Sinaia: Obiectul lunii mai 2024 la Muzeul Național Peleș – ARMURĂ CU ICONOGRAFIE CREȘTINĂ

OBIECTUL LUNII MAI
ARMURA’CU ICONOGRAFIE CREȘTINA”
■ în Sfânta Sâptâmânâ a Patimilor, Muzeul Național Peleș vă prezintă o armură deosebită cu iconografie creștină, achiziționată din Viena pentru colecția de arme a regelui Carol I.
■ Pe lângă rolul de protecție pe care îl avea, armura medievală servea uneori și unor scopuri estetice sau simbolice, dezvăluind distincția autorității, poziția socială, puterea, bunăstarea, dar și credința creștină a purtătorului.
■ La mijlocul secolului al XVI-lea, după mișcarea Reformei protestante, armurierii din Germania au apelat frecvent la scenele cu tematică religioasă pentru decorarea armurilor, în special a cuiraselor (pieptarul și spătarul armurii).
■ Imaginile și simbolurile religioase, dramatic și expresiv redate prin gravură, erau adesea inspirate din operele marilor artiști renascentiști precum Albrecht Dürer, Hans Holbein cel Tânăr, Heinrich Aldegrever, Maso Finiguerra, Marcantonio Raimondi, etc.. Predominau reprezentări ale lui Isus, ale Fecioarei Maria, ale anumitor sfinți creștini (Sf. Sebastian, Sf. Gheorghe, Sf. lacob cel Mare sau Arhanghelul Mihail), ori rugăciuni și versete biblice, toate stând drept mărturie credinței purtătorului armurii, dar și invocând, deopotrivă, protecția Divină pentru acesta.
■ în colecția regală de arme a Castelului Peleș, se află o armură ce exemplifică perfect celebrele forme sculpturale realizate de armurierii renascentiști, dar și decorul, prin gravură, cu elemente de iconografie creștină. Este vorba de reprezentarea unui act de devoțiune ce înfățișează un cavaler purtător de armură, identificându-se, prin poziția corpului, credinței creștine – îngenuncheat cu mâinile împreunate în rugăciune -, și solicitând protecția Divină în fața lui Isus crucificat.
■ în partea de sus a crucii se află acronimul biblic INRI al expresiei latine Jesus Nazarenus Rex ludaeorum” – plasată din ordinul guvernatorului roman Ponțiu Pilat: „Pilat a scris o însemnare, pe care a pus-o deasupra crucii, și era scris: lisus Nazariteanul, Regele Iudeilor” (Evanghelia după Sf. Ioan 19.19). La baza crucii se află un craniu uman simbolizând chiar locul crucificării lui Isus, Golgota, numit în Noul Testament și locul craniului. Această reprezentare a lui Isus crucificat se aseamănă foarte bine cu cea din gravura Răstignirea realizată de Albrecht Dürer, în 1519.
■ Deasupra cavalerului îngenuncheat se află o panglică inscripționată cu așa numita Stossgebet – o rugăciune urgentă spusă în situații de pericol extrem – „OeGeBeVeG”, urmată de, probabil, inițialele proprietarului armurii „VPeH” și anul „1573″. Rugăciunea urgentă s-ar putea descifra „O, Gott Bitte Vergebe, Gott” [O, Doamne, te rog iartă Doamne!].
Atelier Nürnberg, Germania; 1573
Oțel turnat ciocănit nituit gravat cizelat piele; material textil
Text: Raluca Romok, muzeograf
Fotografii: Ârpâd Udvardi, Cornelia Staicu, Metropolitan Museum of Art