Muzeul „Cuibul visurilor” Maieru vă invită începând cu data de vineri, 24 martie 2023, la expoziţia de fotografie „Tradiţii, obiceiuri şi datini măierene”, aceasta reunind tablouri pe pânză după vechi fotografii adunate de la localnicii măiereni.

Sub egida Consiliului Județean Bistrița–Năsăud, a Complexului Muzeal Bistrița–Năsăud, Muzeul „Cuibul visurilor” Maieru vă invită începând cu data de vineri, 24 martie 2023, la expoziţia de fotografie „Tradiţii, obiceiuri şi datini măierene”, aceasta reunind tablouri pe pânză după vechi fotografii adunate de la localnicii măiereni.

Ştim cu toţii cât de frumos descrie marele romancier Liviu Rebreanu în romanul „Ion” obiceiurile legate de evenimentele importante din viaţa omului, începând cu naşterea, botezul, nunta şi înmormântarea, „enigme fascinante” cum le numeşte prozatorul, acestora adăugându-se alte obiceiuri şi tradiţii de peste an care întregesc lumea satului de odinioară. Romancierul făcuse contact cu toate acestea în leagănul copilăriei lui, în Maieru, unde familia lui se stabilise pentru mulţi ani. Mărturisirea făcută de Fanny Rebreanu, soţia romancierului, mărturisire legată tot de satul copilăriei lui Rebreanu – „Obiceiurile se păstrează încă aici mai vii decât în celelate sate năsăudene şi sunt străvechi ca Someşul şi ca măgurile acoperite cu fagi şi cu mesteceni doinitori” – dovedesc încă o dată bogăţia spirituală a localnicilor.

Lumea din care ţăranul român a făcut şi încă mai face parte a fost dintotdeauna bogată în obiceiuri, tradiţii şi datini. Acestea au fost păstrate din generaţie în generaţie, iar o parte din ele mai sunt păstrate cu sfinţenie şi astăzi, ele având un rol important în derularea vieţii de zi cu zi, dar mai ales în păstrarea identităţii culturale. Privite din exterior, acestea ar părea nişte manifestari folclorice fabuloase, dar, pentru cei care le cunosc însemnătatea, ele ascund înţelesuri profunde despre relaţiile interumane, despre relaţiile oamenilor cu natura, fiind modalităţi străvechi de a celebra momente vesele sau triste din existenţa umană, precum şi trecerea timpului şi parcurgerea unor etape ciclice, organizând viaţa oamenilor, modelându-le comportamentul. Acestea, de cele mai multe ori, au fost şi sunt însoţite şi de modalităţi de exprimare cum ar fi: muzica, coregrafia, gestica sau mimica.

Dacă stăm să facem o scurtă clasificare a obiceiurilor, tradiţiilor şi datinilor, o primă categorie ar fi cele legate de momentele importante din viaţa omului (care nu se repetă de-a lungul vieţii): naşterea, botezul, nunta şi înmormântarea, toate acestea urmând rânduieli bine ştiute de fiecare. O altă categorie mult mai extinsă sunt cele care marchează diferite evenimente ce se desfăşoară de-a lungul anului, toate acestea vizând viaţa colectivă a satului, având un caracter public şi ciclic. Începem cu cele legate de sărbătorile religioase, mai ales de Crăciun şi Anul Nou (colindatul, berea, irozii, turca, pluguşorul), de Paşte (Joia Mare, încondeiatul ouălor, mersul cu pasca, Învierea), sau de alte sărbători cum ar fi: Boboteaza, Buna Vestire, Rusaliile. Acestora li se adaugă cele legate de munca agricolă sau de anotimpurile de peste an: prima ieşire cu plugul, „băgatul oilor pe brânză”, Sânzienele, Căluşarii, obiceiurile de seceriş, Cununa grâului, seceratul, claca, desfăcatul. Nu uităm nici de şezătoare, de jocul sau hora satului, de mersul în cătănie, de lăsatul secului, de alte datini de prevestire (calendarul de ceapă, creanga de măr, uşile deschise şi focul nestins, legatul parilor, răzimatul lemnelor, aflarea ursitului) sau de alte datini ce sunt legate de sărbătorile băbeşti. De asemenea, trebuie să amintim şi de costumul popular, acesta fiind de multe ori utilizat în înfăptuirea ritualurilor tradiţionale, devenind o adevărată comoară culturală prin multitudinea motivelor care sunt transpuse prin diferite cusături, multe dintre ele fiind inspirate din viaţa de zi cu zi, din mediul înconjurator, din viaţa oamenilor, a plantelor şi a animalelor, costumul ţărănesc fiind una dintre cele mai grăitoare reflexii ale bogaţiei universului şi imaginarului românesc.

Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul „Cuibul visurilor” Maieru în perioada 24 martie – 24 aprilie 2023, de miercuri până duminică.

Responsabil proiect: Muzeograf, Viorel-Daniel Partene

Vă aşteptăm cu mult drag!

Manager,

Dr. Alexandru Gavrilaş