Articole

Bucureşti: duminică, 24 septembrie, ora 20.30, Grădina MNLR găzduiește o proiecție specială a filmului documentar „Țara moartă” în regia lui Radu Jude (2017)

Duminică, 24 septembrie, ora 20.30, Grădina MNLR găzduiește o proiecție specială a filmului documentar „Țara moartă” în regia lui Radu Jude (2017), a cărui premieră în cinematografele din România a avut loc la sfârșitul lunii august. „Țara Moartă” reprezintă debutul regizorului în documentar, iar premiera internațională a avut loc în cadrul Signs of Life de la Locarno, acesta fiind deja selectat și în Competiția Oficială de Documentar a British Film Festival. Proiecția, pentru care am pregătit un ecran special folosit acum pentru prima dată în Grădina MNLR, se va desfășura în prezența regizorului și va fi urmată de o sesiune Q&A Radu Jude & criticul de film Andrei Rus.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile. Rezervări pot fi făcute folosind coordonatele indicate mai jos.
Persoană de contact | Andreea Drăghicescu, +40 723 154 052
_______________
Ce arată și ce nu arată o serie de imagini.
Filmul pornește de la Colecția de fotografie a lui Costică Acsinte, fotograful din Slobozia a cărui prodigioasă producție fotografică, întinsă pe aproape șapte decenii, a fost redescoperită și restaurată de Mario-Cezar Popescu și a devenit prilej de proiecție nostalgică pentru publicul românesc însetat după un trecut romanțat. Acum Radu Jude folosește colecția ca fundal pentru o narațiune construită din întregistrări de arhivă și texte din jurnalul personal al doctorului Emil Dorian, ale cărui scrieri literare au fost interzise de regimul antisemit condus de Mareșalul Antonescu. După un scurt preambul care acoperă cele două decenii anterioare, filmul prezintă perioada dintre 1937 și anii imediat următori lui August 1944, în ceea ce regizorul numește „fragmente de vieți paralele”: fotograme cu români obișnuiți în ipostaze private, acompaniate în fundalul sonor de ororile politice și istorice abătute asupra celor care au devenit ținta autorităților române. În fricțiunea dintre imagine, sunet și text, Jude restituie imaginea unuia dintre cele mai rușinoase episoade din istoria României, aproape inexistent în arhivele noastre de film. Radu Jude ne prezintă un montaj provizoriu de 85 minute al acestui foto-roman social și politic cu totul special.
________________
RADU JUDE a regizat o serie de scurtmetraje, printre care „Lampa cu căciulă” (2006) (câștigător a peste 50 de premii la festivaluri internaționale printre care Sundance, San Francisco, Los Angeles, Uppsala) și „Alexandra” (2007) (selectat la Clemont-Ferrand, premiat la Oberhausen). Lungmetrajul său de debut – „Cea mai fericită fată din lume” (2009), a primit premiul CICAE la Berlinale 2009. A fost selecționat în peste 50 de festivaluri printre care Toronto, New Directors/New Films – New York, Salonic, Sarajevo și Londra. În 2011, a regizat și produs mediumetrajul independent „Film pentru prieteni”. „Toată lumea din familia noastră” (2012), cel de-al doilea lungmetraj, a fost proiectat în premieră mondială în cadrul secțiunii Forum de la Berlinale. A obținut Marele Premiul al Festivalului de la Sarajevo, Marele Premiu Bayard d’Or și Premiul pentru Cel Mai Bun Actor la Namur IFF, Marele Premiu CinEast IFF, a fost selectat în peste 30 de festivaluri și a fost lansat în Franța, Olanda și Ungaria. Cele mai recente scurtmetraje O umbră de nor” și Trece și prin perete” au fost prezentate la Cannes în secțiunea Quinzaine des Realisateurs. Cel din urmă a fost recompensat cu Mențiunea Specială a juriului. „Aferim!” (2015) îi aduce Ursul de Argint pentru Cea mai bună regie la Berlinale. Radu Jude se află în postproducție cu cel de-al V-lea lungmetraj, Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”.

Bucureşti: Proiectul Femei celebre are cea dintâi reprezentație sâmbătă, 23 septembrie, ora 19.00, cu spectacolul ZELDA – THE LAST FLAPPER de William Luce

Proiectul Femei celebre are cea dintâi reprezentație sâmbătă, 23 septembrie, ora 19.00, cu spectacolul ZELDA – THE LAST FLAPPER de William Luce, o producție a Teatrului pentru puțini, spectacol ce s-a jucat la Teatrul Foarte Mic, unde a avut premiera în 2013. A fost foarte bine primit de public și de critică, la Festivalul Internațional de Teatru Edinburgh 2014, secțiunea Fringe, și se bazează pe textele scrise de Zelda Sayre Fitzgerald, soția celebrului Francis Scott Fitzgerald, ea însăși o scriitoare de geniu, o balerină și o pictoriță talentată.
ZELDA aduce în prim-plan ultima ei zi de viață, la azilul de nebuni, o zi în care face o revizuire a momentelor cruciale. Spectacolul are o valoare nu numai dramaturgică, dar în același timp este și o demonstrație de virtuozitate actoricească și de o bogăție de invenții regizorale. Actrița Ioana Pavelescu, interpreta Zeldei, a câștigat de altfel premiul Best Actress la New York City’s Independent Film Festival în 2013.
Spectacolul se va juca în mansarda MNLR. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponbile. Pentru rezervarea locului, trimiteți un e-mail la adresa: info.mnlr@gmail.com.

Sâmbătă, 23 septembrie, începând cu ora 13.00, vizitatorii MNLR vor fi ghidați de scriitorul Mugur Grosu

Sâmbătă, 23 septembrie, începând cu ora 13.00, vizitatorii MNLR vor fi ghidați și vor descoperi expoziția de bază vernisată anul acesta în sediul din Str. Nicolae Crețulescu 8 de un scriitor pe care îl așteptăm cu emoție alături de noi și care ne va oferi un tur inedit prin istoria literaturii așa cum a perceput-o el în timp și în care se înscrie altfel față de cei mai mulți autori contemporani: performerul Mugur Grosu.
MUGUR GROSU, scriitor, publicist şi artist născut în Constanța. A învățat să înoate și să cânte la pian înainte de-a învăța să scrie și să citească: la 5 ani lua primele lecții de pian și începea să frecventeze clubul de jazz al lui Harry Tavitian, cu care avea să lege o trainică prietenie. A publicat 6 cărți – Haltera cu zurgălăi (poezie, Ed. Pontica, 2001), Măcelărie (publicistică, Ed. Tomis, 2006), sms / ei respiră și fac dragoste ca și fluturii (experiment, Ed. Vinea, 2006), press / troleul 43 s-a spânzurat cu cordonul de la capot (experiment, Ed. Vinea, 2007 / ediția a II-a în 2009), Grossomodo (poezie, Ed. Tracus Arte, 2011), Status (nano-proză / Ed. Herg Benet, 2013) – și e prezent în 20 de volume colective, dintre care trei internaționale – Dnevi poezije in vina (Ljubljana Študentska Založba, 2004, Slovenia), The Vanishing Point That Whistles – An Anthology of Contemporary Romanian Poetry (Ed. Talisman Press, 2012, U.S.A) și Einladung nach Rumänien. Klassische und moderne Erzählungen (Edition Noack & Block, 2016, Germania). Din 2013 s-a întors la prima sa pasiune, ca performer în diferite proiecte experimentale care aduc poezia și muzica electronică într-o formulă sincretică.

Concert în grădina MNLR: Alexandru Andrieș

Invitatul de onoare al concertelor din grădina MNLR de vineri, 22 septembrie, ora 20.00, este binecunoscutul artist Alexandru Andrieș.

S-a născut la Braşov, pe 13 octombrie 1954. Prietenii îi spun „Alexe”. A absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, promoţia 1980. În prezent, Conferenţiar Doctor (profesor) la aceeaşi universitate. Este membru în Uniunea Arhitecţilor din România, Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
Cel dintâi concert a avut loc în 1974, Club A, Bucureşti, iar cel dintâi disc în 1984, „Interioare”, Electrecord. Cel mai recent a fost lansat la 5 august 2011, „Incorekt”. Cunoscut pentru cântecele critice pe care le cânta la adresa regimului comunist, arhitectul Alexandru Andrieş, profesor la „Ion Mincu“, a luat 4 la proba de Matematică de la admitere. Nu are nici acum telefon, îl refuză de aproape 20 de ani, iar obţinerea unui interviu nu e treabă ușoară. Îi place să fie profesor (conferenţiar doctor) la Arhitectură. A început să cânte pentru că un prieten student l-a „obligat aproape” să asculte Beatles.
Alexandru Andrieș spune despre sine că este un om vesel, pentru că umorul este cea mai bună armă împotriva oricăror probleme. Pentru că toți cei de vârsta lui preferau să meargă la concerte decât să intre prin expoziţii sau să citească și-a dat seama că ar fi o idee bună să folosească muzica drept vehicul.
„Mi-am dat seama că aşa ideile mele ar fi auzite de mai mulţi decât dacă aş face nişte picturi sau dacă aş scrie nişte cărţi. Aşa m-am apucat eu de «făcut cântece», iar ele au ieşit aşa pentru că aşa sunt eu. Explicaţia pentru succesul îndelungat, la care nici eu nu m-am aşteptat, cred că este sinceritatea. Iar felul meu de-a fi, glumeţ, m-a făcut să descopăr fabula, anecdota, în care să îmbrac părerile mele la adresa sistemului”, mărturisea într-un interviu Alexandru Andrieș.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.

Bucureşti: conferinţă pe tema: Romanul de aventuri – o estetică a imprevizibilului, Joi, 21 septembrie, ora 18.00

Joi, 21 septembrie, începând cu ora 18.00, Radu Voinescu, Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, va deschide ciclul de conferinţe ale Filialei, găzduite de Muzeul Naţional al Literaturii Române, cu o conferinţă pe tema: Romanul de aventuri – o estetică a imprevizibilului.

Critica tradiţională ataşează literaturii de aventuri exclusiv ideea de clişeu, de schemă, de previzibil. Nejustificat ignorate, considerate, în general, potrivite doar pentru amatorii de literatură de consum, genurile aventurii prezintă, însă, nenumărate aspecte ce relevă profunda lor înrădăcinare în tradiţia literară, pe de-o parte, pe de alta, constituind o promiţătoare platformă pentru a înţelege fenomenul literar în ansamblu, de la structuri narative şi configuraţii stilistice până la suportul psihologic şi social al receptării acestuia.

RADU VOINESCU este estetician, critic şi teoretician literar. Cărţile sale, între care Spectacolul literaturii (2003), Trivialul (2004), Printre primejdiile criticii (2004), Subiecte I (2005), precum şi numeroasele studii şi articole publicate în reviste prestigioase propun cercetării în toate domeniile artei concepte noi, avansând sisteme şi metode originale de interpretare, dintr-o perspectivă holistică, abordând multidisciplinar aspecte controversate sau încă neelucidate ale creaţiei artistice, legând estetica şi teoria literaturii de antropologia culturală

București: Dezbatere pe marginea volumului „Șmecherie și lume rea. Universul social al manelelor”, Miercuri, 20 septembrie, la ora 19.00

Miercuri, 20 septembrie, la ora 19.00, vă invităm la o dezbatere pe marginea volumului Șmecherie și lume rea. Universul social al manelelor, de Adrian Schiop. Invitații: Adrian Schiop, Speranța Rădulescu, Bogdan Iancu, Vintilă Mihăilescu, Costi Rogozanu. Moderatorul întâlnirii: Vasile Ernu.

„Am ales tema asta pentru că mă pasiona, aveam senzaţia că stăpânesc oarecum subiectul şi de-aia m-am băgat. A fost un job de vis – să iei bani ca să stai prin crâşme sau cluburi şi să vorbeşti cu lăutari şi fani. Cât te ţine ficatul, să-l tot faci. Concluzii? Că e muzica băieţilor răi din România, a bagabonţilor, băieţii de la colţul străzii, şi a şmecherilor, tipii cu conexiuni mafiote. Că stă într-o măsură semnificativă  pe banii grei  ai  interlopilor (întrucât  grosul  banilor  vin  din cântări la evenimente private, cele mai multe de interlopi). Că le glorifică voalat modul de viaţă, exultând şmecheria şi banii făcuţi uşor. Că, spre deosebire de hip-hop, unde lucrurile sunt spuse pe faţă, manelele codifică mesajul, îl spun oarecum cifrat – mai direct în anii ‘90, din ce în ce mai eliptic acum. De ce se întâmplă asta? Pentru că şmecheria devine o valoare tot mai dubioasă. În anii ‘90, şmecheria făcea legea şi oamenii se mândreau cu asta, că fac bani prin orice mijloace; acum, şmecheria e din ce în ce mai stigmatizată şi oamenii nu o mai scot  la vedere. Dar să nu ne iluzionăm – ea e în continuare acolo, doar că a dispărut din spaţiu public. Acum oamenii tac şi fac.” (Adrian Șchiop)

Adrian Șchiop s-a născut la 7 ianuarie 1973 (Porumbacu de Jos, județul Sibiu). A absolvit Facultatea de Psihologie și Știinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Urmează, apoi, un master în lingvistică integrală la Facultatea de Litere a aceleiași Universităţi. A lucrat ca profesor de limba și literatura română (1997-2001, Cluj-Napoca), zugrav (2002, Auckland, Noua Zeelandă), jurnalist (2004-2010, Evenimentul Zilei, Prezent, România Liberă). Și-a susținut doctoratul în manele la SNSPA, avându-l în calitate de conducător de teză pe Vintilă Mihăilescu. A debutat în revista Fracturi (2001) și a publicat romanele: pe bune/ pe invers (Polirom, 2004) și Zero grade Kelvin (Polirom, 2009), Soldații. Poveste din Ferentari (Polirom, 2013. premiul revistei Observator cultural, 2014, și premiul „Cea mai bună carte a anului”, secțiunea Beletristică, acordat în cadrul Galei Industriei de Carte din România, 2014). În 2017, în regia Ivanei Mladenović, a apărut ecranizarea romanului Soldații, care a fost inspirat din experiența cercetării care a generat actualul studiu social al manelelor.

Cartea a apărut în colecția Cartier Antropologic, fiind coordonată de Vintilă Mihăilescu.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.

Premieră absolută la Teatrul Naţional Radiofonic cu Ping-Pong, piesa de debut a dramaturgului Sandu Macrinici

Vă invităm să ascultaţi joi, 21 septembrie, de la ora 23.05 la Radio România Actualități în premieră absolută Ping-Pong de Sandu Macrinici, în adaptarea radiofonică şi regia lui Mihnea Chelaru. Teatrul Național Radiofonic își propune să lanseze anual un tânăr dramaturg promițător aflat la începutul carierei. Programul debutează acum cu piesa tânărului autor Sandu Macrinici, text scris pentru examenul de dizertaţie la masteratul de Scriere Dramatică de la Universitatea de Arte din Târgu Mureș pe care l-a absolvit în iulie 2017.

În distribuție: Oliver Toderiţă, Mihaela Beţiu, Vlad Bîrzanu, George Ciobotea. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru. Muzica: George Marcu. Sound design: Mihnea Chelaru. Înregistrări teren: Marius Ţoghină şi Bogdan Dumitrescu. Manager de locaţie: Simona Vasiliu. Regia de studio: Janina Dicu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

Avampremiera cu public va avea loc miercuri, 20 septembrie, de la ora 17, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (str. Nicolae Creţulescu, nr. 8). Intrarea este liberă.

După o licență în istorie și filozofie obținută în 2014 la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Sandu Macrinci a absolvit anul acesta Masteratul de Scriere Dramatică din cadrul Universității de Arte Târgu Mureș, dar în același timp, îşi continuă studiile la aceeași facultate în specializarea Regie (anul III). Piesa Ping-Pong este lucrarea sa de master, iar tema pleacă de la situația unei familii înstrăinate, în care relațiile copii-păriți sunt distante, în pofida afecțiunii pe care și-o poartă reciproc. Boala fatală a tatălui și dispariția lui e momentul reevaluării relațiilor din familie. Iată ce spune tânărul autor despre textul său: Ping-Pong este o piesă în care vorbesc despre ce se întâmplă atunci când afli că un membru al familiei va muri. E un joc între acceptare și negare. Am început să scriu în timpul unui atelier în cadrul masteratului de Scriere Dramatică. Am explorat acest subiect care se bazează pe o experiență personală de care am decis să nu mai fug. Scrisă concis, cu replici scurte, alert ritmate, sensul piesei trimite la schimbul de pase din jocul de ping-pong, la amânarea unei reconcilieri între generații până la momentul când e prea târziu și regretele tinerilor rămân să ia locul sentimentelor neexprimate. Caracterul hiperrealist al dialogurilor, limbajul inspirat din cotidian oferă un material dramaturgic generos, pus în valoare de unicul canal (auditiv) de comunicare și de interpretarea nuanțată, atentă la fiecare detaliu a tuturor actorilor din distribuție.

București: Filmul și Literatura: Radu Jude, 19 septembrie, ora 20.00, la Muzeul Național al Literaturii Române

Radu Jude este invitatul special de marți al serilor de Film și Literatură din Grădina MNLR.

Evenimentul va avea loc pe 19 septembrie, ora 20.00, la sediul MNLR din str. Nicolae Crețulescu, nr. 8.

Radu Jude s-a născut la București, în 1977. În 2003 a absolvit Universitatea Media – Secția Regie Film. A lucrat ca asistent de regie pentru filme de lungmetraj precum „Amen”, în regia lui Costa Gavras sau „Moartea domnului Lăzărescu”, in regia lui Cristi Puiu. A regizat mai multe scurtmetraje, printre care „Corp la corp” (2003), „Marea Neagră” (2004), „Lampa cu căciulă” (2006) – cel mai premiat scurtmetraj românesc al tuturor timpurilor, câștigător al marilor premii la Sundace, San Francisco, Los Angeles, Grimstad, Hamburg, Bilbao, Huesca, Trieste, Montpellier, Cottbus, Aspen, Indielisboa, Bruxelles, Mediawave, Cracow, Almeria, Valencia, Uppsala și selecționat, printre altele, la Toronto, Telluride, New Directors/NewFilms, Tampere, Rotterdam, Huesca,„Dimineața” (2007), „Alexandra” (2007) – selecționat în peste 30 de festivaluri, printre care Clermont-Ferrand, San Francisco, Cottbus sau Oberhausen (unde a obținut Marele Premiu). Radu Jude a regizat, de asemenea, aproximativ 100 de spoturi publicitare.

„Cea mai fericită fată din lume” reprezintă debutul lui în lungmetraj. Până în momentul lansării filmului pe marile ecrane din România, „Cea mai fericită fată din lume” a obținut Premiul CICAE la Festivalul de la Berlin, Premiul FIRESCI la Festivalul de la Sofia, Premiul pentru Cel mai bun scenariu la B-EST Intl. Film Festival și Premiul FIPRESCI la IndieLisboa. Filmul a fost selecționat în ACID Programme la Festivalul de la Cannes 2009. În 2011, Jude a regizat şi produs mediumetrajul independent „Film pentru prieteni”. Cel de-al doilea lungmtraj al său, „Toată lumea din familia noastră” (2012), a fost proiectat în premieră mondială în cadrul secţiunii Forum de la Berlinale. A obţinut Marele Premiul al Festivalului de la Sarajevo, Marele Premiu Bayard d’Or şi Premiul pentru Cel Mai Bun Actor la Namur IFF, Marele Premiu CinEast IFF, a fost selectat în peste 30 de festivaluri şi a fost lansat în Franţa, Olanda şi Ungaria.  Cele mai recente scurtmetraje „O umbră de nor” şi „Trece şi prin perete” au fost prezentate la Cannes în secţiunea Quinzaine des Realisateurs. Cel din urmă a fost recompensat cu Menţiunea Specială a juriului. „Aferim!” (2015) îi aduce Ursul de Argint pentru Cea mai bună regie la Berlinale. Radu Jude se află în producţie cu cel de-al cincilea lungmetraj, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”. Producția „Inimi cicatrizate“ a avut premiera în toamna anului trecut, iar de la Festivalul de la Locarno a plecat cu câteva premii speciale. Filmul lui Radu Jude dă seamă de o vârstă a livrescului şi a apelului la marea cultură (trăită de personaje, nu doar exerciţiu de snobism, ca acum), rar sau deloc atinsă de cinematografia românească. Reconstituirea de epocă este realizată cu acribie şi subtilitate, ca şi la „Aferim!“, iar contextualizarea politică – absolut necesară, ţinând cont de iudaitatea esenţială a lui Blecher (decedat în 1938) şi de perspectiva istorică pe care-o avem după 80 de ani – îi reuşeşte lui Jude, este veridică şi de bun-simţ, însă probabil va provoca aceleaşi reacţii frenetice ca şi la „Aferim!“.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.

București: Femei celebre la MNLR: Corina Constantinescu, marți, 19 septembrie 2017, ora 19.00

MNLR dă viață poveștilor unor femei care au avut un destin important și impactant asupra publicului și memoriei comunității.
Inițiem proiectul „Femei celebre”, marți, 19 septembrie 2017, ora 19.00, la sediul MNLR din str. Nicolae Crețulescu, nr. 8, cu povestea unei femei a cărei viața s-a întrepătruns cu teatrul și literatura română, actrița Corina Constantinescu. Invitată specială este fiica acesteia, actrița Ioana Pavelescu.
Corina Constantinescu s-a născut în 1919, la Năsporeni-Lăpuşna. Filmul și teatrul românesc îi datorează multe nu numai pentru că a fost o mare frumusețe, cât mai ales pentru talentul său extraordinar. Corina Constantinescu a jucat pe scena Teatrului Mic şi a fost bună prietenă cu Petre Ţuţea, Liviu Ciulei, Clody Berthola, Jenny Acterian. Soţia doctorului Mihai Pavelescu, sora lui Mihai Constantinescu, cumnata pictorului Paul Gherasim, eleva Mariettei Sadova, fina lui Liviu Rebreanu, prietena lui Puiu Cotruș, Nicolae Bellu, Radu şi Adela Petrescu, Brânduşa şi Alexandru Enăceanu, Alexandru Paleologu, Mircea Horia Simionescu, Ada Ioanid, Ioana Sturdza şi mulţi alţii din aceeaşi familie spirituală. A fost româncă, monarhistă convinsă, fiică a Basarabiei, pământ pe care l-a iubit şi plâns toată viaţa. A visat întotdeauna la o renaştere a poporului român, şi a crezut neclintit în valorile şi puterea acestei naţiuni, chiar şi atunci când totul părea sau pare să fie fără speranţă.
„A iubit oamenii. A iubit cărţile. A iubit poezia. Aproape fiecare discuţie pe care o avea cu prietenii – spune actriţa Ioana Pavelescu – se termina cu câte o poezie de Eminescu, ale cărui poeme le ştia pe de rost. Luceafărul, Scrisorile… Ştia zeci de poezii. Şi niciodată nu am auzit POEZIA rostită atât de bine.”
Despre Corina Constantinescu, scria şi George Călinescu, într-una dintre „Cronicile Optimistului”, după ce a văzut-o în „NORA” de Ibsen la Teatrul Mic, pe atunci Nottara ¬ „O tragediană surprinzătoare este Corina Constantinescu în «NORA» de Ibsen. Rar am întâlnit o actriţă mai absorbită de rol. Am văzut adesea piesa; dar nu mai pot să-mi închipui azi pe soţia lui Torvald altfel decât pe Corina Constantinescu. Venele gâtului îi tremurau într-o vibraţie extraordinară, inflexiunile glasului sunt ca ale unei viole; chiar când tace şi ascultă, această interpretă produce emoţie în sală. Care socotiţi că este secretul Corinei Constantinescu? ¬ Trăieşte….” Tudor Arghezi i-a sărutat mâinile emoţionat după ce-a văzut-o excelând în „NORA”, rolul care i-a adus cele mai mari satisfacţii şi recunoaştere „într-o lume în care ea nu s-a putut integra datorită prea marei ei purităţi şi verticalităţi umane, ce i-au atras numai necazuri şi dezamăgiri”.
„Nobilă şi îndurătoare, s-a ridicat deasupra mizeriilor şi urâciunii oamenilor din jur, neatingând-o parcă. Nu a conceput niciodată să facă un compromis moral în favoarea carierei. Loviturile au culminat cu scoaterea ei la pensie la numai 50 de ani, vârstă la care un actor este în plină maturitate şi dezvoltare artistică”. Şi a durut-o acest lucru până în ultima zi a vieţii ei. Un chin cumplit pentru un artist să fie oprit din drumul lui şi să i se ia libertatea de a se putea exprima”, povestește fiica actriței, Ioana Pavelescu.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.

București: întâlnire cu regizorul Marian Crișan, marţi, 5 septembrie, de la ora 19.00, la Muzeul Național al Literaturii Române

Marţi, 5 septembrie, de la ora 19.00, publicul este așteptat la o întâlnire cu regizorul Marian Crișan, care va vorbi despre realizările sale și despre relația dintre film și literatură. În cadrul întâlnirii moderate de Ileana Bârsan, vor fi proiectate o serie de fragmente extrase din filmele sale, iar ulterior acestea vor fi analizate și discutate împreună cu participanții la eveniment.
MARIAN CRIȘAN s-a născut la data de 8 septembrie 1979, la Salonta, județul Bihor. Este regizor și scenarist român. În anul 1999, a absolvit UNATC, secția Regie. A devenit cunoscut publicului prin scurtmetrajul Megatron, cu care a obținut Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes din 2008. Debutul în lungmetraj a avut loc odată cu filmul Morgen (2010), peliculă pentru care a câștigat Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional de la Locarno, precum și Premiul Juriului Ecumenic și Premiul Federației Internaționale a Societăților de Film. În 2015, a ecranizat nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici ca Orizont (adaptare liberă).
Evenimentul propus de MNLR se înscrie în proiectul Filmul și Literatura, inițiat de Asociația pentru Dezvoltarea Obiectivelor Culturale (ADOC). La următoarele ediții, vor participa Cristi Puiu, Tudor Giurgiu și Andrei Cohn.
ADOC este o organizație non-guvernamentală înființată în anul 2014, axată pe creșterea vizibilității asupra obiectivelor culturale și turistice din România, crearea de proiecte software (portaluri, aplicații) în vederea eficientizării metodelor de localizare a punctelor de interes turistic și cultural din diferite regiuni ale țării.

Locuri de desfășurare

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR)