Cluj-Napoca: evenimente dedicate aniversării a 60 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Artă Cluj-Napoca

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, vă invită să luaţi parte la următoarele evenimente dedicate aniversării a 60 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Artă Cluj-Napoca:

Expoziţia de grafică „Pod peste timp”- Bardócz Lajos (Ungaria)

Vernisaj: marţi 8 noiembrie 2011, orele 18.

Bardócz Lajos s-a născut în anul 1936 la Sebeş jud. Alba. A absolvit Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti în anul 1960 iar în perioada 1970-1988 a fost profesor la Liceul de Arte Plastice din Cluj-Napoca, fiind mentorul multor generaţii de artişti contemporani. Din anul 1988 trăieşte în Ungaria.

A avut expoziţii personale în România, în Ungaria, Austria şi Germania. A participat la expoziţii colective în România şi Ungaria, precum şi la Ljubliana (Slovenia), Bradford (Marea Britanie), Tokyo etc. Lucrările sale au fost recompensate cu premii la Expoziţiile de iarnă de la Kecskemét (1988, 1989, 2002), Expoziţiile de vară de la Debrecen (2002, 2006).

Expoziţia prezintă o selecţie de 40 de lucrări de grafică realizate în pastel şi cărbune din creaţie recentă a artistului. Acestea au o subiecte variate: de la peisaje la lucrări cu caracter evocator-istoric, de la lucrări cu o dimensiune spirituală pregnantă la lucrări ce evocă personalităţi ale culturii abordate prin tema portretului.

Lecţie deschisă. Erwin Kessler: Momente ale artei contemporane din România: Rostopasca

Miercuri 9 noiembrie 2011, orele 18

În cadrul programului „Lecţie deschisă” cunoscutul critic de artă şi curator Erwin Kessler va prezenta conferinţa „Momente ale artei contemporane româneşti: Rostopasca”. Conferinţa va fi urmată de lansarea volumului „Rostopasca…pre limba”.

Acest volum inaugurează un nou tip de discurs critic, în care arta este nu redată ci dată publicului din gura artiştilor, dar cu efectul hermeneuticii. Volumul ţinteşte către un portret al acelor timpuri, sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000, trecerea de la eroismul idealist al anilor de după Revoluţie către pragmatismul consumist al anilor noştri. Rostopasca a făcut echilibristică pe acest prag, mizând pe tapaj şi exhibiţionism, pe productivitate exacerbată, pe publicitate şi autopromovare în exces, pe strategii de marketing care abia atunci pătrundeau în piaţa de artă. Rostopasca a fost un simptom şi un vehicul al ieşirii artei din turnul de fildeş către piaţa de bunuri.

Programul „Lecţie deschisă” îşi propune să facă cunoscută marelui public problematica specifică domeniului artelor plastice, interferenţa acestora cu celelalte arte, ultimele cercetări în domeniul teoriei şi istoriei artei în prezentarea unor personalităţi de prestigiu din România şi din alte ţări ale lumii.

Intrarea este liberă.

„Căderea. Chemarea”. O expoziţie de Erwin Kessler cu lucrări din patrimoniul de artă românească şi universală al Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Vernisaj: joi, 10 noiembrie, 2011, orele 18.

Expoziţia inaugurează programul „Parti pris” în cadrul căruia diverse personalităţi ale lumii culturale vor fi invitate să propună expoziţii cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, componenta de cercetare, critică, a programului fiind una esenţială.

Prima expoziţie din programul „Parti pris” este realizată de cunoscutul critic de artă şi curator Erwin Kessler care a selectat lucrări semnate de Corneliu Baba, Abgar Baltazar, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Catul Bogdan, Marius Bunescu, Aurel Cojan, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dumitrescu, Ion Dumitriu, Hans Eder, Dumitru Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Mihai Horea, Gheorghe Ilea, Iosif Iser, Ştefan Luchian, Iosif Klein, Markus Lüpertz, Tasso Marchini, M.H. Maxy, Corneliu Michăilescu, Florin Mitroi, Ioan Aurel Mureşan, Nagy István, Nicogossian Ervant, Theodor Pallady, Aurel Popp, Sabin Pop, Camil Ressu, Szolnay Sándor, Ion Theodorescu-Sion, Nicolae Tonitza, Herri met de BLES.

Aceste lucrări stau sub semnul unor experienţe convergente vizual şi perceptiv, toate din zona situaţiilor suspendate, cu naraţiuni, subiecte sau stări echivoce, lipsite de claritate şi de linearitate, dar marcate de ambianţe întunecate, dramatice şi uneori violente, mohorîte, terne, devigorate, anxioase sau pur şi simplu indecise, care imprimă o sugestie de alunecare, de prăbuşire, de gol (=„căderea”).

Acest „dosar artistic” al „căderii” încearcă să circumscrie un fel de genealogie a unor strategii artistice pertinente în cazul picturii contemporane, îndeosebi pentru aşa-numita Şcoală de la Cluj. Expoziţia va oferi aşadar o lentilă retrospectivă îndreptată spre arta strict contemporană, pentru a identifica recurenţe, permanenţe şi diferenţe polemice în raport cu aceasta.

A doua componentă, care provine şi ea din patrimoniul Muzeului de Artă din Cluj, este constituită dintr-un număr de patru piese de artă flamandă şi germană. Aceste piese, pictură pe panou de lemn, sunt Decapitarea Sf. Iacob (Şcoală austriacă dunăreană, prima jumătate a secolului al XVI-lea), două aripi de altar de Şcoală dunăreană cca. 1630, cu Asasinarea Sf. Thomas Becket în catedrala din Canterbury şi cu Iisus arătându-şi rana din coastă lui Toma necredinciosul şi Purtarea crucii (Drumul spre Golgota) ce poate fi atribuită atelierului lui Herri met de Bles (sau unui imitator) din prima jumătate a secolului 16.

Toate aceste patru lucrări au ca temă pierderea, căderea, moartea dar şi, concomitent, înălţarea, izbăvirea (=„chemarea”) pe care o aduce aceasta.

În acelaşi spaţiu în care vor fi expuse aceste patru lucrări vor fi expuse şi două lucrări recente de Victor Man, ale căror subiecte au ca reper motive şi scheme iconografice violente şi mohorîte, dar totodată capabile să producă revelaţie, desprinse din istoria artei (pre- şi post) renascentiste, respectiv o variaţie pe marginea unei lucrari de Sasetta, Sf. Antonie chinuit de diavoli (1424) şi lucrarea Neintitulată, al cărei reper este o carte de tarot, ce vine tot din (pre)modernitatea culturală occidentală.

Vă aşteptam cu drag !

Calin Stegerean