Articole

Bucureşti: SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”

SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”

ediţia a III-a

Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa, organizează, în perioada 14-16 septembrie 2017, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a III-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice vor fi prezentate la Palatul Suţu, Bd. I.C. Brătianu, nr. 2, sector 3, Bucureşti.

Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în colaborare cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.

Deschiderea Simpozionului are loc la Palatul Suțu în ziua de vineri, 15 septembrie 2017, ora 09.00. Prezentările se desfășoară apoi pe două secțiuni, respectiv Secțiunea Arheologie și Secţiunea Numismatică, ambele organizate la Palatul Suțu, Bd. I.C. Brătianu, nr. 2, București.

Participarea se face pe bază de înscriere prin e-mail la adresa: conferinte@muzeulbucurestiului.ro

Lucrările Secțiunii Arheologie vor fi moderate de: Dr. Roxana Dobrescu, Dr. Corina Borș, Dr. Ioan Carol Opriș și Dr. Andrei Măgureanu, iar specialiștii care au contribuit la realizarea cercetărilor sunt:

– Începând cu ora 9.45 – Roxana Dobrescu, Adina Boroneanţ, Radu-Alexandru Dragoman, Adrian Bălășescu, Radian-Romus Andreescu, Camelia-Mirela Vintilă

– Începând cu ora 11.15 – Marian Neagu, Vasile Opriș, Theodor Ignat, Cătălin Lazăr, Mădălina Voicu, Ionela Crăciunescu, Mihaela Golea, Adelina Darie, Cristina Covătaru, Ovidiu Frujină, Bogdan Manea, Mihai Florea

– Începând cu ora 14.00 – Corina Borș, Despina Măgureanu, Sebastian Matei, Valeriu Sîrbu, Alina Streinu, Vasilica Lungu, Alexandre Baralis, Alexandra Dolea, Adrian Ardeț, Lucia Carmen Ardeț, Ovidiu Țentea, Christina Știrbulescu

– Începând cu ora 16.15 – Liana Oța, Ștefana Cristea, Andrei Măgureanu, Cătălin Constantin, Alexandru Rațiu, Ioan Carol Opriș, Silviu Oța, Adrian Ardeț, Dimitrie Negrei, Aurel Stănică, Niculina Dinu, Bogdan Ciupercă, Raluca Moței, Andrei Măgureanu, Bogdan Șandric, Marius Streinu, Oana Borlean, Mihaela Buruiană, Liviu Iancu,

Lucrările Secțiunii Numismatică vor fi moderate de: Dr. Aurel Vîlcu, Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Dr. Eugen Nicolae, iar specialiștii care au contribuit la realizarea cercetărilor sunt:

– Începând cu ora 9.45 – Mihai Dima, Bogdan Constantinescu, Steluța Marin, Eugen Nicolae, Aurel Vîlcu, Mihai Ciocanu, Miroslava Dotkova

– Începând cu ora 11.15 – Theodor Isvoranu, Emanuel Petac, Nicolae Popa, Radu Gabriel Dumitrescu, Marius Bâsceanu, Stoyan Mihaylov, Dan Pîrvulescu

– Începând cu ora 14.00 – Alina Pîrvulescu, Monica Dejan, Cristiana Tătaru, Irina Cîrstina, Romeo Cîrjan, Marius Blasko, Octavian Buda, Gabriel Constantin

În ziua de sâmbătă, 16 septembrie 2017, este programată o excursie documentară la Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi.

Programul detaliat este prezentat aici:

http://evenimente.muzeulbucurestiului.ro/calendarmmb/detail/556/1505458800000

Eveniment Facebook:

https://www.facebook.com/events/803070533151484/

Evenimentul se desfășoară sub coordonarea unui Consiliu Știinţific alcătuit din Dr. Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, CŞ I Dr. Eugen Nicolae, directorul Institutului de de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Românei.

Comitetul de Organizare al Simpozionului este alcătuit din Dr. Dan Pîrvulescu, director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), CŞ I Dr. Aurel Vîlcu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Dr. Theodor Ignat, şef Secţia Arheologie (Muzeul Municipiului Bucureşti), Dr. Vasile Opriş, șef Secția Istorie (Muzeul Municipiului Bucureşti), Dr. Silviu Oța, șef Secția Arheologie (Muzeul Naţional de Istorie a Românei), CȘ III Dr. Corina Borș (Muzeul Naţional de Istorie a Românei), CȘ II Dr. Ovidiu Țentea (Muzeul Naţional de Istorie a Românei), Cristiana Tătaru, muzeograf (Muzeul Naţional de Istorie a Românei), Angelica Iacob, şef Serviciu Relații Publice, Marketing, Proiecte Culturale (Muzeul Municipiului Bucureşti) şi Theodor Zavalaș, Director (Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa).

Suceava: expoziția “Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie” la Muzeul Bucovinei

Deschiderea expoziției “Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie” la Muzeul Bucovinei, Suceava

Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti) şi Muzeul Bucovinei (Suceava), în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă al României (Bucureşti), Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei (Chişinău, Republica Moldova), Muzeul Judeţean Vaslui, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” (Iaşi), Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu” (Bacău), Muzeul Judeţean Botoşani, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ şi Muzeul Naţional al Literaturii Române (Bucureşti), organizează expoziția intitulată “Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie”.

Evenimentul este dedicat împlinirii a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod. Organizatorii au considerat necesară readucerea în prim-plan, atât a personalităţii lui Ştefan cel Mare, care constituie şi astăzi un model, cât şi a Sucevei medievale, la vremea respectivă principala reşedinţă domnească, centru politic, militar şi religios al Moldovei.

Cele peste 250 de obiecte de patrimoniu din expoziţie vin să ilustreze, fiecare în parte, ceea ce a făcut ca Moldova epocii lui Ştefan să fie preţuită de aliaţi, admirată de duşmani şi niciodată uitată de urmaşii oştenilor care i-au stat alături domnului în fiecare bătălie. Dintre numeroasele exponate, care vor stârni admiraţia oricărui iubitor de istorie, amintim stindardul liturgic dăruit de Ştefan cel Mare Mănăstirii Zografu, o spadă decorată pe buton cu numele Ştefan, similară celei aflate la Muzeul Topkapî din Istanbul, descoperită la Curtea Domnească din Vaslui, în cercetare arheologică, panaghiarul dăruit de Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, ctitoriei sale Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Bacău, precum şi numeroase tezaure monetare şi obiecte de podoabă datând de la sfârşitul secolului XV şi începutul secolului XVI, precum şi multe altele, pe care vă invităm să le descoperiţi.

Expoziţia este însoțită de un catalog în care sunt prezentate toate piesele expuse şi texte cu privire la domnia lui Ştefan cel Mare. Volumul beneficiază de un Cuvânt înainte, aparţinând prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, cel mai important cercetător al domniei lui Ştefan cel Mare.

Expoziția poate fi admirată în perioada 14 august 2017 – 15 februarie 2018 la Muzeul Bucovinei din Suceava.


 

Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

Tel./Fax  [Phone/Fax] + 40 21 –  313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

com. Salcia, jud. Teleorman: Ziua Porţilor Deschise pe şantierul arheologic Băneasa

 

Proiectul de cercetare Limes Transalutanus, în cooperare cu Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Judeţean Teleorman, anunţă organizarea, luni, 7 august 2017, a ediţiei inaugurale a „Zilei Porţilor Deschise” pe şantierul arheologic Băneasa (com. Salcia, jud. Teleorman).

După o primă campanie scurtă de săpături, în septembrie 2016, la castrul mare de la Băneasa, în anul acesta Muzeul Naţional de Istorie a României începe un program de cercetări arheologice sistematice, pe termen nedeterminat. Săpăturile de acest an au început pe 14 iulie, apropiindu-se de finalizarea a trei săptămâni de lucru.

Dacă în 2016 a fost vizat colţul de sud-vest al castrului mare, în 2017 săpăm în colţul diametral opus, de nord-est. Scopul principal al campaniei este explorarea sistemului de apărare (val, palisadă, două şanţuri de apărare), cât şi determinarea fazelor de construcţie şi distrugere.

Castrul mare de la Băneasa este cea mai mare fortificaţie romană de pe frontiera din prima partea a veacului al III-lea d.Hr., cunoscută sub numele de Limes Transalutanus. Această frontieră, păzită de aproape 30 de garnizoane, începea la malul Dunării, la 7 km est de Turnu Măgurele, continua pe direcţia Roşiorii de Vede, Socetu (ultima localitate din judeţul Teleorman), Crâmpoia (fort pe teritoriul jud. Olt), Urlueni, Săpata de Jos (ambele în sudul judeţului Argeş), traversa râul Argeş la Piteşti, apoi urca pe munte pe traseul Purcăreni, Jidova, Câmpulung, Voineasa, Rucăr, Oratea, de unde trecea în Transilvania (Cetatea Carului, Răşnov), ajungând la porţile Moldovei, la Breţcu, în pasul Oituz. Traseul descris măsoară aproximativ 375 km.

Cercetările de la Băneasa au ca scop înţelegerea modului în care romanii reuşeau să se adapteze la o zonă relativ aridă, lipsită de resursele specifice tradiţionale culturii romane (piatra, pădurile). Dintre scopurile secundare – dar importante – se numără estimarea stării de conservare a monumentului istoric, cât şi colectarea datelor minime necesare pentru o propunere de valorificare turistică, proiect care va fi definitivat în anii imediat următori.

Castrul de la Băneasa se numără printre puţinele de pe această frontieră, alături de micul fort de la Putineiu, selectate de Comisia Naţională Limes pentru a face parte din propunerea României pentru înscrierea pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial – UNESCO – a obiectivelor de patrimoniu imobil care au alcătuit frontiera Imperiului Roman. Dacă aţi auzit de Zidul lui Hadrian – şi multă lume a auzit – atunci puteţi intui cam ce urmează să se întâmple, în anii următori, la Băneasa de Teleorman.

Ziua Porţilor va constitui un prilej de a vedea situl arheologic (o hartă va fi anexată), pe arheologi la lucru, de la care veţi primi informaţii suplimentare despre castru şi despre limes (frontiera romană).

Pentru mai multe date despre chestiuni de interes conexe, vezi mai departe următoarele:

• web-site-ul proiectului de cercetare: http://www.limes-transalutanus.ro/

• prezentarea Comisiei Naţionale Limes, pe site-ul Ministerului Culturii: http://www.cultura.ro/comisia-nationala-limes

• site-ul propriu al Comisiei Naţionale Limes: http://www.limesromania.ro/

• prezentarea celui mai vechi sector de frontieră romană care a intrat sub tutela UNESCO, „Zidul lui Hadrian”: https://en.wikipedia.org/wiki/Hadrian%27s_Wall

dr. Eugen S. Teodor

cercetător la Muzeul Naţional de Istorie a României

directorul proiectului Limes Transalutanus

responsabilul ştiinţific al şantierului Băneasa

clip_image002

Harta de acces pe şantierul arheologic Băneasa (com. Salcia, jud. Teleorman)

IMPORTANT!

Pentru reprezentanţii mass-media din Alexandria, Muzeul Judeţean Teleorman pune la dispoziţie un număr de 4 locuri pentru o deplasare la evenimentul organizat la Băneasa în ziua de 7 august a.c. Plecarea se va face la ora 10.00 de la sediul muzeului (str. 1848, nr.1), întoarcerea la Alexandria fiind estimată în jurul orei 13.30.

București: vernisajul microexpoziției Exponatul lunii august 2017 – Transport de provizii pe front

Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea de a vă invita miercuri, 2 august, începând cu ora 11.00, la vernisajul microexpoziției Exponatul lunii august 2017 – Transport de provizii pe front, care va avea loc la sediul Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, București.
Exponatul lunii august este o remarcabilă operă de artă semnată de Sava Henția, redată circuitului expozițional în urma unui complex proces de restaurare.
Sava Henția (1848 – 1904) a fost pictor, grafician, muralist și ilustrator de carte. Deși era aproape surd, a participant la Războiul de Independență (1877-1878), ocazie cu care a pictat numeroase scene de campanie și a fost considerat un adevărat reporter de război. Din acea perioadă s-au păstrat desenele „Trecerea Dunării”, „Soldat călare, la Corabia” etc. Desenele realizate în acestă perioadă ca reporter de război, au devenit ulterior compoziții executate în acuarelă și ulei. Lucrări importante care l-au definit ca pictor de război au fost: „Lagărul (Bivuac)”, „În tabără”, „Gara de mărfuri”, „Cai la Conovăț”. Printre aceste lucrări se remarcă și „Transport de provizii pe front”, prezentată publicului în cadrul microexpoziției „Exponatul lunii august”.

Pictura a fost supusă unui amplu proces de restaurare și unor amănunțite investigații științifice. Analizele realizate de către ing. cercetător Migdonia Georgescu și ing. cercetător Zizi Ileana Baltă în cadrul laboratorului de investigații fizico-chimice și biologice al MNIR, au pus în evidență pigmenții ce intră în compoziția stratului pictural și a preparației tabloului. Operațiunile de restaurare a picturii au fost realizate de lector. univ. Romeo Gheorghiță și de Sorina Gheorghiță, care au reușit (așa cum au făcut de atâtea ori, cu alte opere de artă din patrimoniul național), să readucă „la viață” una dintre cele mai importante măturii referitoare la Războiul de Independență, aflate în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României.

Microexpoziţia va fi deschisă la MNIR în perioada 2 august – 2 septembrie 2017 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10:00 – 18:00.

 

Vă așteptăm cu drag la eveniment!
Cu stimă,
Echipa MNIR


 

Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

Tel./Fax [Phone/Fax] + 40 21 – 313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

Debrecen, Ungaria: deschiderea expoziției „Aurul și argintul antic al României”

Deschiderea expoziției „Aurul și argintul antic al României” la Debrecen, Ungaria

Ne face o deosebită plăcere și o mare onoare să anunțăm că în perioada 12 iulie –15 octombrie 2017, expoziția temporară itinerantă „Aurul și argintul antic al României” va fi prezentată la Muzeul „Déri” din Debrecen, Ungaria.

Vernisajul oficial al expoziției va avea loc marți, 11 iulie, ora 11.00 (ora Ungariei) și se va desfășura în prezența unor înalte oficialități din Ungaria și România.

Expoziția este organizată de către Muzeul „Déri” din Debrecen, Ungaria, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României.

Expoziţia reuneşte peste 1000 de obiecte arheologice din metale preţioase, de o valoare istorică deosebită, descoperite de-a lungul ultimelor două secole pe teritoriul României.

Acest eveniment reprezintă o oportunitate unică de a admira o multitudine de obiecte de patrimoniu ce fac parte din categoria Tezaur, cuprinse într-o singură expoziție.

Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu peste 30 de muzee de profil din întreaga ţară, a demarat acest proiect expoziţional în decembrie 2013 și, până în prezent, expoziţia a fost itinerată la Timişoara, Oradea, Satu-Mare, Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Alba Iulia, Buzău, Craiova, Iaşi, Constanţa, Piatra Neamţ, Suceava, Bârlad, Galați.

Cu această ocazie, expoziția va fi prezentată pentru prima dată internațional, în Ungaria.

Coordonatorii expoziţiei sunt dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director General al Muzeului Naţional de Istorie a României, şi dr. Rodica Oanţă-Marghitu, şeful biroului Tezaur Istoric din cadrul MNIR și dr. János Dani, Director Adjunct al Muzeului „Déri”, Secția Arheologie.

Cu cele mai bune gânduri,
Dep. Relații Publice
MNIR


 

Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

Tel./Fax  [Phone/Fax] + 40 21 –  313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

București: „Legendele dacilor” – ateliere de benzi desenate – la Muzeul Național de Istorie a României

„Legendele dacilor” – ateliere de benzi desenate – la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Asociația Mioritics desfășoară în următoarea perioadă o serie de ateliere educative şi de creaţie, „Legendele dacilor”, ateliere de benzi desenate care vor avea loc în luna iulie, în zilele de duminică, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București.

Atelierele, inspirate din expozițiile permanente ale muzeului – „Copia Columnei lui Traian” și „Tezaurul Istoric” – sunt susținute de binecunoscutul autor de benzi desenate, Mihai I. Grăjdeanu, și au ca scop atragerea copiilor și tinerilor către muzeu, cunoașterea istoriei, precum și încurajarea dezvoltării imaginației, creativității și talentului artistic.

Modalitatea în care este prezentată copia Columnei lui Traian la MNIR – expunerea succesivă a reliefurilor narative cu scene istorice din războaiele daco-romane – pot duce cu gândul la benzile desenate. Inspirat de personajele de pe Columnă, fiecare participant va crea o pagină de benzi desenate având ca erou BD principal, un dac sau un roman.

Tezaurul Istoric este, de asemenea, o sursă generoasă de inspirație, motivele zoomorfe care se găsesc pe obiectele de cult sau de paradă, precum și ornamentele bijuteriilor din metal prețios vor deveni personaje fantastice în povestea creată prin intermediul benzilor desenate.

Datele de desfășurare a atelierelor sunt: 9, 16, 23, 30 iulie, în intervalul orar 10.00 – 12.00.

Durată atelier: 1 oră și 30 minute (maximum 2 ore)

Vârsta recomandată: 8 – 14 ani sau 14 – 18 ani

O grupă poate fi formată din maximum 12 participanți.

Preț participant: 25 lei

Înscrierile se fac telefonic la numărul 021.315.82.07/interior 1008 sau prin e-mail la adresa inscrierimnir@gmail.com, cu cel puţin trei zile înainte de data în care va avea loc atelierul.

http://www.mnir.ro/index.php/atelier-de-banda-desenata-legendele-dacilor/

Cu cele mai bune gânduri,

Dep. Relații Publice

MNIR


 

Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

Tel./Fax  [Phone/Fax] + 40 21 –  313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

București: expoziția foto-documentare „Amintiri din China. David Iancu, Bucur și Gisela Clejan”

Muzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Ambasada Republicii Populare Chineze la București, Casa Româno-Chineză, Asociația de Prietenie a Poporului Chinez cu Străinătatea, și Cimitirul Song Qingling din Shanghai anunță deschiderea expoziției foto-documentare „Amintiri din China. David Iancu, Bucur și Gisela Clejan”. Vernisajul va avea loc vineri, 30 iunie 2017, începând cu ora 11.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, București, în prezența reprezentanților instituțiilor organizatoare precum și ai Primăriei orașului Shanghai și Administrației Monumentelor Istorice din Shanghai.
Expoziția prezintă, prin intermediul fotografiilor, povestea celor trei medici români David Iancu, Bucur și Gisela Clejan, care în anii ‘30-‘40 ai secolului trecut, au mers în China pentru a sprijini poporul chinez angajat în Războiul de Rezistență Împotriva Agresiunii Japoneze. Dând dovadă de altruism și eroism, cei trei s-au implicat în salvarea și tratarea răniților și bolnavilor, aducând contribuții valoroase la victoria poporului chinez în acest război. Expoziția cuprinde 150 de fotografii prețioase, furnizate de Tania Iancu – fiica doctorului David Iancu – și de către Mausoleul lui Song Qingling, reflectând drumul parcurs de acești doctori români, precum și relațiile de prietenie și cooperare dintre poporul chinez și cel român.

Vă așteptăm cu drag la eveniment!

Cu stimă,

Echipa MNIR

București: lansarea volumului de versuri „Originea lumii” (Ed. Corint, 2017), al poetei albaneze Rita Petro la Muzeul Național de Istorie a României

Vă invităm miercuri 21 iunie a.c., începând cu ora 16.30, în sala Lapidarium a Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, la lansarea volumului de versuri „Originea lumii” (Ed. Corint, 2017), al poetei albaneze Rita Petro. Evenimentul, care se va desfăşura în prezenţa autoarei, este organizat de asociaţia Liga Albanezilor din România, reprezentantul oficial al minorităţii albaneze din ţara noastră. Traducerea versurilor este semnată de Marius Dobrescu şi Luan Topciu.

Vor lua cuvântul scriitorii Ana Barton, Luan Topciu şi Marius Dobrescu, Ana Antonescu, redactor-şef al editurii Corint și dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager al Muzeului Național de Istorie a României.

Lansarea va fi „asezonată” cu muzică albaneză – celebrele serenade din oraşul Korcea –, interpretate de muzicianul Niko Bello, şi un microrecital poetic susţinut de actriţa Olimpia Mălai, care va recita câteva poeme din creaţia Ritei Petro.

Vă așteptăm cu drag la eveniment!

Galați: vernisajul expoziției AURUL ŞI ARGINTUL ANTIC AL ROMÂNIEI

AURUL ŞI ARGINTUL ANTIC AL ROMÂNIEI

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați și Muzeul Naţional de Istorie a României vă invită miercuri, 10 mai 2017, începând cu:

–  ora 1600, la conferința de presă susţinută de dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României;

–  ora 1800, vernisajul expoziției AURUL ŞI ARGINTUL ANTIC AL ROMÂNIEI.

Organizată de către Muzeul Naţional de Istorie a României cu aportul a 32 de muzee din ţară, expoziția este unică prin valoarea şi importanţa istorică a celor peste 1000 de artefacte din metale preţioase.

Proiectul expozițional a fost inițiat și coordonat de directorul general al Muzeului Naţional de Istorie, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu și dr. Rodica Oanță-Marghitu din cadrul instituției muzeale menționate. Din luna decembrie 2013 şi până în prezent expoziţia a fost itinerată la Timişoara, Oradea, Satu-Mare, Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Alba Iulia, Buzău, Craiova, Iaşi, Constanţa, Piatra Neamţ, Suceava, Bârlad.

 

Publicul va avea prilejul de a vedea și la Galați în perioada 10 mai – 24 iunie 2017, piese clasate în Tezaurul național, extrem de valoroase, descoperite în întreaga țară. Printre acestea menționăm piesele eneolitice descoperite la Sultana – Malul Roșu, tezaurul de la Hinova, brățări multispiralice dacice, piese din tezaurele de la Apahida și Pietroasa.

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”Galaţi participă la acest amplu proiect expozițional cu 50 de bunuri culturale, dintre care menţionăm stateri macedoneni emişi de Alexandru cel Mare şi Lisimah în sec. IV-III î.Hr., denari romani republicani din tezaurul de la Poiana (județul Galați) precum și piese arheologice din aur descoperite în siturile din județul Galați. (muzeograf Costel Ilie)

Evenimentul se va desfășura la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, secţia Lapidarium din str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2.

Biroul Relații publice,

Nicoleta Gheorghe

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați

Str. Al. I. Cuza, nr. 80, site: www.migl.ro

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Facebook: www.facebook.com/muzeugl, www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

București: lansare de carte "Tipar pentru creştinii arabi: Antim Ivireanul, Atanasie Dabbās şi Silvestru al Antiohiei"

Lansare de carte:
Tipar pentru creştinii arabi: Antim Ivireanul, Atanasie Dabbās şi Silvestru al Antiohiei
Muzeul Național de Istorie a României în parteneriat cu Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I” lansează cartea Tipar pentru creştinii arabi: Antim Ivireanul, Atanasie Dabbās şi Silvestru al Antiohiei, a cărei autoare este doamna dr. Ioana Feodorov, cercetător în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Evenimentul va avea loc marți, 25 aprilie 2017, ora 16:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, București, în Sala Lapidarium.
În cadrul lansării, alături de autoare, vor lua cuvântul: ÎPS Qais Sadiq, Episcop de Erzurum, Vicar Patriarhal al Bisericii Antiohiene, Arhim. Policarp Chițulescu, director al Bibliotecii Sfântului Sinod, Acad. Ionel Cândea, director al Editurii Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, dr. Doru Bădără, Șef Serviciu Bibliofilie în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Manager al Muzeului Național de Istorie a României.
Istoria tiparului arab a început în Răsăritul Europei și în Orient cu lucrarea săvârșită împreună de Antim Ivireanul, cărturar și tipograf de geniu, viitor mitropolit al Ungrovlahiei, și Atanasie al III-lea Dabbās, mitropolitul Alepului, patriarh al Antiohiei aflat între două păstoriri. Două cărți în limbile greacă și arabă au fost tipărite în 1701 (la Snagov) și 1702 (la București). Continuarea lucrării a fost asumată de Atanasie Dabbās, care, primind în dar la întoarcerea sa în Siria în 1705 materialul tipografic arab creat de Antim Ivireanul, a continuat la Alep lucrarea începută în Țara Românească.
Următorul episod consemnat în istoria relațiilor româno-arabe prin tipar îl constituie imprimarea unor cărți arabe la Iași sub îngrijirea patriarhului Silvestru al Antiohiei, călător în Moldova și în Țara Românească între anii 1735-1748. Pornind pe aceeași cale ca și ilustrul său înaintaș Atanasie Dabbās, Silvestru s-a adresat după 1730 domnilor Moldovei și Țării Românești, Ioan și Constantin Mavrocordat. Patriarhul sirian a imprimat la Iași, în tiparnița Mănăstirii Trei Ierarhi, câteva cărți în limba arabă.
Activitatea tipografilor arabi la Iași și la București a contribuit la înființarea primei imprimerii de carte ortodoxă din Liban. Literele săpate și turnate la Mănăstirea Sfântul Spiridon au ajuns probabil în 1750 la Beirut, la Mănăstirea greco-ortodoxă Sfântul Gheorghe. Primele cărți tipărite aici pentru ortodocșii arabi ar putea fi înscrise așadar în posteritatea lucrării antimiene din 1701-1702. Această legătură între Iași, București și Beirut, presupusă, dar niciodată probată, este documentată în cartea de față – un pas important către o cunoaștere mai bună a începuturilor tiparului arab în Levant.