Loading Events

« All Events

Drobeta-Turnu Severin: exponatul lunii iulie 2024 la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – MĂTĂSAR Bombycilla garrulus

1 iulie - 31 iulie

PIESA LUNII IULIE
MĂTĂSAR
Bombycilla garrulus
Ordinul Passeriformes
Familia Bombycillidae
DESCRIERE
Specie de pasăre de talie mică (având dimensiunea unui graur). Corpul este compact, cu gâtul scurt, creastă gălbui-roșiatică, vârful cozii galben, iar aripile au un model caracteristic cu alb și galben. Prezintă o mască îngustă pe ochi și o „bavețică” neagră. Dimorfismul sexual este redus. Masculul are vârfurile primarelor galbene pe partea externă și albicioase pe cea internă, formând astfel un marcaj sub formă de litera „V”, pe fiecare primară; secundarele au numeroși apendici roșii, care au aspect de ceară, aceștia fiind prezenți uneori și la rectrice; coada are o bandă terminală lată și galbenă. La mascul „bavețica” este neagră, cu marginea distinctă, la femelă aceasta are marginea inferioară difuză. Femela are marginile albe de pe primare mai subțiri și slab vizibile, apendici ceroși mai puțini și mici, iar banda galbenă de pe coadă este mai îngustă. Lungimea corpului este de 18-21 cm şi are o greutate medie de 34 -85 g.
ETIMOLOGIA DENUMIRII ȘTIINTIFICE
Numele genului provine din cuvântul latin bombyx – veșmânt de mătase și cilla tradus cu sensul de coadă, având astfel semnificația de „coadă mătăsoasă”. Numele de specie, provine din cuvântul latin garrulus – care înseamnă guraliv, făcând referire la sunetul de contact emis în cor, înainte ca stolul să își ia zborul.
LOCALIZARE ȘI COMPORTAMENT
Distribuție
Specie cu distribuție foarte largă, circumpolară, la latitudini specifice zonei de taiga. Cuibărește în peninsula Scandinavă, Siberia, Canada, Alaska. Iarna coboară la latitudin mai joase, iar în anii cu deplasări masive înspre zonele sudice (așa numiții ani cu ”erupții”/invazii) pot ajunge până în zonele sub-mediteraneene. În România specia apare în numere mari periodic, o dată la câțiva ani, când pot fi observate stoluri numeroase, în special în nordul sau nord-estul țării. Ultima ”erupție” de acest fel a fost în iarna 2023-2024, iar precedenta în iarna 2012-2013. În afara perioadelor cu prezență numeroasă, specia poate fi observată în perioada rece doar sporadic, în numere mici.
Fenologie
Specia nu cuibărește în România. Aceasta este prezentă în pasaj (și iernare) în perioada rece a anilor când scad resursele de hrană din arealul nordic de distribuţie al speciei. Aceste deplasări sezoniere sunt cunoscute şi sub denumirea de „erupţii” / invazii deoarece specia hoinărește în stoluri mari în căutare de hrană, extinzându-se la noi în țară în special de-a lungul și în interiorul arcului carpatic.
Habitate
Cuibărește în pădurile nordice de conifere, bogate în licheni; în pădurile bătrâne și umede, cu mult mușchi. În afara perioadei de reproducere este prezentă într-o mare varietate de habitate bogate în arbori și arbuști cu fructe (grădini, terenuri agricole, margini de păduri de foioase, marginea drumurilor etc.).
Hrană
În perioada de reproducere se hrănește în special cu insecte. În afara perioadei de reproducere consumă predominant fructe (scoruș, fructe de pădure, ienupăr, păducel, măceș, vâsc, salcâm japonez, mere, pere etc.). Ocazional consumă și muguri, lăstari, frunze, flori, seva copacilor, mușchi și licheni.
Alte informații
Pe parcursul iernii poate consuma fructe degerate și semi-fermentate, ce pot intoxica pasărea, determinând o incapacitate temporară de zbor, însă se recuperează repede deoarece, aparent, și-a dezvoltat un ficat foarte eficient.
POPULAȚIE
Populația globală este estimată la 14 400 000 – 28 150 000 de indivizi. Cea europeană este estimată la 1 080 000 – 2 110 000 de perechi. Tendința populațională în Europa este considerată ca fiind crescătoare în intervalul 1980 – 2013.
REPRODUCERE
Perioada de reproducere începe tâziu, la sfârșitul lunii mai și poate continua până în luna iulie. Depune de obicei 3-7 ouă pe care le cloceşte femela. Incubația durează 14-15 zile, perioadă în care femela este hrănită de către mascul. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și părăsesc cuibul după 14-15 zile sau mai târziu dacă condițiile meteorologice sunt nefavorabile. Cuibul este construit de ambele sexe; acesta are forma unei cupe și este amplasat pe ramuri mai înalte, adesea în pini. Este realizat în principal din crengi fine și ierburi și este căptușit cu mușchi, pene și păr.
AMENINȚĂRI ȘI MĂSURI DE CONSERVARE
Specia nu are amenințări severe. Singurele amenințări sunt reprezentate de coliziunea cu ferestrele clădirilor mari și ingerarea sării folosită iarna ca material antiderapant pe șosele (care îi poate cauza probleme datorită altor chimicale adăugate).

Details

Start:
1 iulie
End:
31 iulie
Event Categories:
,
Website:
https://www.facebook.com/photo/?fbid=961111039150215&set=a.196285032299490

Organizer

Muzeul Regiunii Porților de Fier

Venue

Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta Turnu-Severin
Str. Independenţei nr. 2
Drobeta Turnu-Severin, Mehedinți 220160 Romania
+ Google Map