Articole

Braşov: programe de educaţie muzeală la Muzeul Judeţean de Istorie

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov vine în întâmpinarea programului naţional iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării „Şcoala altfel – Să ştii mai multe, să fii mai bun”. Astfel, în perioada 1-5 aprilie 2013 se vor derula trei programe de educaţie muzeală.

1. „Aplicaţii ale arheologiei în educaţia muzeală – Povestea caselor” a ajuns la etapa de realizare efectivă a căsuţelor – machete. Acesta este organizat în colaborare cu Şcoala Gimnazială nr. 2 „Diaconul Coresi” Braşov, Şcoala Gimnazială nr. 25 Braşov şi Şcoala Gimnazială nr. 5 Braşov în zilele de luni- miercuri, orele 08-12.

2. „Laboratoarele istoriei – de la obiect arheologic la exponat” va fi realizat în colaborare cu alte trei instituţii de învăţământ: Colegiul Naţional „Mircea Cristea” Braşov, Colegiul Naţional de Ştiinţele Naturii „Emil Racoviţă” Braşov şi Liceul Teoretic „Ion Codru Drăguşanu” Victoria. Elevilor li se va explica pe scurt care sunt paşii pe care îi urmează obiectele arheologice înainte de a ajunge în vitrinele unui muzeu. La final, vor încerca sa refacă şi ei câteva replici după piese reale. Activităţile vor avea loc marţi (orele 13-15), joi (orele 11 -13) şi vineri (orele 10-12) în cadrul expoziţiei permanente a muzeului de la Casa Sfatului.

3. La proiectul „Incursiune în istoria Braşovului – partea a doua” vor participa elevi de la Şcoala Generală Nr. 6 „Iacob Mureşianu” Braşov şi Colegiul “Nicolae Titulescu” Braşov. Acestora li se vor prezenta o serie de informaţii despre monumentele oraşului după care vor porni la o plimbare la pas prin Braşovul istoric. Program marţi – joi, orele 10 -12.

București: conferinţa Muzeu, naţiune, istorie. Muzeul Ţăranului Român, loc al memoriei disputate

afis bun

Conferinţele „Mircea Vulcănescu”

Muzeu, naţiune, istorie.

Muzeul Ţăranului Român, loc al memoriei disputate

Miercuri, 20 martie 2013, ora 18.00, Studioul Horia Bernea

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită miercuri, 20 martie 2013, ora 18.00, în Studioul Horia Bernea, la conferinţa Muzeu, naţiune, istorie. Muzeul Ţăranului Român, loc al memoriei disputate. Conferinţa, care face parte din ciclul Conferinţelor „Mircea Vulcănescu“, este susţinută de dr. Mihai Gheorghiu, directorul general adjunct al Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român are o istorie lungă de peste un veac, o istorie punctată, mereu, de crize şi de rezolvări subite, de dispute administrative, ideologice, politice etc. O istorie turmentată, o istorie violentată, o istorie care urmăreşte traseul sinuos al istoriei ţării şi al mentalităţilor societăţii româneşti. Fondat în 1906 de Regele Carol I, avându-l, de la bun început, pe Alexandru Tzigara-Samurcaş ca director, muzeul va fi, practic, o operă aflată mereu în lucru, până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Odată cu instaurarea comunismului, muzeul va fi obiectul unor noi experienţe, care se vor sfârşi cu desfiinţarea muzeului şi folosirea clădirii acestuia pentru crearea muzeului PCR.

Alexandru Tzigara-Samurcaş, fondatorul muzeului şi creatorul unei muzeografii extrem de rafinate şi de moderne, este retras de la conducerea instituţiei în 1946. Muzeografia sa era fundamentată pe o înţelegere a muzeului ca instituţie a cărei principală misiune este educaţia. Muzeul trebuie să facă educaţia culturală şi estetică a naţiunii şi trebuie să poată demonstra identitatea unei culturi naţionale, trebuie să fie un templu şi o şcoală. Această concepţie este legată de istoria culturii moderne româneşti, care a avut în centrul său problema identităţii culturale.

Odată cu reînfiinţarea muzeului fondat de Tzigara-Samurcaş, Horia Bernea, noul director, va muta definitiv accentele, creând o muzeografie care va miza pe experienţa estetică, aceasta fiind cea mai aptă să reveleze miza profund spirituală a unei instituţii care trebuie să refacă memoria adevărată a unei naţiuni eliberate de dictatul ideologic al materialismului dialectic. Muzeografia berniană va fi, totuşi, profund contestată din mai multe direcţii: din partea muzeografiei oficioase, îngheţate la anii ’70, criticând eliminarea etnograficului pur şi explicit, precum şi din partea etnologilor şi antropologilor, care vor acuza ceea ce vor califica drept exces al unui estetism ruinător pentru „descrierea“ ştiinţifică a unei civilizaţii atât de complexe.

Conferinţa are ca miză demonstrarea tezei că muzeografia berniană are raţiuni distincte, cel puţin tot atât de întemeiate ca şi cele ale pozitivismului etnografic şi etnologic. Calificarea ca „loc al memoriei disputate“ provine din această mereu reînnoită dezbatere şi contestare, chiar dacă nu foarte clar şi analitic pusă în pagină de contestatari, a muzeografiei MNŢR. Inevitabil, o astfel de instituţie, aflată la intersecţia atâtor interese epistemologice, ideologice, administrative şi politice, ce privesc, toate, elementul fundamental al  identităţii, va fi permanent supusă contestării şi transformării.

Pentru mulţi specialişti, ţăranul tradiţional este un construct ideologic sau simbolic, fără nicio existenţă empirică, un fel de obiect vid, o ficţiune pentru care nu există nimic empiric de dovedit. În fond, întrebarea fundamentală este: a existat această fiinţă arhaică ce ar fi întemeiat civilizaţia românească timp de un mileniu şi, dacă ea a existat, cum o putem cunoaşte? „Programul Bernea“ încearcă un răspuns în afara oricărei teorii, ca pură practică a căutării şi găsirii unui discurs adecvat unei memorii încărcate de imagini şi de sens.

Care este relaţia discursului muzeal cu adevărul, care poate fi valoarea de adevăr a unui discurs muzeal, relativ la ceea ce muzeifică, la lumea pe care o priveşte pentru a o fragmenta într-o naraţiune – expunere? Este un discurs muzeal adevărat sau fals? Dacă falsul ar putea fi relativ uşor de depistat şi de demonstrat, valoarea de adevăr este extrem de greu de stabilit. Muzeografia clasică şi pozitivistă a muzeelor etnografice îşi bazează pretenţia de adevăr pe temeiul unei ordini care clasifică toate urmele acelei pierdute Lebenswelt într-o sintaxă fără cusur: materii, forme, stiluri, tehnici, decoraţiuni, obiceiuri, rituri etc. Adevărul trebuie să se nască aici din re-producerea obiectelor şi a sintaxei originare într-o logică a unei expuneri fotografice, pragmatice, fundate pe exerciţiul empiric al descripţiei etnografice şi etnologice. Pozitivismul este aici garanţia exactităţii, a acurateței şi a adecvării cu descoperirile făcute. Dar tocmai această exactitate trebuie chestionată, pentru a putea afla dacă certitudinea ei este adevărul sau numai propria limită.

Parteneri media: 24-Fun, Radio Romania, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internaţional, RFI, Itsy Bitsy, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, TV City, LiterNet.ro, Hot News, webpr.ro, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ArtClue.net, www.artline.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, www.inparc.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.comunicatedepresa.ro, www.meidaiq.ro.

București: IARNA LA NOI expoziţie foto-documentară temporară la Muzeul Naţional de Istorie a României

IARNA LA NOI

expoziţie foto-documentară temporară

Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea să anunţe vernisajul expoziţiei temporare cu titlul Iarna la noi, care va avea loc vineri, 23 decembrie 2011, orele 11.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12, Bucureşti, în prezenţa directorului general al instituţiei dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Afis-expo-Iarna-la-noi-MNIR-2011

Expoziţia foto-documentară „IARNA LA NOI” vă propune o incursiune în istorie, prin prisma evenimentelor petrecute în perioada „anotimpului rece” (sau, mai precis, în decembrie, ianuarie şi februarie). Imagini, documente şi texte vor susţine demersul nostru şi vor căuta să creeze o imagine cât mai complexă a iernii româneşti.

Iarna înseamnă nu numai zăpadă şi sărbători ci şi… istorie. Pentru că, de-a lungul timpului, iarna a fost martora unor evenimente importante, speciale, interesante din trecutul nostru.

Dacă ar fi să ne referim, pentru început, doar la acţiunile cu caracter militar, vom constata că pe timp de iarnă treceau dacii Dunărea îngheţată şi atacau proviciile romane din Balcani; la fel cum a făcut şi Vlad Ţepeş sau Mihai Viteazul, când porneau împotriva otomanilor; tot iarna au avut loc două dintre marile confruntări militare ale lui Ştefan cel Mare (Baia, decembrie 1467 şi Vaslui, ianuarie 1475), iarna a fost consfinţită prin luptă Independenţa României (1877 – 1878) şi acelaşi anotimp a fost martor al dezastrului armatei române în Primul Război Mondial, la retragerea în Moldova şi la rezistenţa eroică din iarna lui 1917.

Nu putem să nu aducem în discuţie evenimente, petrecute iarna, care au influenţat în mod decisiv istoria României: unirea din 1859 şi cea din 1918 (momente care a marcat naşterea şi desăvârşirea statului român modern) sau abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare.

Iarna a fost şi anotimpul revoluţiilor şi răscoalelor: în ianuarie 1821 dădea Tudor Vladimirescu „Proclamaţia de la Padeş”, în februarie 1907 începea răscoala ţăranilor în timp ce, în decembrie 1989, revoluţia, pornită la Timişoara şi desăvârşită la Bucureşti, punea capăt regimului comunist în România.

Trecând la un domeniu mai puţin violent, observăm cum anotimpul alb, este, poate mai mult decât altele, unul propice realizărilor culturale, ştiinţifice şi artistice. Putem aminti numeroase premiere jurnalistice (primul cotidian, prima gazetă transilvăneană tipărită în întregime cu caractere latine, prima revistă românească de pedagogie, prima revistă de satiră sau prima publicaţie de folclor), inaugurările marilor instituţii de spectacol (Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul Naţional din Bucureşti, Filarmonica Română, Opera Naţională) sau înfiinţarea unor instituţii de ştiinţă (Institutul Geologic, Institutul de Istorie din Cluj, Institutul Social Român).

Tot iarna are loc şi inaugurarea edificiului Universităţii din Bucureşti şi al celui al Ateneului român; şi nu trebuie să uităm faptul că debutul literar al lui Mihai Eminescu se petrece tot în mijlocul iernii (ianuarie 1866) sau că premiera operetei „Crai Nou”, a lui Ciprian Porumbescu, se desfăşoară pe fundalul alb al zăpezii (în 1882).

Şi, desigur, iarna a însemnat, odinioară ca şi acum, bucuria copiilor şi adulţilor deopotrivă, emoţia marilor sărbătorilor religioase şi a obiceiurilor implicate de acestea.

Expoziţia foto-documentară „IARNA LA NOI” este deschisă în perioada 23 decembrie 2011 – 20 februarie 2012 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00.

 

___________________________________________________________________________

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Persoană de contact: Cornel Ilie, muzeograf, Secţia Patrimoniu

Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; E-mail: pr.mnir@gmail.com

http://www.mnir.ro, http://www.facebook.com/pages/MNIR, http://twitter.com/MNIR_

Arad: Lansare de carte DAN DEMSEA LA A 70-a ANIVERSARE

Lansare de carte DAN DEMSEA LA A 70-a ANIVERSARE

Volum omagial dedicat distinsului istoric ardean

Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

Marti, 20 decembrie 2011, ora 17.00

demsea_invitatie

Complexul Muzeal Arad Vă invită să participaţi la lansara volumului omagial dedicat istoricului arădean DAN DEMSEA, cu prilejul celei de-a 70 aniversări a DISTINSULUI ISTORIC. Lansarea volumului de studii istorice, coordonat de dr. Peter Hügel si dr. Felicia-Aneta Oarcea, va avea loc marti, 20 decembrie 2011, ora 17.00 la mezaninul Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad. Despre istoricul și muzeograful Dan Demsea, dar si despre întreaga sa activitate profesionala vor vorbi prof. univ. dr. Ioan Munteanu (Universitatea de Vest Timisoara) si prof. univ. dr. Corneliu Padurean (Universitatea Aurel Vlaicu Arad).

Volumul omagial, dedicat istoricului Dan Demşea, reprezintă un exerciţiu de recunoştiinţă al arădenilor faţă de unul din concitadinii lor care face cinste urbei, dar şi un prinos adus de comunitatea ştiinţifică românească unuia din truditorii ei de excepţie.

”Dan Demşea e exponentul unei generaţii de istorici, care şi-a legat numele de Arad. Intelectualii îl asemuiesc cu o veritabilă „enciclopedie”. Capabil de a se opri la fiecare amănunt neobservat de cei mai mulţi dintre noi, el construieşte şi dă viaţă oricărui fapt istoric. Sensibilitatea şi dorinţa de cunoaştere l-au purtat în diverse „lumi”, pe care şi le-a creat din cărţi, muzică, istorie, filozofie. Fiecărui obiect, care i-a căzut sub observare, în vremea cât a lucrat la Muzeul din Lipova sau la Oficiul Naţional de Patrimoniu Arad din cadrul Complexului Muzeal Arad, i-a scris o istorie” – scriu editorii volumului, dr. Peter Hügel si dr. Felicia-Aneta Oarcea.

La ceas aniversar, când păşeşte pragul spre al optulea deceniu de viaţă, colectivul muzeului arădean, alături de colegi şi istorici din ţară, îi urează viaţă îndelungată, sănătate şi o activitate publicistică rodnică!

18 decembrie 2011


Adelina Stoenescu
Departamentul de Relatii Publice a
Complexului Muzeal Arad
Office: +40 257 281 847
pr@museumarad.ro
www.museumarad.rod
Complexul Muzeal Arad
este membru fondator al
Retelei Nationale a Muzeelor din Romania
www.muzee.org Citește mai mult

Slobozia: Concurs de istorie ialomiţeană ,,Barbu Catargiu”

Afis-barbu-catargiu

Concurs de istorie ialomiţeană ,,Barbu Catargiu”

Consiliul Judeţean Ialomiţa şi Muzeul Judeţean Ialomiţa organizează în data de 30 noiembrie 2011, ora 9:00, la sediul Muzeul Judeţean Ialomiţa, un concurs interşcolar pe teme de istorie judeţeană, denumit: Concurs de istorie ialomiţeană ,,Barbu Catargiu”.

Concursul este organizat cu ocazia sarbătoririi Zilei Naţionale a României.

La concurs s-au înscris elevi ai liceelor ialomiţene pasionaţi de trecutul istoric al judeţului Ialomiţa. Fiecare liceu participă cu echipaje formate din 3 elevi. Tematica concursului se grupează pe 4 secţiuni: 1) Repere arheologice ialomiţene; 2) Toponimie ialomiţeană; 3) Personalităţi istorice ialomiţene; 4) Satul/Oraşul meu.Probele vor consta în: test scris (întrebări cu dezvoltare de răspuns şi grilă) şi probă orală.

Scopul acestui concurs este acela de a stimula intereseul tinerilor pentru trecutul istoric şi dezvoltarea ataşamentului lor faţă de comunitatea din care fac parte.

Organizatori: Muzeul Judeţean Ialomiţa şi Consiliul Judeţean Ialomiţa.

Parteneri principali: Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Ialomiţa.

Muzeul Judeţean Ialomiţa

Biroul de Relaţii cu Publicul,

Liliana Burlacu

Arcuş: lucrările Sesiunii Ştiinţifice Anuale a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Avem deosebita plăcere de a vă invita în perioada 9-10 noiembrie 2011, la lucrările Sesiunii Ştiinţifice Anuale a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, ediţia a VIII-a.

Manifestarea va avea loc la Centrul de Studii Europe de la Arcuş.

Lucrările sesiunii se vor desfăşura în cadrul a trei secţiuni:

1. Civilizaţiile neo-eneolitice în spaţiul Carpato-Dunărean

2. Epoca bronzului şi prima epocă a fierului în spaţiul Carpato-Dunărean

3. Muzeologie şi Patrimoniul Cultural

Programul sesiunii:

Miercuri, 9 noiembrie

12:00 – 13:30 Înregistrarea participanţilor

15:30 – 16:00 Deschiderea lucrărilor sesiunii

16:30 – 17:30 Lansare de carte: Revista Angvstia, nr.14

17:30–18:30 Vizitarea Expoziţiilor: „Aşezarea preistorică de la Păuleni Ciuc „Dâmbul Cetăţii” şi Prima Şcoală Românească din Sfântu Gheorghe”.

Joi, 10 noiembrie

09:00 – 13:30 Lucrările sesiunii pe secţiuni

15:30 – 18 :00 Comunicări în plen (Muzeologie şi Patrimoniul Cultural)

Pentru mai multe informaţii vă rugăm să contactaţi Biroul Relaţii Publice şi Marketing al MNCR (muzeograf Deák Andrea, e-mail: deakandrea.mncr@gmail.com şi Cristina Felea, e-mail: feleacristina@gmail.com) sau vizitaţi site-ul muzeului: www.mncr.ro .

Cu deosebit respect,

Cristina Felea

Muzeograf

Biroul Relaţii Publice şi Marketing

Iaşi: Simpozionului internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. România-Moldova-Ucraina. Împreună spre Europa”

afis-simpozion-iasi

Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi al Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA, în colaborare cu Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” Cahul (Republica Moldova), Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași, Despărțământul ASTRA „Iulia Hasdeu” Cahul și Consulatul General al României la Odesa organizează, în perioada 09-14 noiembrie 2011, la Iaşi, Cahul, Ismail și Odesa, ediţia a XIII-a a Simpozionului internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. România-Moldova-Ucraina. Împreună spre Europa”, la care și-au anunțat prezența peste 50 de specialiști din România, Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria.

Lucrările Simpozionului se vor desfăşura pe trei secţiuni (1. Istorie, cultură şi civilizaţie românească, 2. Limbă şi literatură română și 3. Religie și spiritualitate, la Iaşi (10 noiembrie 2011) şi la Cahul (11 noiembrie 2011). Întâlnirea se va încheia cu o masă rotundă la Ismail (13 noiembrie 2011).

invitatie-simpozion-iasi

În cadrul Simpozionului vor fi lansate următoarele publicaţii:

· „Revista română”, anul XVII, nr. 4 (66), noiembrie 2011.

· „Chronos. Revistă de istorie”, anul IX, nr. 1-2 (16-17), 2011.

· Iulian Pruteanu-Isăcescu (coordonator), Românii din afara granițelor țării. Istorie, cultură, spiritualitate. Cu o scrisoare de peste Prut de Claudia Partole, Casa Editorială „Demiurg”, Iași, 2010, 350 p.

· Mircea-Cristian Ghenghea, Cu și despre români. Reflecții publicistice astriste, Editura Tehnopress, Iași, 2011, 262 p.

Lucrările Simpozionului vor fi deschise în data de 10 noiembrie 2010, cu începere de la orele 900, în Sala dublei alegeri a Muzeului Unirii Iaşi (Iaşi), iar la Cahul în data de 11 noiembrie 2010, orele 1200, în Sala de conferințe a Universității de Stat „B.P. Hasdeu”.

Vor transmite cuvinte de salut: Dragomir Tomaşeschi, Prefectul Județului Iași; Constantin Simirad, Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi; Lăcrămiora Stratulat, Directorul Complexului Naţional Muzeal Moldova Iaşi; Victor V. Grecu, Vicepreşedinte al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român Sibiu și Areta Moşu, Vicepreședinte ASTRA, Preşedintele Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi.

Pentru informaţii suplimentare:

astraculturalaiasi@yahoo.com , precum şi telefoanele: 0232/219.213; 0722/552.119.

Timișoara: simpozionul internațional The Transition from the Neolithic to the Eneolithic in Central and South-Eastern Europe in the Light of Recent Research

În perioada 11-12 noiembrie va avea loc la Timișoara simpozionul internațional The Transition from the Neolithic to the Eneolithic in Central and South-Eastern Europe in the Light of Recent Research.

Organizat de Muzeul Banatului Timișoara în colaborare cu Institutul de Arheologie Preistorică din cadrul Universității Libere din Berlin, evenimentul este dedicat dezbaterii chestiunilor complexe ale tranziției de la neolitic la eneolitic în spațiul central și sud-est european. Prticipă specialiști de marcă din Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Serbia, Ucraina și România.

Comunicările vor fi publicate de instituțiile organizatoare în prestigioasa serie de monografii a Universității Libere din Berlin, Praehistorische Archaeologie in Suedosteuropa.

Timisoara-conference-2011-program

Cu stima,

Secția de Arheologie

Brăila: Conferinţele Analelor Brăilei

CONFERINŢELE ANALELOR BRĂILEI

Vineri, 21 octombrie 2011, Muzeul Brăilei şi Centrul de Studii Turce „Dimitrie Cantemir” organizează Conferinţele Analelor Brăilei, atât seria „Istorie”, cât şi seria „Literatură”; moderator: prof. univ. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.

Pentru seria „Istorie” tema conferinţei este „Dimitrie Cantemir – 338 de ani de la naştere” şi va fi susţinută de prof. univ. dr. Mihai Maxim, turcolog român de renume internaţional şi director al Centrului de Studii Turce „Dimitrie Cantemir” al Universităţii din Bucureşti, începând cu ora 11.30, la sediul din Piaţa Traian nr. 3.

Pentru seria „Literatură” vor fi dezbătute două teme: „Eminescu în limba turcă”, susţinută de Ali Narcin şi „Panait Istrati despre Eminescu”, susţinută de conf. univ. dr. Zamfir Bălan, director adjunct al Muzeului Brăilei, începând cu ora 17, la Casa Memorială „Panait Istrati” din Grădina Publică.

Persoană de contact:

Coşarcă Diana

Serviciul „Relaţii Publice”

Muzeul Brăilei

e-mail: sediu@muzeulbrailei.ro

Constanţa: Șantierul arheologic de la cetatea Carsium – Hârşova ZIUA PORTILOR DESCHISE

Afis-constanta

Duminică, 25 septembrie 2011, MINA Constanţa cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional organizează pe şantierul arheologic de la cetatea Carsium – Hârşova ZIUA PORTILOR DESCHISE. Aflata la ediţia a XII-a, manifestarea din acest an se adresează tuturor celor interesaţi de evoluţia cercetării arheologice pe şantierul de la cetatea Carsium în a 19-a campanie de săpături. Manifestarea va debuta la orele 10 la Muzeul Carsium. După vizitarea muzeului participanţii vor audia o conferinţă presărată cu multe imagini document, prezentate în premieră publicului larg, dedicate cercetărilor de la cetate din anul 1939 până astăzi. Va urma apoi vizitarea şantierului arheologic şi a cetăţii. Aici vor putea fi urmărite cele mai importante etape din viaţa fortificaţiei romane, romano-bizantine şi medievale înmânunchiate în cele 18 veacuri de istorie, vârsta cetăţii de aici.

Secretariat MINAConstanta