Brăila: PIESA LUNII SEPTEMBRIE 2023 – FARMACOPEEA ROMÂNĂ (1862), Muzeul Brăilei „Carol I”

FARMACOPEEA ROMÂNĂ

(1862)

Farmacopeea Română apare în 1862 din nevoia reglementărilor clare asupra medicamentelor (preparare, prescriere, mod de utilizare) iar de la 1 ianuarie 1863 prin Decretul nr. 13 din 9 ianuarie 1863, devine „singurul Codice medicamentariu” al Principatelor Române. Consiliul Medical Superior care instituise comisia de elaborare a tratatului decidea publicarea anuală a câte unui „apendice” cu toate noutăţile în materie de substanțe şi medicamente „dictate de progressulu sciinţei medicale şi pharmaceutice”.

SCURT ISTORIC

Termenul farmacopee derivă din elenisticul farmakopoiia care însemna arta preparării medicamentelor. În limba română termenul este împrumutat din francezul pharmacopée care desemna la început o enciclopedie a plantelor, a proprietăților terapeutice şi a modului cum puteau fi utilizate.

Până la apariţia Farmacopei în Țările Române se lucra oficial pe baza „Österreichische Provinzial Pharmakopee” (1787), practica prescrierii medicamentelor era diversificată iar medicamentele erau importate sau produse din materii prime de import. În acest context doctorul Carol Davila, care a organizat sistemul medical românesc, a inițiat împreună cu membrii Consiliului Medical Superior realizarea acestui codice. Comitetul de elaborare, condus de farmacistul Constantin C. Hepites, format din 12 medici şi 6 farmaciști lucrează trei ani (1859-1862) pentru realizarea acestui tratat care să unifice practica farmaceutică. Noua lucrare schimba fundamental farmacia acelor vremuri: se pune accent pe normele de preparare şi control, pe modalitatea de procurare a medicamentelor.

Farmacopeea Română are trei părţi cu un total de 788 de pagini scrise bilingv în latină şi română. Prima parte „Materia Pharmaceutica” se referă la 301 monografii despre preparatele vegetale, anorganice, organice sau de origine animală. Partea a doua „Preparata Pharmaceutica” tratează ingredientele, preparatele şi formele farmaceutice. Cea de-a treia parte „Reagentia et tabulae variae” descrie reactivii şi diferite tabele despre antidoturi, despre medicamente ce trebuiesc ţinute separat sau închise, despre medicamente sensibile la lumină.

Expunere, text şi foto: dr. Niculina Dinu, muzeograf, Viorel Stoian, şef secție, și Daniela Adelina Puia, conservator – Secţia Istorie Modernă şi Contemporană