Arad: EXPOZIȚIE DE ICOANE PE STICLĂ DIN COLECȚIA COMPLEXULUI MUZEAL ARAD

EXPOZIȚIE DE ICOANE PE STICLĂ
DIN COLECȚIA COMPLEXULUI MUZEAL ARAD

Complexul Muzeal Arad deține în Colecţia de etnografie câteva icoane pe sticlă, aparţinand centrelor de iconari din zona Transilvaniei, cele mai renumite fiind icoanele de la Nicula.

Proiect expozițional realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Arad.

Consiliul Județean Arad (str. Corneliu Coposu 22)
Perioada expoziției: 23 mai – 04 iunie 2018, orele 09.00-17.00
Vernisaj: Miercuri, 23 mai 2018, orele 10.30
Curator:
dr. Gabriel HALMĂGEAN, dr. Sorin SABĂU / Complexul Muzeal Arad
dr. Elena Rodica COLTA / Centrul Cultural Județean Arad

Cu prilejul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri (1918-2018), Complexul Muzeal Arad și Centrul Cultural Județean Arad organizează expoziția de de icoane pe sticlă din colecția Complexului Muzeal Arad, eveniment care va avea loc la Consiliul Județean Arad (str. Corneliu Coposu 22), miercuri, 23 mai, orele 10.30. Complexul Muzeal Arad are în Colecţia de etnografie câteva icoane pe sticlă aparţinînd centrelor de iconari din zona Transilvaniei. O parte din aceste icoane vor face obiectul expoziţiei de la Consiliul Judeţean Arad, care va putea fi vizitată între 23 mai şi 4 iunie 2018.

Primul centru de iconari pe sticlă din Transilvania a fost satul Nicula din judeţul Cluj. Specialiştii au căzut de acord că meşteşugul pictării icoanelor pe sticlă începe aici în preajma anului 1750 şi se datorează contactelor cu centrele din Austria, Boemia, Moravia şi Slovacia. În scurt timp, acest meşteşug ajunge să devină, în localitate, un fenomen de masă ce a dus la o producţie masivă de icoane pe sticlă. Cauza acestui fapt o reprezintă, pe de o parte numărul mare de pelerini care veneau la Nicula să se închine vestitei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul pictată de iconarul Luca din satul Iclod şi donată mănăstirii Nicula în anul 1681. Această icoană ar fi lăcrimat continuu între 15 februarie şi 12 martie 1699 atrăgând o mulţime de credincioşi care la plecare doreau să aibă o amintire de la pelerinajul făcut. Această amintire consta, de regulă, într-o icoană pe sticlă. Pe de altă parte prezenţa în Transilvania a numeroase fabricii de „glăjărie” (sticlărie) asigura foarte lesne materia primă necesară iconarilor. Trebuie menţionat faptul că pentru ţăranii din satul Nicula ocupaţia principală era agricultura şi creşterea vitelor, pictarea icoanelor fiind o îndeletnicire secundară având menirea de a completa bugetul familial.

”Icoanele de Nicula se caracterizează printr-o maximă simplificare a formelor, pictate după tehnica „în oglindă”. Existau nişte izvoade (modele) după care desenul era repetat de mii de ori, astfel că pentru orice pictor devenea în timp o rutină. În tematica icoanelor de Nicula apar scene cristologice, portrete de sfinţi (Gheorghe, Nicolae, Constantin şi Elena, Petru şi Pavel, Paraschiva, Mihail şi Gavril), Adam şi Eva (scenă din Vechiul Testament), Adormirea Maicii Domnului, Naşterea Domnului, Maica Domnului jalnică etc. Acest meşteşug s-a răspândit şi în alte zone ale Transilvaniei cum ar fi Iernuţeni, Maierii Albeiulii, Şcheii Braşovului, Făgăraş şi Ţara Oltului, Valea Sebeşului (Lancrăm), Mărginimea Sibiului, Banat” – dr. Gabriel HALMĂGEAN, dr. Sorin SABĂU / Complexul Muzeal Arad.