- This event has passed.
Online: Serile de non-ficţiune la MNLR | Prin România. Carnete de drum
23 septembrie, 2020
Invitaţii moderatorului Vasile Ernu la ediția din septembrie a Serilor de non-ficțiune sunt Nona Rapotan, Alina Pavelescu și Mirel Bănică, autorul volumului „Prin România. Carnete de drum” (Editura Polirom, 2020), cu ilustrații de Dan Perjovschi.
Sunt disponibile doar 100 de locuri virtuale, iar link-ul pentru acces este: https://us02web.zoom.us/j/82472805564
În perioada iulie-august 2019, Mirel Bănică a străbătut România timp de 45 de zile la volanul mașinii sale, convins că prea puțini dintre noi își cunosc țara cu adevărat și că pentru a întâlni ineditul, diferitul, alteritatea nu este obligatoriu să călătorim spre îndepărtate destinații exotice. Îl animă, de asemenea, o dorință firească pentru cineva care a cunoscut anii ´80 și excursiile cu familia „în circuit” prin țară: aceea de a redescoperi România la 30 de ani după căderea regimului comunist. Ce a mai rămas din „ctitoriile” acestuia după prăbușirea lui? Ce a apărut nou?
Mirel Bănică mărturisește: „România pe care o descriu «Carnetele de drum» este cea a capitalelor de județ, dar și a unor orașe mai mici, cu parcurile, piețele, muzeele și monumentele lor mai bine sau mai prost întreținute ori renovate, a stațiunilor turistice vechi și noi, unde conservarea își dă mâna cu inovația și kitsch-ul, dar și a parcărilor de pe autostradă sau a cârciumilor și magazinelor sătești de pe marginea șoselelor. O particularitate a acestor note de călătorie, care constituie de altfel și farmecul lor, este că observațiile precise sunt deseori colorate de memoria afectivă, iar metoda obiectivă a cercetătorului se îmbină cu subiectivitatea asumată a călătorului și scriitorului.”
Mirel Bănică mărturisește: „România pe care o descriu «Carnetele de drum» este cea a capitalelor de județ, dar și a unor orașe mai mici, cu parcurile, piețele, muzeele și monumentele lor mai bine sau mai prost întreținute ori renovate, a stațiunilor turistice vechi și noi, unde conservarea își dă mâna cu inovația și kitsch-ul, dar și a parcărilor de pe autostradă sau a cârciumilor și magazinelor sătești de pe marginea șoselelor. O particularitate a acestor note de călătorie, care constituie de altfel și farmecul lor, este că observațiile precise sunt deseori colorate de memoria afectivă, iar metoda obiectivă a cercetătorului se îmbină cu subiectivitatea asumată a călătorului și scriitorului.”
Mirel Bănică (n. 1971) este doctor în ştiinţe politice al Universităţii din Geneva (2004). Între anii 2005 şi 2008 a efectuat stagii de cercetare şi practică profesională la Universitatea Laval (Canada) şi la École des Hautes Études en Sciences Sociales, din Paris. În perioada 2008 – 2012 a fost cadru didactic asociat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi la Universitatea din Bucureşti (Facultatea de Litere). Din 2008 este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. Lector al Fundaţiei „Calea Victoriei” din Bucureşti. Membru al Asociaţiei Franceze de Ştiinţe Sociale ale Religiei (Paris). Domenii de cercetare şi specializare: socioantropologia religiei ortodoxe, sociologia memoriei, antropologia mediilor virtuale. Semnează capitole de cărţi şi articole publicate la edituri şi reviste de prestigiu din Franţa, Canada, Statele Unite, Rusia. În România a publicat volumele: „«Locul celuilalt». Ortodoxia în modernitate” (Paideia, 2007), „Fals jurnal de căpşunar” (Institutul European, 2007) şi „Religia în fapt. Studii, schiţe şi momente” (EIKON, 2015). De acelaşi autor, la Editura Polirom au mai apărut: „Biserica Ortodoxă Română, stat şi societate în anii ’30” (2007), „Enervări sau despre bucuria de a trăi în România” (în colaborare, 2007), „Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană” (2014; Premiul de Excelenţă al revistelor „Dilema Veche” şi „Observator cultural”, precum şi distincţia „Cea mai bună carte a anului”, secţiunea „Non-ficţiune”, acordată de Asociaţia Editorilor din România şi Ministerul Culturii, toate în anul 2015) şi „Bafta, Devla şi Haramul. Studii despre cultura şi religia romilor” (2019).