- This event has passed.
Reșița: Obiectul lunii iulie 2020 la Muzeul Banatului Montan: Pistolul „Balcanic”
7 iulie, 2020 - 31 iulie, 2020
Istoria armelor a evoluat concomitent cu istoria armatelor, armele, albe sau de foc, jucând un rol major în modul în care s-au purtat războaiele. Din punct de vedere tehnic, armele au experimentat de-a lungul timpului intense schimbări și îmbunătățiri, fapt care a dus la o creștere a letalității acestora. Una dintre aceste îmbunătățiri a fost reprezentată de introducerea cremenei în locul pulberii, care era ușor de deteriorat la umezeală.
Așa numitele pistoalele balcanice cu cremene se împart în două mari categorii, pistoale propriu-zise și pistoale de cobur, agățate de șaua calului.
În total au fost identificate de către experți nouă tipuri diferite de pistoale balcanice cu cremene. În Balcani, acest tip de armă a fost folosită pe tot cuprinsul secolului al XIX-lea. Este cunoscut faptul că atelierele din Balcani (Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Albania, Kosovo, Macedonia, Bulgaria sau Grecia) au continuat să producă arme cu mecanisme de dare a focului pe bază de cremene pe tot cuprinsul secolului al XIX-lea și achiziționau din Occident piesele componente ale armelor, în special țevi și mecanisme de dare a focului. Astfel, din nordul Italiei de exemplu, dar și din ateliere franceze și nemțești, s-au cumpărat țevi și platine. Sunt cunoscute și ateliere balcanice în care piesele primite din vest erau doar asamblate.
Fără a avea o poveste scoasă din obișnuit, pistolul cu mecanism cu cremene, cu pat de lemn face parte din mica colecție de arme a muzeului nostru încă din anii 70. Pistolul este realizat într-un atelier occidental, cel mai probabil central-european, fiind redecorat și utilizat ulterior in Imperiul Otoman, în Peninsula Balcanică. Țeava din oțel are diametrul de 18 mm și are în partea superioară o inscripție. Contraplatina și bulbul de la capătul mânerului prezintă urme de redecorare, cu gravare empirică, rudimentară, fiind vizibilă și aici intervenția producției ulterioare. Garda trăgaciului și mecanismul din oțel sunt și ele de factură occidentală, fără urme de redecorare. Din păcate, ulucul este frânt și lipsește partea superioară în zona lăcașului de fixare a țevii. Mânerul de lemn este sculptat sub forma unei frunze însă aplica metalică de pe mâner nu s-a mai păstrat. Pistolul a fost produs în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea sau la începutul celui următor, cu utilitate imediată.
Bibliografie:
Zoran Markov, Pistoale balcanice cu cremene din colecţia Muzeului Banatului Timişoara în Analele Banatului, SN, XIX/2011, p.313-332.
Zoran Markov, Arme balcanice din secolele XVIII-XIX de pe teritoriul actual al României, teză de doctorat, 2018.
Anca Nițoi, Arme si armuri în colectiile Muzeului Brukenthal. Catalog selectiv, Sibiu, 2007.