Sibiu: Programul „Tezaure umane vii” la Muzeul ASTRA

FESTIVALUL NAŢIONAL AL TRADIŢIILOR POPULARE

Ediţia a VIII-a

6 – 9 august 2009

În numele strategiei culturale majore a politicii României, având modelul – considerat ideal pe plan mondial, cu valoare de reper ştiinţific şi cultural universal – Festivalului „Smithsonian Folklife“ (organizat anual, în Washington D.C., de către Institutul Smithsonian, începând cu anul 1966), model preluat de noi ca urmare a remarcabilului succes al României, la ediţia din 1999, Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu a iniţiat, în anul 2001, organizarea Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, sub autoritatea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional şi a Institutului Cultural Român, în colaborare cu Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Consiliile Judeţene şi Centrele Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ale judeţelor invitate, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Sibiu şi a Primăriei Municipiului Sibiu.

Ediţia a opta, din acest an, a Festivalului Naţional este programată pentru zilele de 6 – 9 august, are ca obiective: valorificarea întregului patrimoniu cultural tradiţional, exprimat prin valorile cotidiene din viaţa comunităţilor rurale din toate judeţele ţării, încurajarea tinerei generaţii de a cunoaşte, însuşi, perpetua şi a face cunoscute aceste tradiţii în toată lumea, ele constituind un tezaur inalienabil al patrimoniului nostru cultural naţional, marca propriei identităţi etno-culturale.

Festivalul este conceput ca o manifestare spectaculară şi interactivă, de prezentare scenică sau lucrativă, ecleziastică sau laică, printr-un dialog direct între actanţi şi publicul vizitator, exprimat în spirit comunitar şi interactiv (povestind, cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustând mâncăruri tradiţionale etc.) împreună cu ţăranii actanţi, reprezentanţi ai comunităţilor care îşi prezintă propriile tradiţii. Întreg ciclul de manifestări apare ca o scenă de spectacole şi activităţi vivante, cu ateliere de creaţie “in vivo”, susţinute de către creatorii şi purtătorii autentici ai culturii populare tradiţionale contemporane, neprelucrate prin „regizări academice” şi nemalformate de interpretări desuete sau de altă natură “estetizantă” sau spectaculară.

La fiecare ediţie a Festivalului participă reprezentanţi ai câte unui judeţ din Transilvania (inclusiv Banatul, Crişana şi Maramureşul), Muntenia (inclusiv Oltenia şi Dobrogea), Moldova (inclusiv Bucovina şi Basarabia) şi din Republica Moldova. Cele 3 judeţe invitate la cea de-a opta ediţie a Festivalului sunt Braşov, Giurgiu şi Neamţ. De asemenea, vor fi prezenţi românii din Republica Moldova printr-un grup de meşteri şi creatori populari, cei din Serbia printr-un grup folcloric de pe Valea Timocului, din Ucraina prin membrii ansamblului “Dor basarabean” din Odesa şi din Bulgaria prin românii timoceni.

Cei aproximativ 350 de participanţi-actanţi asigură acoperirea celor şapte secţiuni tematice din programul Festivalului: Arte religioase (tradiţii cultice legate de practicile religioase), Literatură populară (basme, eresuri, poezie şi teatru popular), Arte muzicale (interpreţi vocali şi instrumentali), Arte coregrafice (dans popular), Arte plastice tradiţionale (meşteşuguri artistice), Arte mecanice (creaţie tehnică tradiţională) şi Artă culinară (meniuri după reţete tradiţionale).

Prin această valoroasă iniţiativă românii îşi recuperează şi îşi prezintă la scenă deschisă tradiţiile şi o lume întreagă este invitată să le cunoască.

Având beneficiul spaţiului natural din Dumbrava Sibiului, al patrimoniului muzeal: gospodării şi monumente de creaţie tehnică (în care se vor desfăşura secţiunile: arte plastice, arte mecanice, arte literare), precum şi numeroase obiective: cu caracter religios (bisericuţa de lemn din Bezded – monument muzeal unde se va desfăşura secţiunea Arte religioase), social (spaţiul din jurul Cârciumii din Bătrâni şi al Pavilioanelor de joc va fi destinat secţiunii Arte culinare) sau de spectacol (scena şi amfiteatrul în aer liber vor fi locul desfăşurării secţiunilor Arte muzicale şi Arte coregrafice), Muzeul „ASTRA” poate fi considerat locul ideal al desfăşurării acestei manifestări de maxim interes naţional.

În cele 6 zile ale Festivalului, participanţii-actanţi vor evolua în faţa vizitatorilor, după un program cu durata de 10 ore (10.00 – 20.00), desfăşurat simultan pentru toate cele 6 secţiuni.

Festivitatea de deschidere va avea loc joi, 6 august 2009, orele 19.00 în Piaţa Mare. Bucuria acestei prime zi a Festivalului va fi completată, de vernisarea unei expoziţii de fotografii în holul Primăriei Sibiu.

Festivitatea de închidere va avea loc duminică, 9 august, începând cu orele 11.00, fiind precedată de slujba religioasă la biserica din muzeu (orele 9.00). Spectacolul de gală va fi încununat prin decernarea Diplomelor de excelenţă şi prin primirile în Academia Artelor Tradiţionale din România.

Prezentându-vă doar căteva frânturi din nenumăratele posibilităţi de a regăsi tradiţia avem speranţa că v-am convins să pe-treceţi alături de oaspeţii Sibiului o re-trăire a lumii satului românesc.

Veniţi, de vineri până duminică, 7 – 9 august 2009 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului întru întâmpinarea sufletului ţăranului român.

Valeriu Ion Olaru,                                                            Mirela Cretu

Director General                                                             Director de specialitate

Complexul National Muzeal „ASTRA” Sibiu
Piata Mica, nr. 11
Sibiu, 550182
0269 216741

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Iaşi: Noapte Albă pe Strada Lăpuşneanu

Noapte Albă pe Strada Lăpuşneanu

Complexul Muzeal Naţional „Moldova” vă invită, în cadrul evenimentului ”Noapte Albă pe Strada Lăpuşneanu”, organizat de Asociaţia „Alexandru Lăpuşneanu” în colaborare cu Primăria Municipiului Iaşi, să vizitați gratuit Muzeul Unirii în data de 1 spre 2 august, între orele 18.00 – 2.00.

Același muzeu va fi gazda unui recital de pian susținut de Mădălina Ciobanu cu începere de la ora 19.00.

Tot în acest context, Muzeul Etnografic al Moldovei va organiza ateliere de creație meșteșugărească realizate cu meșteri populari ieșeni (olari, lemnari, țesători, încondeietori de ouă), iar Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu“ va completa atmosfera cu acorduri de muzică mecanică.

Director General,

Dr. Lăcrămioara Stratulat

Gabriela Lazăr

Serviciul de Relații Publice și Marketing Cultural

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Constanţa: Muzeul Marinei Române – 40 de ani de la inaugurare

invitatie

În urmă cu 40 de ani, la 3 august 1969, Muzeul Marinei Române îşi deschidea porţile, pentru prima dată, publicului larg după alţi 50 de ani de încercări timide de organizare a unui muzeu al marinei. Realizată de la bun început într-o locaţie care a făcut ea însăşi istorie devenind clădire de patrimoniu şi de la a cărei inaugurare se împlinesc 100 de ani, expoziţia permanentă este o radiografie a istoriei marinei române, a ştiinţei şi tehnicii navigaţiei şi nu în ultimul rând, o dovadă a iubirii şi devotamentului unor oameni care au ales o viaţă deloc uşoară dar de un farmec aparte, viaţa de marinar. De aceea considerăm că aniversarea a 4 decenii de existenţă este înainte de toate o sărbătoare a spiritualităţii marinăreşti şi a muzeografiei militare.

Pentru a celebra împreună cei 40 de ani de activitate, vă invităm la sediul Muzeului Marinei Române sâmbătă, 1 august 2009, începând cu ora 9.00. Sunt invitaţi reprezentanţi ai Statului Major General, Statului Major al Forţelor Navale, comandanţi de unităţi militare din garnizoană, ai tuturor instituţiilor de cultură şi de învăţământ militar şi civil din Constanţa, ai administraţiei publice locale, ai bisericii, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor nonguvernametale.

În cadrul manifestării va avea loc şi înmânarea festivă a diplomelor şi plachetelor aniversare ,,Muzeul Marinei Române – 40 de ani în serviciul culturii naţionale şi istoriei militare” personalităţilor prezente.

Vã aşteptãm cu drag!

Cu aleasă consideraţie,

DIRECTORUL MUZEULUI MARINEI ROMÂNE

Căpitan-comandor

conf. univ. dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO

Persoană de contact:

Ofiţer de Relaţii Publice

dr. Andreea Atanasiu

0241.619.035

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Vităneşti: Ziua Porţilor Deschise – Şantierul arheologic Vităneşti, jud. Teleorman

vitanesti

Joi, 30 iulie 2009, începând cu orele 10.00, pe şantierul arheologic Vităneşti, jud. Teleorman va avea loc Ziua Porţilor Deschise, aflată anul acesta la cea de-a patra ediţie.

Cu această ocazie, cei interesaţi pot vedea unele din cele mai interesante descoperiri din campania de anul acesta, iar membrii colectivului de cercetare vor oferi informaţii legate de cercetările în desfăşurare. În aşezarea de la Vităneşti-Măgurice cercetările au început în anul 1993. În acest sit sunt cercetate vestigiile unei aşezări de acum cca. 6.000 de ani.

Până acum au fost scoase la lumină resturile unor locuinţe cu un bogat inventar arheologic, printre care amintim piese de excepţie cum ar fi un vas antropomorf şi un mic pandantiv din aur, care reprezintă unul dintre primele obiecte din acest metal descoperit pe teritoriul României.

Cercetările se desfăşoară în cadrul proiectului “Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos” al cărui obiectiv principal este cunoaşterea societăţii umane din sudul României între mileniile VI-IV î. Chr. Proiectul cuprinde mai multe situri arheologice din Sudul României, iar la nivel instituţional reprezintă o colaborare dintre Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Judeţean Teleorman, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul Judeţean Buzău şi Muzeul Romanaţiului – Caracal.

Muzeul Naţional de Istorie a României

Departamentul Educaţie – Relaţii Publice: tel. 021. 315.82.07 int. 1008, e-mail: [email protected]

Persoană de contact: Katia Moldoveanu

Muzeul Judeţean Teleorman

Relaţii Publice: tel. 0247-314761, email: [email protected]

Persoană de contact: Corina Iordan

Prezentarea muzeului MNIR în evidenţa CIMEC

Prezentarea muzeului MJIT în evidenţa CIMEC

Cernavodă: Proiectul de educaţie culturală CAPIDAVA REDIVIVA

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă desfăşurarea unui nou proiect de educaţie culturală co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional: CAPIDAVA REDIVIVA. Pe parcursul a patru zile (29 iulie –1 august 2009), grupe de elevi din localităţile Cernavodă şi Topalu vor avea ocazia să descopere într-un mod atractiv ― care să le stimuleze deopotrivă curiozitatea şi imaginaţia ― moştenirea culturală a antichităţii romane, pornind de la un important sit arheologic de la Dunărea de Jos, cetatea Capidava.

Având ca repere şi argumente deopotrivă vestigiile şi istoria – vechi de secole – ale acestui important punct defensiv al Imperiului Roman la Dunăre – Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti) în colaborare cu o serie de parteneri propune o nouă abordare în ceea ce priveşte pedagogia patrimoniului, respectiv implicarea elevilor şi a comunităţilor locale din zonele în care se desfăşoară unele dintre cele mai reprezentative cercetări arheologice din România.

Seria de activităţi educaţionale dedicate celor mai tineri dintre membrii acestor comunităţi locale se va desfăşura atât în cadrul sitului arheologic Capidava, precum şi la şcoala generală din comuna Topalu. Modulele educaţionale au fost proiectate astfel încât prin îmbinarea învăţării şi a jocurilor, copii să poată înţelege mai bine semnificaţia şi importanţa patrimoniului arheologic local şi naţional, să poată observa detaliile specifice legate de cercetarea arheologică de teren, precum şi a celor privind protejarea şi punerea în valoare a siturilor arheologice.

Proiectul ― coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României – Centrul Naţional de Cercetare în Domeniul Muzeologiei „Radu Florescu” ― este organizat în parteneriat cu Seminarul de Arheologie din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, două importante muzee din Constanţa (Muzeul de Artă şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie), Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanţa şi Asociaţia Antiquitas şi cu sprijinul primăriilor din Cernavodă şi Topalu.

Ziua de 1 august marchează „Ziua porţilor deschise” a şantierului arheologic Capidava şi este în întregime dedicată tuturor celor care vor dori să viziteze situl şi să afle ― în cadrul unor vizite ghidate special pregătite pentru această ocazie ― istoria anticei cetăţi. Vă invităm să fiţi alături de noi şi să contribuiţi prin aceasta la recunoaşterea şi viitorul Capidavei, un sit emblematic al civilizaţiei romane în zona dunăreană.

clip_image001

Informaţii suplimentare:

www.mnir.ro – secţiunea „evenimente”

Persoane de contact:

dr. Ioan Opriş, conferenţiar universitar (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie – Seminarul de Arheologie) şi responsabil ştiinţific al sitului arheologic Capidava: [email protected]

Monica Bîră, muzeograf, Muzeul Naţional de Istorie a României – tel: 021 315 82 07 / int. 1012 sau1059, e-mail: [email protected]

CAPIDAVA REDIVIVA

Proiect de educaţie culturală co-finanţat de AFCN

Program


MIERCURI, 29 iulie 2009

Activităţi educaţionale pentru elevi

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

Participanţi: elevi de la Colegiul Energetic Cernavodă

JOI, 30 iulie 2009

Activităţi educaţionale pentru elevi

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

Participanţi: elevi de la Şcoala generală nr. 2, Cernavodă



VINERI, 31 iulie 2009

Activităţi educaţionale pentru elevi

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

Participanţi: – elevi de la Şcoala generală nr. 4, Cernavodă

SAMBATA, 1 august 2009

Ziua porţilor deschise la Capidava

09.00 – 17.00 vizite ghidate pentru copii şi adulţi pe situl arheologic de la Capidava

Activităţi educaţionale pentru elevi

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

Participanţi: elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII Topalu şi de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” – Constanţa

Atelier pedagogic

14.00 – 16.00

o ghidul pedagogic de pregătire a vizitei pe sit – propuneri de îmbunătăţire

Participanţi: elevi de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” – Constanţa, muzeografi, arheologi, studenţi

Afis_Capidava

Proiectul de educaţie culturală CAPIDAVA REDIVIVA

― material informativ suplimentar —

Proiectul de educaţie culturală CAPIDAVA REDIVIVA îşi propune ca prin desfăşurarea unor activităţi culturale dedicate cu precădere copiilor şi organizate prin implicarea unor instituţii centrale şi locale, aparţinând deopotrivă sectorului cultural precum şi al celui de învăţământ, să creeze premisele favorabile dezvoltării unei noi viziuni asupra pedagogiei patrimoniului. Cum îi învăţăm pe cei mici să cunoască moştenirea culturală a zonei din care provin, să cunoască realităţi care au aparţinut unor epoci trecute şi care au lăsat însă urme vizibile până în zilele noastre; cum îi implicăm în păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural, cum să-i facem conştienţi de importanţa dar şi de fragilitatea acestuia. Acestea au fost câteva din întrebările cărora acest proiect a încercat să le răspundă, concentrându-se asupra câtorva comunităţi aflate în apropierea unuia sit emblematic pentru epoca romană: cetatea de la Capidava.

De asemenea, pornind de la ideea că autorităţile locale dar şi simplii locuitori ai comunităţilor aflate în apropierea siturilor pe care se desfăşoară cercetări sistematice vor fi din ce în ce mai angrenaţi în procesul de punere în valorare — culturală şi de ce nu şi economică ― s-a dorit implementarea unui model de bună practică între, pe de-o parte comunitatea ştiinţifică (cercetători, arheologi, studenţi) care îşi desfăşoară activitatea vară de vară pe şantierul de la Capidava şi, pe de altă parte, comunitatea locală. Atenţia s-a îndreptat fireşte către cei mai tineri dintre membrii acesteia, copii, deoarece şi de ei va depinde pe viitor felul în care situl arheologic de o valoare deosebită de la Capidava va fi gestionat şi protejat.

Activităţile educaţionale propuse elevilor cuprind două secţiuni:

· vizită interactivă pe şantierul arheologic, unde vor avea ocazia să asculte cu mai multă atenţie povestea zidurilor acestei cetăţi romane care a fost construită în cadrul planului de pregătire a războaielor împotriva dacilor de către împăratul Traian şi care a trecut prin perioade de înflorire economică dar şi prin momente extrem de dificile, cum ar fi anii 248-250 când a fost distrusă în timpul atacurilor gotice, pentru a fi reconstruită din temelie ulterior.

· modul educaţional care include o serie de materiale didactice (jocuri, fişe, planşe) elaborate special în cadrul acestui proiect cu scopul de a facilita abordarea unor subiecte referitoare la civilizaţia romană precum şi la moştenirea culturală a antichităţii.

În desfăşurarea efectivă a activităţilor educaţionale din proiect (aflate acum la cea de-a doua etapă, prima având loc la Constanţa) au fost implicaţi şi elevi de la Colegiul Pedagogic din Constanţa, care se pregătesc pentru a deveni animatori culturali, îndeletnicire care, ţinând cont de numeroasele situri arheologice din Dobrogea, deţine un mare potenţial de dezvoltare.

Proiectul urmăreşte să readucă în atenţia publicului şi eforturile de cercetare sistematică a siturilor istorice întreprinse în general de către arheologi, şi în special de iniţiatorii şi promotorii cercetărilor de la Capidava, Grigore (1892-1960) şi Radu Florescu (1932-2003).

Cetatea de la Capidava – repere istorice, cronologice şi de cercetare

Situată pe malul Dunării, cetatea de la Capidava făcea parte împreună cu alte fortificaţii precum Carsium, Cius, Troesmis, Noviodunum şi Aegyssus dintr-o linie defensivă al cărei scop urmărea două obiective complementare: crearea unor condiţii favorabile pentru continuarea expansiunii imperiului precum şi asigurarea securităţii locuitorilor din provinciile romane prin oprirea unor eventuale atacuri ale populaţiilor învecinate.

Construită în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea pe locul unei fortificaţii dacice – aşa cum indică numele – cetatea de la Capidava a fost un punct important în sistemul de apărare al Imperiului Roman. Deşi nu se cunoaşte cu exactitate anul în care a fost ridicată – cândva între 98 – 106 – apariţia cetăţii trebuie pusă în legătură cu pregătirile făcute de Traian în vederea câştigării războiului împotriva dacilor. Asemenea tuturor construcţiilor cu caracter defensiv şi Capidava a fost construită utilizându-se forţa de muncă a soldaţilor. Inscripţiile găsite aici confirmă faptul că au fost detaşamentele aparţinând Legiunilor V Macedonica de la Troesmis şi XI Claudia de la Durostorum, cele care au ridicat un castellum pe stânca de la Capidava, cu scopul de a controla vadul Dunării.

Ca multe dintre oraşele romane de provincie, Capidava s-a dezvoltat pornind de la fortificaţia militară iniţială care a înglobat apoi atât vechea aşezare autohtonă (a geţilor) aflată în apropiere cât şi structurile care se dezvoltă inevitabil în jurul campamentului militar şi care au legătură cu o serie de activităţi menite să furnizeze cele necesare soldaţilor staţionaţi aici.

Rolul defensiv propriu-zis al cetăţii a fost asumat la început de către garnizoana formată din Cohors I Ubiorum, înlocuită în timpul războaielor dacice cu o altă formaţiune militară, al cărei nume indică tot o origine germanică (Cohors I Germanorum civium romanorum), care a staţionat aici până în secolul III.

În ultimele secole ale stăpânirii romane din zonă, care se suprapun cu transgresarea Imperiului Roman către forma sa bizantină dar şi cu o creştere a frecvenţei şi a forţei atacurilor barbare, Capidava cunoaşte o perioadă dificilă, fiind chiar distrusă în timpul atacurilor gotice din 248-250, şi apoi refăcută din temelie în vremea împăraţilor Gallienus, Aurelian sau a lui Diocleţian. Cercetările arheologice au evidenţiat faptul că refaceri succesive – parţiale – au fost făcute şi în sec IV şi V, când cetatea a fost din nou afectată de violenţa atacurilor barbare. Ultimele urme ale prezenţei romano-bizantine în cetate au putut fi plasate în timp cu ajutorul monedelor, astfel încât putem plasa cu siguranţă abandonarea cetăţii de către reprezentanţi ai puterii oficiale în primul sfert al secolului al VII-lea (ultima monedă descoperită datând din anul 614).

Cercetările arheologice au început aici în 1924, şantierul de la Capidava făcând parte din seria celor deschise în perioada interbelică de discipolii renumitului arheolog Vasile Pârvan.

În momentul de faţă arheologii îşi desfăşoară aici activitatea vară de vară, la cercetările întreprinse sub coordonarea şefului de şantier dr. Ioan C. Opriş – participând echipe provenite de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Istorie a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie – Constanţa.

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Jimbolia: Tabără de creaţie vizuală pentru tineret „Însemnări vizuale la Jimbolia”

Primăria oraşului Jimbolia (www.jimbolia.ro) şi Uniunea Artiştilor Plastici, filiala Timişoara au plăcerea de a vă invita la prima ediţie a taberei de creaţie vizuală pentru tineret, “Însemnări vizuale la Jimbolia”.

Tabăra începe la data de 5 august, se incheie la data de 14 august, ora prânzului, odată cu vernisajul expozitiei (lucrările realizate în cadrul taberei).

Se oferă cazare (două persoane/cameră), trei mese pe zi, materiale – 2 pânze, 5 culori acryl (primare, alb si negru), 2 coli semiciocan pentru fiecare participant in parte. Cele două pânze vor rămâne Primăriei oraşului. Vă rugăm să aduceţi dumneavoastră instrumentele specifice de lucru (pensule etc), alte materiale – cartoane, hartii etc (opţional).

Se vor organiza două excursii (Serbia, Ungaria) pentru Serbia este necesar paşaportul la zi. Participanţii au acces gratuit la ştrandul termal.

Transportul pana la destinaţie – Jimbolia, nu este inclus.

Specificări: în vederea realizării catalogului taberei, va rugăm să aduceţi în cadrul taberei, pe suport virtual (CD), o fotografie – portret, plus Curriculum Vitae.

Invitat special – Dan Mircea Cipariu / scriitor, jurnalist

Parteneri media: Revista CULTURA / Revista AlTITUDINI / Revista LUCEAFARUL / www.tamada.ro, trustul Agenda, ziarul Ziua de Vest.

Delegat (persoană de contact): Alina-Ondine Slimovschi – 0723395653

Însemnări de Jimbolia

Astăzi, când în arte şi cultură marginea şi centrul au devenit interşanjabile, e tonic să constaţi că un oraş de margine de ţară – cum e Jimbolia – devine un centru de energii şi fapte de carte şi arte. Parcă sub însemnele regretatului poet Petre Stoica, făcător de instituţii culturale unicat şi naţionale în Jimbolia, se deschide acum prima ediţie a taberei de creaţie „Însemnări vizuale la Jimbolia”. O tabără girată de Uniunea Artiştilor din România – filiala Timişoara şi care pariază exlusiv pe tinerii creatori. Printre ei, sunt sigur, nume care vor însemna o operă într-o viitoare istorie a artelor româneşti, îi amintesc aici, la o repede ochire, pe Mihai Zgondoiu, Marian Dobre, Cristian Pavelescu, Florin Tomescu, Delia Călinescu ori Alina Slimovschi (sufletul organizatoric al acestei tabere de pictură–grafică–desen). La Jimbolia, timp de 10 zile, între 5 şi 14 august 2009, vom putea vedea cum marginea şi centrul devin doar pretexte pentru gramatici vizuale şi stilistice din ce în ce mai ameninţate de multiplicare şi consumism. Îmi place să cred ca aceste însemnări de Jimbolia vor aduce cu sine lucrări cu gândiri şi cu imagini.

Dan Mircea CIPARIU

Bucureşti: Napoleon al III-lea s-a întors glorios în România

catalogue_Napoleon

Itinerată la Muzeul Naţional al Castelului de la Compiègne în perioada 20 martie – 29 iunie 2009, după ce a fost deschisă la Bucureşti în intervalul octombrie 2008 – februarie 2009, expoziţia Napoleon al III-lea şi Principatele Române se numără printre evenimentele culturale de succes ale verii, însumând un număr de aproximativ 40.000 de vizitatori.

Expoziţia a fost organizată de Muzeul Naţional de Artă al României în colaborare cu Muzeul Naţional al Castelului din Compiègne, cu Reuniunea Muzeelor Naţionale din Franţa şi cu Institutul Francez din Bucureşti, beneficiind de susţinerea constantă a Ambasadei Franţei în România, pentru a marca o dublă aniversare: 200 de ani de la naşterea împăratului Napoleon al III-lea (în 2008) şi 150 de ani de la Unirea înfăptuită prin dubla alegere ca principe domnitor în Moldova şi Ţara Românească a lui Alexandru Ioan Cuza (în 2009).

Expoziţia a prezentat evenimentele majore din prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca şi cele care au premers creării Regatului României, incluzând legăturile politice şi culturale consistente dintre Franţa şi principatele dunărene, în special în timpul domniei lui Napoleon al III-lea.

Documente-mărturii ale călătorilor francezi în ţările române, scrisorile lui Cuza către Napoleon al III-lea, Tratatul de Pace de la Paris (1857), Tezaurul de la Pietroasa, coroana de oţel a lui Carol I, piese de mobilier din castelul de la Compiègne – reşedinţa preferată a lui Napoleon al III-lea, fotografii de epocă realizate de Carol Pop de Szathmari au stat alături de lucrări de artă semnate de maeştri români şi francezi precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gustave Moreau, Jean-François Millet, Alfred Sisley sau Claude Monet, reuşind a ilustra elocvent, sub aspect documentar, istoric şi artistic, perioada menţionată.

Pentru publicul francez această expoziţie – considerată de critici „remarcabil documentată” – a însemnat în primul rând evocarea personalităţii împăratului Napoleon al III-lea – personaj istoric controversat, cu o reputaţie „puţin glorioasă” în Franţa, dar care are marele merit de a fi promovat principiul unităţii naţionale în Europa. Rolul „providenţial” jucat de Napoleon al III-lea în construirea statului naţional român, precum şi rolul Franţei de arbitru al noului echilibru european pe scena internaţională au fost excelent punctate în expoziţie. Vizitatorii francezi au descoperit nu numai documente istorice şi opere de artă inedite şi valoroase, ci şi istoria genezei unuia dintre „cele mai francofone şi francofile state din Europa”.

Criticii francezi au apreciat îndeosebi creaţiile pictorilor Theodor Aman şi Nicolae Grigorescu, modul în care a fost ilustrat momentul participării Principatelor Române la Expoziţia Universală de la Paris, în 1867 (când a fost expus pentru prima oară în străinătate Tezaurul de la Pietroasa), precum şi prezenţa portretului doctorului român George Bellu (Georges de Bellio), figură culturală de excepţie, unul din primii colecţionari de pictură impresionistă şi prieten al lui Monet.

Aproximativ 30 de muzee şi instituţii din România şi Franţa au împrumutat lucrări pentru această manifestare de amploare: Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă din Iaşi, Muzeul de Artă din Timişoara, Arhiva Ministerului de Externe Francez, Biblioteca Naţională a Franţei, Muzeul Orsay, Muzeul Luvru, Muzeul Gustave-Moreau, Muzeul Marmottan-Monet, Petit Palais ş.a.

Catalogul bogat ilustrat al expoziţiei reuneşte un ansamblu de articole bine documentate ce permite vizitatorilor să aprofundeze acest subiect.

Toate cele bune,

Alina Patru

Educatie, Comunicare, Proiecte Culturale si Marketing

Muzeul National de Arta al Romaniei

Calea Victoriei 49-53 Bucuresti

tel 021/314.81.19

fax 021/312.43.27

www.mnar.arts.ro

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Sibiu: Retrospectiva Mattis Teutsch la Muzeul Naţional Brukenthal

afisHMT

In data de 23 iulie a anului curent a fost vernisata in Casa Albastra – Sala multimedia a Muzeului National Brukenthal expozitia Mattis Teutsch – artist al avangardei descrisa in randurile de mai jos de curatorul Iulia Mesea:

Stăpânind o subtilă nonşalanţă a execuţiei şi o elegantă capacitate de abstractizare, Hans Mattis-Teutsch (1884-1960) este reprezentant de frunte al avangardei europene a primelor decenii ale secolului al XX-lea. A creat, a activat şi a expus alături de câţiva dintre cei mai faimoşi reprezentanţi ai artei europene de avangardă: Paul Klee, Chagall, Arhipenko, Hans Arp, Kassák Lajos, Arthur Segal, M. H. Maxy, Brâncuşi, Marcel Iancu etc.

HMT9

Expoziţia Mattis-Teutsch – artist al avangardei este un prilej de a readuce în atenţia publicului creaţia acestui artist profund implicat în mişcarea artistică europeană a începutului de secol XX. Organizată la iniţiativa Muzeului de Artă Braşov cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naşterea artistului, expoziţia reuneşte peste 60 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură din perioada 1910-1939. Piesele expuse provin din colecţiile Muzeului de Artă Braşov, Muzeului Naţional Brukenthal, Muzeului Naţional Secuiesc Sf. Gheorghe, Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, Complexului Muzeal Arad şi din colecţii particulare.

Expozitia va fi deschisa pana in data de 6 Septembrie, 2009.

HMT14


Dana Roxana Hrib (Ph. D.)
Head of the P.R., Education & Marketing Department
Brukenthal Palace
Piata Mare, nr.5, Sibiu 550169, Romania
tel. (+4)0269217691
fax (+4)0269211545
email: [email protected]

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Goleşti: Arta confecţionării ţesăturilor din lână, 27 iulie – 7 august 2009

În perioada 27 iulie – 07 august 2009, la sediul Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii – Goleşti, se va desfăşura a III-a ediţie a taberei de meşteşuguri Arta confecţionării ţesăturilor din lână.

Pe parcursul acestor zile, peste 40 de copii, însoţiţi de cadre didactice, părinţi şi bunici, de la şcolile din: Goleşti, Călineşti, Râncăciov, Vrăneşti, nr. 5,14,20, din Piteşti şi nr. 1, 2, din Ştefăneşti, precum şi de la grădiniţa „Universul copilăriei” – Piteşti vor descoperi tainele confecţionării ţesăturilor din lână, sub îndrumarea restauratoarei Malvine Mocenco.

Creaţiile micuţilor vor fi, ulterior, expuse prin organizarea unei expoziţii temporare, la conacul Goleştilor, cele mai bune dintre ele fiind premiate de către organizatori şi partenerii implicaţi în acţiune, respectiv: Agenţia Naţională Antidrog, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog-Argeş, Asociaţiile „Sprijin pentru Viaţă” şi „Suflet pentru Suflet XXI”.

Deschiderea taberei va avea loc luni, 27 iulie, a.c., orele 1100, la Şcoala Sătească din muzeul în aer liber.

Vă aşteptăm şi pe dumneavoastră!

Biroul de presă al Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii – Goleşti

Cercet. şt. Andreea Şchiopu Pally

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Braşov: Manifestări Watumi la Biblioteca Judeţeană Braşov

În perioada 24-26 iulie, Biblioteca Judeteana „George Baritiu” Brasov gazduieste evenimente organizate in cadrul Festivalului Watumi.

In Mansarda Casei Baiulescu – Bd. Eroilor nr. 33 – sunt programate proiectii de filme:

24 Iulie

20.00 – 23.00 Workshop de editare audio -video ” Do it youself” sustinut de Alex Irimia

23.00 – 24.00 Proiectii scurt metraj – filmele premiate la BFF2

Darius Groza – Vitrina

Paul Negoescu – Radu + Ana

Cristian Negoescu – Legadema

Razvan Barseti – Sexy piece of plastic

Andrei Sota – 14 Februarie

25 Iulie

20.00 – 21.00 Workshop “Dance for camera” sustinut de Simona Deaconescu   21.00 – 23.00 Proiectii scurt metraj

Dorin Moldoveanu –  Celalalt (2007)

Dorin Moldoveanu – Numele Meu Este (2008)

Simona Deaconescu – 1940

Lavinia Ionescu – Steps

Razvan Ceangu si Silviu Lazar –  Lectie de zbor

Monica Ciuta – scurt metraj

Paciu Razvan – Dispari in 60 de secunde

Szabolcs Fazakas – Darjiu

Daniela Nedelcu – 18th Century Architecture in a Box

26 Iulie

20.00 – 21.00 Workshop sustinut de BEST Brasov

21.00 – 23.00 Proiectii scurt metraj – filmele premiate la Best Film Festival 2009

PÜSÖK BOTOND – ANDREA NOASTRA

VLAD TRANDAFIR, PAUL NEGOESCU – FABULOSUL DESTIN AL LUI TOMA CUZIN       DAN DOROFTEI – NOROC

DRĂGAN CORINA ALINA – ORANGE

CRISTIAN NEGOESCU – RATĂCIRI (IN BETWEEN)

ANDREI-GELU FUREDI – STELE IN OCHII TĂI

ANDREI SOTA – PISI PISI PAM PAM

CIUTESCU SERGIU ALEXANDRU – O DIMINEAŢĂ CA IN FILME

CRISTIAN NEGOESCU – CONVERSATIA

Cu respect,
Ruxandra Nazare