București: Exponatul Lunii, ordinul Steaua României (Unirii), la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”

Zilele de 5 şi 24, transformă luna ianuarie dintr-o simplă lună de iarnă într-una foarte importantă pentru istoria noastră…..luna Micii Uniri. Pentru a marca acest eveniment Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” începe seria de micro expoziţii Exponatul Lunii cu ordinul Steaua României (Unirii).
Înfiinţarea lui a fost „negociată” de Vasile Alecsandri, ministrul de externe al Moldovei, cu împăratul Napoleon al III-lea, de la care a primit promisiunea că va accepta şi va purta însemnele ordinului pe care domnitorul Alexandru Ioan I (Cuza) intenţiona să i-l acorde.
Acceptul împăratului Franţei nu a fost însă de ajuns, celelalte mari puteri opunându-se apariţiei acestui ordin naţional românesc. Cunoscut, în diferitele etape ale proiectării sale, sub numele Alexandru Ioan I, Spicul de Aur sau Jerba de aur, proiectul ordinului a fost studiat în consiliile de miniştri ale Ţării Româneşti şi Moldovei şi al Comisiei Centrale de la Focşani. Aceasta din urmă i-a stabilit în 1861 cadrul general: un statut, cu 54 de articole, ce cuprindea denumirea, motivaţia instituirii, descrierea însemnelor, modul de admitere şi avansare, primirea şi depunerea jurământului, ierarhia, acordarea pensiilor, brevetele, disciplina membrilor, administrarea, alegerea unui mare cancelar şi a unui consiliu propriu. Ca denumire au fost propuse Crucea Unirii, Steaua României sau ordinul Unirii.
Proiectul a fost însă amânat din cauza conjuncturii internaţionale, defavorabilă unui astfel de act de independenţă.
Demersurile pentru instituirea unui ordin naţional au fost reluate în august 1864 când, din ordinul domnitorului, primul ministru, Mihail Kogălniceanu, a înaintat Consiliului de Stat proiectul ordinul Steaua României (Unirii). Acest proiect a fost votat la 29 august/10 septembrie 1864, iar domnul l-a aprobat la 11/23 septembrie acelaşi an. Cu mici modificări, el era acelaşi votat de Comisia Centrală de la Focşani în 1861. Însemnul era reprezentat printr-o cruce bizantină repetată, emailată albastru închis, înconjurată de raze şi purtând o coroană princiară. În centrul crucii, pe ambele feţe, se afla câte un medalion în email roşu. Medalionul de pe avers avea două mici coroane de lauri cu cifrele 5 şi 24 (ianuarie) simbolizând datele dublei alegeri a lui Cuza în Moldova şi Ţara Românească, iar pe bordură, pe email albastru, se afla inscripţia GENERE ET CORDE FRATES (Fraţi de sânge şi de inimă) înconjurată de o cunună din frunze de stejar. Pe medalionul de pe revers se afla cifra domnitorului, înconjurată de o cunună din frunze de stejar.
Pentru confecţionarea decoraţiilor comanda a fost încredinţată lui Alexis Godillot, furnizorul armatei imperiale franceze şi a celei române, care a mijlocit realizarea acestora la Casa de brevete şi decoraţii „Kretly” din Paris, care a prezentat un model acceptat de către domnitor şi, pe baza acordului său, s-a executat comanda pentru 1000 de exemplare.
Practic, ordinul era gata de a fi instituit şi acordat, însă, îi lipsea girul puterii suzerane, Imperiul Otoman. Iniţial, domnitorul a încercat să-şi asume, totuşi, responsabilitatea instituirii, dar la sugestia reprezentanţilor diplomatici români, atât din Constantinopol cât şi din celelalte capitale europene, a renunţat la intenţie.
Însemnele ordinului Steaua României (Unirii), reprezentând toate cele cinci grade, au fost aduse la Bucureşti în prima jumătate a anului 1865 şi au fost conferite doar propio – moto (cu mâna proprie) de domnitor câtorva dintre apropiaţii săi.
La 9/21 mai 1877, prin preluarea însemnelor acestui ordin, cu unele modificări – aplicarea cifrei domnitorului Carol I şi a vulturului cruciat înconjurat de deviza IN FIDE SALUS (În credinţă e salvarea) – executate de acelaşi bijutier parizian, a fost creat ordinul Steaua României, primul act al Independenţei române.
Muzeul nostru deţine în patrimoniul său ordinul Steaua României (Unirii) în gradele de ofiţer, comandor şi mare ofiţer (însemn şi placă). Obiectele au intrat în colecţia noastră între anii 1932-1938, prin donaţiile doamnei Mina Fain si a Muzeului Naţional de Antichităţi.

Exponatele vor putea fi văzute în holul muzeului, în perioada 17 ianuarie – 18 februarie 2018.

De asemenea, vă invităm să vizionaţi şi alte obiecte care au aparţinut domnitorului Alexandru Ioan I, sau care se referă la epoca Unirii din 1859 şi până la 1866, care se află în expoziţia de bază a muzeului, la etajul II.