Timişoara: vernisajul expoziţiei SCULPTURA – MINEA GRIGORIE

Muzeul de Artă Timişoara vă invită
joi, 12 septembrie 2013, la ora 18

la Palatul Baroc din Piaţa Unirii, Timişoara

să participaţi la vernisajul expoziţiei

SCULPTURA – MINEA GRIGORIE

În cadrul vernisajului, va prezenta creaţia artistului Doamna dr. Ioana Beldiman (Universitatea Naţională de Artă Bucureşti).
Expoziţia va cuprinde 32 de lucrări în bronz, piatră, fier şi aluminiu ale artistului născut în 1939 la Târgu Mureş şi absolvent al Academiei de Artă din Bucureşti
şi va putea fi vizitată până în data de 31 octombrie a.c. zilnic între orele 10-18, luni închis.
„Într-un text dedicat lui Grigorie Minea în jur de 1970, regretatul Ion Frunzetti, care prin ideile sale aruncate fulgurant în cronici de artă, conferinţe, cursuri sau pur şi simplu în conversaţii, a marcat o epocă a artei şi criticii de artă româneşti, deplângea condiţia ingrată a sculpturii faţă de pictură, evocând în filigran celebrul paragone renascentist care opunea cele două arte surori, sortite parcă unui etern conflict. Poate tocmai pentru că lipsită de capacitatea de seducţie a picturii şi disputându-ne spaţiul prin fizicitatea ei, sculptura poate fi percepută ca agresivă sau rebarbativă, a scrie despre sculptură i s-a părut lui Fruzetti o provocare. Destule dintre scrierile sale despre sculptură şi sculptori, mai ales români, rămân antologice. Într-un astfel de context Ion Frunzetti insista asupra calităţii sculpturii lui Grigorie Minea de a îmblânzi şi umaniza spaţiul geometric, raţionalizat al oraşului modern, printr-o infuzie de sensibilitate şi emotivitate autentice.
De atunci opera lui Minea a crescut şi individualitatea sa şi-a găsit conturul ferm, fără să contrazică în vreun fel mai vechea intuiţie a cunoscutului critic. Sculptura lui Minea a rămas centrată în jurul umanului, văzut mai degrabă în ipostaza sa armonioasă, echilibrată, aşa cum se întâmplă în cazul structurilor clasice, cărora Minea le aparţine tipologic. Afirmă indirect o nevoie de stabilitate şi certitudini pe care artistul le găseşte în revenirea atentă, răbdătoare asupra temelor mari ale sculpturii dintotdeauna, fie că e vorba despre portret, despre nud sau despre compoziţii alegorice. Un gust al atemporalului se citeşte aici, ceea ce nu înseamnă nici absenţă a creativităţii, nici abandon în rutină, ci dimpotrivă, adâncire prin efort stăruitor, continuu, în teritoriul asupra căruia Minea se simte suveran. În acest sens îl văd ca pe un continuator a ceea ce a avut mai bun portretistica românească interbelică. Şi, privind impresionanta galerie de portrete pe care le-a lucrat de-a lungul anilor, nu te poţi împiedica să nu constaţi şi existenţa unui interesant fenomen sociologic, şi anume că portretul ca gen artistic nu numai că nu a dispărut odată cu lumea burgheză în care a prosperat, ci pare să cunoască în ultimii ani un reviriment” (Ioana Vlasiu)
Lucrările lui Grigorie Minea au participat la numeroase expoziţii personale şi de grup în România, Franţa Germania, Italia, Rusia, Grecia, Polonia, Spania sau Japonia, iar lucrări de artă monumentală semnate de artist se află în mai multe oraşe din România şi Italia.

Bogdan Nădăştean
Compartiment Relaţii Publice
Muzeul de Artă Timişoara
0256-491592
www.muzeuldeartatm.ro