Cărți și suvenire pentru cadourile de Crăciun – Muzeul Național al Literaturii Române

Sărbătorile de iarnă reprezintă un moment special pentru fiecare dintre noi, iar cadourile inspirate contribuie din plin la farmecul acestei povești. Și dacă nu v-ați hotărât la un cadou pentru cei dragi sau, de ce nu, la un cadou pe care să vi-l oferiți, o carte este răspunsul ideal, darul care nu se demodează niciodată! Și pentru că, așa cum un scriitor are nevoie de spațiul său preferat, dar și de ritualuri proprii pentru a crea, la fel, un cititor are nevoie de mai multe lucruri pentru o lectură perfectă. Ne-am gândit și la asta! Orice carte merge mai bine cu o cană de ceai sau cafea, iar noi avem cana potrivită alături de un semn de carte care să oprească șirul cuvintelor, acolo unde simțiți nevoia de o pauză, precum și o carte poștală prin care să puteți împărtăși parte din experiența sau trăirile dumneavoastră. Dacă vi se pare o idee bună, puteți alege suvenirul preferat de aici.

Și pentru că la capitolul cărți opțiunile sunt multe, Editura Muzeul Literaturii Române vă ajută cu câteva sugestii.

Aveți o afinitate pentru albume sau cărți de colecție? Editura MLR vă invită să (re)descoperiți oameni care au făcut istorie în domeniul literar și artistic, și poveștile lor.

Albumul expoziției „Eli Lotar (1905 – 1969)”, coprodusă de Centrul Pompidou, Jeu de Paume (Paris) și Muzeul Național al Literaturii Române, reunește aproape 80 de fotografii de epocă (vintage) și o selecție de o sută de documente (cărți, reviste, scrisori, negative, filme) care ilustrează esența activității fotografului și cineastului francez de origine română Eli Lotar, fiul poetului Tudor Arghezi. Legat de această apariție editorială, vă recomandăm și volumul de Scrisori inedite trimise de Eli Lotar prietenului său Dinu Mereuță, în perioada 1924-1926, dar și volumul bilingv Între două nopți. Poeme alese de Tudor Arghezi. Antologia este alcătuită, tradusă și prefațată de Benoît-Joseph Courvoisier.

Albumul bilingv Gherasim Luca – erou-limită / Gherasim Luca – héros-limite reunește o selecție de opere semnificative pentru diversitatea plastică explorată de Gherasim Luca începând cu descoperirea cubomaniilor (către) și până la ultimele sale colaje narative.

Albumul „Génica Athanasiou – viaţa pasionantă a unei românce din avangarda pariziană”, prima publicaţie bilingvă, dedicată actriței. Personalitate uitată în Franța și încă mai puțin cunoscută în România, țara ei de origine, Génica Athanasiou, pe numele ei adevărat Eugenia Tănase, nu supraviețuiește astăzi decât prin scrisorile de dragoste pe care i le-a trimis Antonin Artaud, în perioada 1922 – 1927, celebrele „Lettres à Génica”. Redusă la imaginea unei femei care a fost iubită pasional, artista a dispărut în spatele cuvintelor poetului, la fel cum a dispărut și în spatele unor portrete ridicate la rang de simbol – în special cele ale lui Man Ray și Philippe Halsman.

Albumul Panait Istrati: povestitorul fotograf, fotograful povestitor
Panait Istrati a avut mai multe momente de cumpănă care-i vor marca destinul, unul dintre ele fiind întâlnirea din 1917 cu Antoine Bernard, care-i va dărui un aparat de fotografiat și care-l va iniția în arta fotografiei. Pentru o lungă perioadă, Istrati își va câștiga existența făcând poze turiștilor pe Promenade Des Anglais, din orașul francez Nisa. Îndeletnicirea de fotograf se va oglindi în scrierile sale, portretele și descrierile dezvăluind imagini aproape cinematografice.

Albumul dedicat colecției de artă adăpostite de Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” – „Colecția de artă Ion Minulescu, alcătuită cu ajutorul Claudiei Millian, are în primul rând o valoare istorică și memorială, atestând poziția centrală pe care poetul a ocupat-o în susținerea artelor plastice. Nenumăratele portrete care reprezintă familia demonstrează relațiile apropiate pe care acesta le-a avut cu mulți dintre cei mai importanți creatori ai momentului. Deși avea posibilități financiare reduse comparativ cu alți colecționari ai vremii, ca Zambaccian, Iosif Dona, Anastase Simu sau Kalinderu, Ion Minulescu a reușit să devină un ultim mecena spiritual al artei românești. Nu în ultimul rând, privită prin filtrul recent al studiilor de gen, colecția este cu atât mai actuală datorită prezenței acestei nișe marginalizate: arta feminină.” (Valentina Iancu)

Din categoria cărților de colecție, vă invităm să începeți cu eleganta serie bibliofilă de Opere fundamentale, editată sub egida Academiei Române de către Fundația Națională pentru Știință și Artă în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române. Cea mai recentă apariție poartă semnătura lui Anton Pann, volumul de Opere I, II. Pe Anton Pann, vă invităm să îl descoperiți și din volumul Hristoitie au Școala moralului, un îndreptar de bune purtări pe care îl versifică în stilu-i inimitabil.

În colecția Postscriptum, care cuprinde în mare parte corespondența inedită a scriitorilor români, vă recomandăm cea mai recentă apariție: Scrisori către Rose – a doua ediție, revăzută și adăugită, îngrijită de Rodica Pop – care cuprinde corespondența dintre Ion Minulescu și Rose Kritzmann, o evreică minionă, roșcată și cu mulți pistrui, cu care poetul a trăit, în afara căsătoriei, o palpitantă poveste de dragoste.

Alte două recomandări marca Vintilă Ivănceanu – romanul Până la dispariție, care folosește multe extensii onirice, dar vorbește despre temele tabu ale acelor ani: închisoarea, ancheta, tortura, ceea ce face din acest mic roman realist-oniric un demers curajos, și Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille, un anti-roman, o deconstrucție urmată de o construcție exemplară. Un urlet. În el găsești cam tot ce vrei: este o parabolă postmodernistă a actului scriiturii, un dicționar de stări, povești duse până la limita plauzibilității, o ingeniozitate matematic reverberantă, un compendiu de posibilități de a scăpa de sub orice fel de aservire. Ambele volume semnate de Vintilă Ivănceanu au deschis colecția Joben, înscrisă în seria restituirilor literare.

Pentru împătimiții fenomenului avangardist, Editura MLR a lansat anul acesta cel mai recent număr al revistei Caietele avangardei, publicație singulară în spațiul românesc în domeniul studiului avangardei, sub coordonarea profesorului Ion Pop. Ajunsă la cel de-al XV-lea număr, revista are ca temă Avangarda – „Centru” și „Periferie”. Rețele avangardiste europene, iar a doua apariție importantă este volumul Internaționala periferiilor. Rețeaua avangardelor din Europa Centrală și de Est de Emanuel Modoc, care vizează raportul axiologic în/cu literatura lumii, preocupându-se și de dublul periferism al avangardei din zona noastră geografică și culturală.

Dacă v-am stârnit curiozitatea, vă invităm să vizitați site-ul Editurii MLR, de unde puteți comanda cărți și suvenire, direct, prin plata cu cardul.