004 pictorului Spiru Vergulescu i-a fost organizată de Muzeul Judeţean Olt, la Slatina, în Secţia de Artă Contemporană Ion Popescu-Negreni o mare expoziţie retrospectivă la împlinirea a 70 de ani de existenţă. Cu acest prilej maestrului Spiru Vergulescu i-au fost conferite Distincţia „Excelenţă în Cultură” de către Ministerul Culturii şi Cultelor şi Diploma de Excelenţă a Muzeului Judeţean Olt.

La 10 decembrie 2004 prin Decret Prezidenţial i-a fost conferită Medalia „Meritul Cultural” clasa a III-a, categoria C – „Arte Plastice”.

Într-un timp istoric în care sistematizarea comunistă distrugea tezaurul arhitectural al oraşelor noastre, iar biserici şi case vechi erau demolate, Spiru Vergulescu a conştientizat că, dincolo de salvarea prin translare a acestor repere ale civilizaţiei urbane româneşti, îi revine misiunea de a imortaliza pentru eternitate imaginea pitorească a târgurilor noastre de altădată, în care viaţa pulsa cu nerv, eludând canoanele politicii care propovăduia o aşa zisă „epocă de aur”, în care betonul, smoala şi cartonul trebuiau să estompeze ireversibil simboluri ale apartenenţei acestei naţiuni la cultura şi civilizaţia universală.

Cu vocaţia unui veritabil istoric al arhitecturii sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX, maestrul Spiru Vergulescu impresionează prin modul în care recreează spaţiul citadin, locul unde case vechi, străzi pline de parfumul amintirilor sunt readuse prin magia culorilor la viaţă, articulând o veritabilă punte de legătură între trecut, prezent şi viitor.

Oraşul şi-a găsit în Spiru Vergulescu un cronicar al vremurilor demult apuse, pictorul de geniu care cu fiecare răsărit sau apus de soare ne face să ne gândim la ceea ce ar trebui să lăsăm moştenire generaţiilor viitoare, nobila sa artă fiind o pledoarie incontestabilă pentru bucuria de a trăi frumos şi demn într-un spaţiu binecuvântat de Dumnezeu.