Arad: Expoziţie Klug la Sala Clio – vernisaj 2 septembrie

afisKlug

Cenaclul de Arta Plastica Ion Andreescu Arad impreuna cu Complexul Muzeal Arad are onoarea sa va invite la expozitia retrospectiva „Francisc Klug”. Vernisajul va avea loc marti, 2 septembrie 2009, ora 18, la Sala Clio a Complexului Muzeal Arad, Str. Horea nr. 10.

Francisc Klug a fost unul dintre fondatorii Cenaclului „Ion Andreescu” si a avut numeroase expozitii personale in tara si strainatate.

Va asteptam cu drag.

Scurtă biografie
Maestrul Francisc Klug s-a născut la 12 mai 1935, în Aradul Nou, într-o familie germană.

Printre mulţii prieteni ai copilăriei, trei s-au dovedit deosebit de importanţi pentru evoluţia sa artistică: Anton Eberwein, Adam Nicolae şi Constantin Mara, toţi trei ajunşi, peste ani nume de prestigiu în domeniul artelor plastice.

Studiile şcolare le-a început în localitatea natală, le-a continuat la Liceul „Aurel Vlaicu” din Arad, însă doar până în anul al doilea de studii, când este constrâns de situaţia economică a familiei să se angajeze ca strungar la Fabrica de strunguri din Arad. A continuat să picteze în timpul liber, stimulat şi de cercul prietenilor. La sfatul acestora, toţi trei ajunşi studenţi la Institutul de Arte Plastice Ioan Andreescu Bucureşti, a încercat în toamna lui 1956 să fie admis dar nu a reuşit. Era ultimul an în care admiterea se făcea pe baza înzestrării, fără bacalaureat, devenit apoi obligatoriu. A continuat să picteze şi în timpul serviciului militar, susţinut la Clubul Sportiv Steaua, în calitate de caiacist, pe lacul Snagov. Aici era vizitat frecvent de prietenii din copilărie, iar discuţiile alunecau firesc spre problemele de artă plastică. Deosebit de utile s-au dovedit vizitele lui Anton Eberwein, ajuns asistent universitar.

Revenit la Arad, a reocupat vechiul post de strungar şi s-a înscris la Şcoala Populară de Artă, la clasa profesor Soos Istvan, din anul 1962, până la decesul acestuia, în 1965. I-au urmat ca profesori Sofia Krzyzanowska, Valentin Stache şi Pavel Alaszu. Era prezent în expoziţii, alături de artiştii profesionişti, până în anul 1975, când, pentru obţinerea unei calificări superioare la locul de muncă a fost determinat să întrerupă preocupările artistice. A revenit în anul 1980, când s-a alăturat Cenaclului „Ioan Andreescu”, până în clipa de faţă, activând fidel.

Lucrările prezentate publicului arată o sensibilitate vie, sprijinită temeinic de echilibrul culorii şi desenului, având preferinţe pentru marile contraste de culoare.

Tematic, a realizat multe peisaje din natură, de semnalat cele de pe Mureş, de o frumuseţe romantică, îmbibată de tristeţe. În peisajele sale urbane, de inspiraţie arădeană, apar străzi şi case ieşind în lumina zorilor, sau scufundate în cea stinsă a amurgului, cu personaje puţine, estompate, aproape reduse la consistenţa unor umbre: sentimentul însingurării, al scurgerii implacabile a timpului, este dramatic şi autoritar dominant.

Dan Lăzărescu

Vocea criticii:

Predominante în prima perioadă, au fost peisajele, preferinţă conservată până azi. Chiar dacă pregătirea profesională şi viaţa de familie l-au îndepărtat câţiva ani de arta plastică, a revenit în faţa şevaletului împreună cu fiica sa.

La faţa locului, sunt realizate schiţe, finisate îngrijit în atelier.

Preferă culorile închise şi spune „N-aş renunţa la aceste culori, eu sunt o natură închisă, un introvertit”.

Are nevoie de mult timp pentru a închega o lucrare, este un perfecţionist, studiul cromatic este deosebit de dificil. Asemenea marilor nume ale picturii, poate picta cu ambele mâini.

William Totok

Arader Kurier, în Neue Banater Zeitung, 7 Nov. 1984

O lume idealizată, se prezintă în extrase în lucrările domniei sale. Pusta romantică, de mult uitată, este un element preferenţial. Împrejurimile săteşti sunt pline de nostalgie, ca şi interioarele de locuinţe.

Zolner

Arader Kurier, în Neue Banater Zeitung, 26 Sept. 1984

O singurătate sobră, adumbrită, însă nemărturisită, creatoare de individualitate artistică mai mult decât certă, ar fi o definiţie a pictorului Francisc Klug. Cel care, plastic, punctează efectul discret, mistic al luminii în întuneric. Sugestia unei epuizări existenţiale. Pentru domnul Klug clar-obscurul devine un atribut esenţial. Stăruinţa în clar-obscur, împrospătată mereu, poate fi consecinţa fugii constante de lumină, sau un mod de a defini lumea. În alte vremi, pictorul ar fi fost un Rembrandt arădean. Dominanta cromatică a maestrului îşi descoperă sursa în complementarele roşu-verde.

Psiholog al culorii, în portrete el simte personajul căruia vrea să-i dea viaţă. Lumina configurează umanul. Reculegerea detaşată, cu care omul acceptă damnaţiunea (Autoportret), este unul dintre posibilele manifestări ale lui Francisc Klug. Atmosfera, la prima vedere glacială, ascunde o căldură misterioasă. Pictorul sugerează un romantism nocturn al interioarelor, la graniţa cu realismul (dostoievschian).

Petru M. Haş

Adevărul de Arad, Joi 28 Oct. 1999

Pictura lui Francisc Klug îţi răscoleşte sufletul, mintea, te bulversează şi te aruncă în lumea tragicului şi a singurătăţii, e unic, iar filosofia vieţii lui este exprimată într-o creaţie originală şi unică în oraşul nostru.

A avut curajul să îmbine armonios în viziunea personală, lecţiile a doi maeştri: Rembrandt şi Corneliu Baba, unde lumina enigmatică şi personajele sunt sechestrate provizoriu de întuneric, creând o atmosferă lugubră, suprarealistă…e ca şi cum a-i coborî în adâncurile memoriei demolate de eşecurile, rateurile şi trădările vieţii.

Temele abordate sunt aceleaşi, prin vechimea lor au devenit obsesii de care nu va scăpa niciodată: boala, singurătatea, pragul critic al eternităţii, eternitatea ca formă de conservare şi exil dintr-o lume instabilă şi perversă. Culorile sunt rafinate, curate şi armonizate magistral, fără perversiunea culorilor complementare ce invită mereu la dispute inutile.

Portrete, oameni bătrâni, desfiguraţi de comedia lumii, a traseului parcurs, aflaţi într-o permanentă aşteptare a exilului final. Jocul vieţii se încheie şi nici o zeitate, fie păgână sau creştină, nici o minune nu mai poate salva nimic, orice ritual destinat amânării morţii este inutil, ridicol.

Totul e pustiu şi tragic, sufletele oamenilor sunt golite de conţinut, oamenii nu mai sunt oameni, au devenit nişte simple numere, într-o statistică a unui cimitir de periferie…cu toţii se pare, ne-am născut în zodia tragicului, pare să spună pictorul Francisc Klug, acest Martin Heidegger al picturii arădene.

Este inconfundabil, unicat în oraşul nostru, e genial de tragic, e sincer, nu minte, experienţa vieţii lui ne-o transmite nouă tuturor, prin culoare şi opere preţioase…

De fapt, opera maestrului nu e altceva decât un elogiu adus singurătăţii…Să fii singur, frumos, puternic şi talentat !

Viorel Oros

Viaţa arădeană, aug.2004

Adelina Stoenescu
Departamentul de Relatii Publice a Complexului Muzeal Arad
Office: +4 0257 281847
pr@museumarad.ro
www.museumarad.ro
Complexul Muzeal Arad este membru fondator al Retelei Nationale a Muzeelor din Romania
www.muzee.org

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Cluj-Napoca: Modernism.ro

Modernism.ro te invita sa-l cunosti pe artistul vizual Andor Kömives, lector universitar, doctor la Universitatea de Arta si Design Cluj-Napoca:
http://www.modernism.ro/
si sa urmaresti canalul video
http://www.youtube.com/user/modernismpunctro
Modernism.ro iti prezinta artisti all exclusive, interesanti ca oameni si creativi dependenti, direct din rezervatiile lor naturale:
http://www.modernism.ro/2009/08/26/art-forest-2009-dosul-garciului
Urmeaza video-intalnirile cu artistii: Maxim Dumitras, Dorel Gaina, Alexandru Radvan, Nicolae Comanescu, Napoleon Tiron, Cristian Tarnovan, Tara (S. Tara Von Neudorf), Emil Dumitras.
Pentru toate detaliile va puteti abona la newsletterul site-ului: VREI SA FII INFORMAT? Introdu adresa ta de mail şi te ţinem la curent cu noile articole adăugate pe Modernism.RO.
Cele Bune
Cosmin Nasui

Timişoara: vernisajul expoziţiei Ciprian Radovan – Între real şi oniric.

invitatie

Muzeul de Arta Timişoara organizează, în data de 8 septembrie 2009, la ora 18, vernisajul expoziţiei Ciprian Radovan – Între real şi oniric. Cele peste 100 de lucrări vor fi expuse în galeria de la parterul Palatului Baroc, din Piaţa Unirii. Expoziţia va fi deschisă până în data de 27 septembrie a.c., zilnic între orele 10-18 (lunea închis).

Voi reveni cu amănunte.

Cu stimă,

Bogdan Nădăştean

Compartiment Relaţii Publice

Muzeul de Artă Timişoara

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Frumuşeni: conferinţă de presă cu tema ŞANTIERUL ARHEOLOGIC MĂNĂSTIREA BIZERE (comuna Frumuşeni, judeţul Arad)

Bizere_arheo

Situl arheologic Mănăstirea Bizere (comuna Frumuşeni, judeţul Arad)

Luni, 31 august, ora 11.00

Complexul Muzeal Arad vă invită să participaţi la conferinţa de presă cu tema ŞANTIERUL ARHEOLOGIC MĂNĂSTIREA BIZERE (comuna Frumuşeni, judeţul Arad). În cadrul conferinţei de presă vor fi prezentate rezultatele campaniei arheologice desfăşurate în acest an de către Complexul Muzeal Arad la situl arheologic Mănăstirea Bizere. Cercetările s-au desfăşurat în colaborare cu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj, reprezentat de dr. Adrian Andrei Rusu – responsabil ştiinţific, Ileana Burnichioiu – istoric de artă (Universitatea Alba Iulia) şi Muzeul Banatului Timişoara.

Campania arheologică 2009 a Complexului Muzeal Arad se desfăşoară şi în acest an pe mai multe situri arheologice din judeţul Arad, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Arad.

Bizere_rezervatia_arheologica

Conferinţa de presă va avea loc la Situl arheologic Mănăstirea Bizere (comuna Frumuşeni, judeţul Arad, luni, 31 august, ora 11.00.

Plecarea spre sit: de la Consiliul Judeţean Arad (noul sediu este pe strada

Corneliu Coposu), luni, 31 august, ora 10.30.

Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au relevat palatal abaţial, cimitirul iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii – de tradiţie bizantină şi romanică (asemănătoare cu cele descoperite în nordul Italiei la Aquileea).

Situl arheologic Frumuşeni Mănăstirea Bizere, se află la 1.5 km nord-est de localitatea Frumuşeni şi la 12 km est de Arad, în lunca Mureşului, pe malul stâng al Mureşului, în locul numit “Fântâna turcului”.

Bizere-mozaic

În anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca la sfârşitul secolului al XII-lea mănăstirea Bizere să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş.

În secolul al XIII-lea mănăstirea cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4000 bolovani de sare (produs greu de procurat în acele timpuri).

Din secolul al XIV-lea mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557 (după invazia turcească în părţile Aradului şi datorită Reformei religioase), mănăstirea nu mai era consemnată ca fiind funcţională.

27 august 2009

Stoenescu Adelina,

Departamentul de Relaţii Publice a Complexului Muzeal Arad

Bizere-mozaic_detaliu

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Arad: „Noaptea cu două Luni”

afis-NIGHT-AT-THE-MUSEUM

EXPERIMENTAL NIGHT…AT THE MUSEUM

Complexul Muzeal Arad – curtea Palatului Cultural (intrarea dinspre Parcul Eminescu)

Joi, 27 august, ora 22.00

Joi, 27 august 2009, începând cu ora 22.00, în curtea Palatului Cultural va avea loc un concert experimental al trupei HABAR, împreună cu Firedrill – care pe lângă muzică va avea jocuri de lumini şi proiecţii în diferite dimensiuni, tematica fiind „NOAPTEA CU DOUĂ LUNI”. Evenimentul, realizat cu sprijinul Casei de Cultură a Municipiului Arad şi Complexului Muzeal Arad, face parte dintr-o serie de experimente spectaculare care utilizează o gamă variată de expresii artistice.

„Noaptea cu două Luni” este inspirat din celebrul messenger-mass care anunţă apariţia planetei Marte concomitent cu clasica Lună: Pe 27 august, planeta Marte se va afla la 34.65milioane de mile de Pământ şi va fi ziua în care Marte se va vedea cel mai bine. În noaptea de 27 August, la ora 00:30 pe cer se va vedea ca şi cum Terra are două luni. Următoarea dată când planeta Marte va trece atât de aproape de Terra va fi în anul 2287.

HABAR – „Noi nu cântăm muzică obişnuită, noi facem party”

Fly – Chitară , voce, fx

Călin Stanciu jr. – Voce,

Călin Venin – Bass

Ionuţ Bobo – Clape, fx

Dragoş Vampi – Tobe

Format la începutul anului 2007, ca o transformare a formaţiei B.Ton, HABAR numită la început HUB – AR , îşi propune o ascensiune pe scara ierarhică a scenei naţionale, şi internationale, promovând un stil muzical pozitiv, dedicat tinerei generaţii şi nu numai. În timp componenţa trupei s-a modificat, a rămas ideea de party muzica, astfel muzica pe care aceştia o cântă porneşte de la rock, continuă cu blues şi ajunge la funky – punk.

HABAR participă la proiecte pentru susţinerea campaniilor ecologice şi social-culturale, demarate în România : Ziua Internaţională Anti Fumat, Student Fest (Timişoara), Rock Fest Port Artur 2007 (Arad), Campania Socială “Deschide-ţi Inima” (Bihor) împotriva descriminarii persoanelor afectate de virusul HIV, Ziua Internaţională Anti-Drog (Arad), susţinerea de Concerte Lecţie în colaborare cu Filarmonica de Stat Arad şi Casa de Cultură a Municipiului Arad. Nu lipsesc nici concertele umanitare, trupa implicându-se în strângerea de fonduri necesare unei fetiţe de 3 ani – Erica – bolnavă de leucemie.


Au susţinut concerte în diferite oraşe ale ţării, în deschiderea unor formaţii consacrate pe scena muzicală românească şi internatională: Exploited, Cargo, Viţa de Vie, Omul cu Şobolani, Luna Amară etc. În luna octombrie 2007 au participat la cel mai mare concurs pentru trupe-GBOB, desfăşurat la Cluj, dar proiectele au continuat şi în anul 2008, unde pe lângă numeroase concerte susţinute atât în ţară cât şi pe scene internaţionale, membrii trupei au cântat alături de Brigitta şi apoi de Andrei, la Megastar II.

25 august 2009

Stoenescu Adelina,

Departamentul de Relaţii Publice a

Complexului Muzeal Arad

Office: 0040.257.281.847

pr@museumarad.ro

www.museumarad.ro

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Harghita: Tabăra de arheologie experimentală Păuleni Ciuc-Ciomortan

In perioada 09 – 23 august 2009, la tabara de arheologie experimentala au participat 2 grupe de elevi – Prima grupa, in perioada 09 – 16 august 2009, formata din 11 elevi de gimnaziu si liceu din Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc (CV) si Toplita (HR), iar cea de-a doua grupa, in perioada 16 – 23 august 2009, formata din 12 elevi de gimnaziu si liceu din Sf. Gheorghe, Covasna (CV) si Miercurea Ciuc.

Desi grupele trebuiau sa fie alcatuite din cate 10 elevi, organizatorii au decis sa suplimenteze locurile din tabara, cererea fiind foarte mare. Participarea la tabara a fost gratuita, dar pentru elevii care au participat suplimentar s-au suportat unele cheltuieli (cele cu masa) de catre parintii acestora.

In rest toti elevii, fara a se face diferente intre acestia, au participat in mod activ la toate atelierele si concursurile taberei, dintre care enumeram cateva:

Atelier „Epoca pietrei si cuprului”

Atelier „Vase si obiecte ceramice” – desfasurat in mai multe zile, urmand intreg procedeul de creare a unui vas sau obiect ceramic, de la concept la modelaj, la uscare, netezire, decorare, ardere.

Atelier “Sapaturi arheologice” – desfasurat in mai multe zile, in cadrul caruia elevii au avut ocazia sa observe, dar si sa incerce, anumite activitati specifice muncii pe un santier arheologic – sapatura, desen etc.

Concursul “Micul olar” – la care elevii au participat cu vasele si obiectele create in cadrul taberei experimentale, cei mai iscusiti fiind premiati pe masura.

Tabara insa a inclus mult mai multe activitati interesante, educative dar si distractive, fiind in acelasi timp o tabara in care elevii au invatat lucruri noi dar au si petrecut o scurta si frumoasa vacanta.

Vom reveni cu un raport detaliat al activitatilor taberei, care va cuprinde impresii ale elevilor participanti, dar si impresii ale organizatorilor, ale parintilor si ale vizitatorilor taberei.

Atasez prezentului comunicat si cateva imagini din timpul taberei experimentale (cu primele 2 grupe), care insa se desfasoara in continuare, in perioada 23 – 30 august 2009, cu cea de-a treia grupa, formata din elevi de gimnaziu si liceu din Sf. Gheorghe si zona Intorsurii Buzaului (Crasna, Barcani, Intorsura Buzaului, Sita Buzaului).

Cu deosebit respect,

Andrea Deák
Muzeograf
Muzeul National al Carpatilor Rasariteni
Sf. Gheorghe, Str. Gabor Aron nr. 16
jud. Covasna
Tel/fax: 0267-314139;

deakandrea.mncr@gmail.com ;

clip_image002

Situl arheologic Pauleni Ciuc-Ciomortan, jud. Harghita

Tabara de arheologie experimentala

clip_image004

Grupa 1 – la deschiderea taberei

clip_image006
clip_image008

Atelier – Razboiul de tesut eneolitic Grupa 2 – completarea fiselor de

evaluare

clip_image010

Jocuri si distractie

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Slava Rusă: un sit, o istorie, un destin…

Ibida-Slava-Rusa1

(L)Ibida – Slava Rusă: un sit, o istorie, un destin…

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea împreună cu instituţiile partenere în proiectul de cercetare arheologică „(L)Ibida”: Institutul de Arheologie Iaşi, Universitatea „Al. I. Cuza” – Facultatea de Istorie şi Facultatea de Biologie, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” Bucureşti, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti, cu sprijinul Primăriei Slava Cercheză, organizează în zilele de 28, 29 şi 30 august 2009 evenimentul „(L)Ibida – Slava Rusă: un sit, o istorie, un destin…”.

Ibida-Slava-Rusa2

Evenimentul constă în organizarea unei expoziţii la Căminul Cultural al satului Slava Rusă, expoziţie ce îşi propune să prezinte rezultatele cercetărilor desfăşurate în perioada 2001–2009 de un colectiv interdisciplinar de cercetare, format din specialişti de la instituţiile menţionate anterior; expoziţia va fi dublată de vizite ghidate pe sit şi în depozitele Bazei arheologice a sitului. Vor fi expuse piese arheologice descoperite în ultimele campanii de cercetare, piese ce datează din paleoliticul mijlociu, neolitic, epoca bronzului, epoca fierului (Hallstadt şi Latène), epocile romană şi medievală, multe dintre acestea prezentate în premieră, publicului cu această ocazie. Punctul de greutate îl constituie, cum e şi firesc, descoperirile de epocă romană – unele cu valoare excepţională, cunoscut fiind faptul că cetatea (L)Ibida constituie cel mai mare oraş de perioadă romano-bizantină din Dobrogea (24 ha).

Desfăşurat în zile de sărbătoare pentru satul Slava Rusă, când comunitatea de ruşi lipoveni din ţară şi străinătate se adună la Mănăstirea „Uspenia” pentru a celebra „Adormirea Maicii Domnului” pe stil vechi, evenimentul îşi propune să atragă atenţia autorităţilor şi comunităţii locale asupra potenţialului cultural al acestei zone şi a necesităţii punerii laolaltă a tuturor elementelor de patrimoniu natural, arheologic şi istoric, etnografic şi spiritual în transformare acestei zone într-un punct de referinţă pe harta turismului cultural.

Ibida-Slava-Rusa3

Colectivul de cercetare încearcă să atragă atenţia şi cu această ocazie asupra necesităţii luării urgente a măsurilor de protejare şi conservare a acestui sit, grav afectat de intervenţii antropice în ultimul veac şi agresat, după 1990, de traficanţii de antichităţi şi de cei interesaţi doar de practicarea agriculturii, ultima agresiune, cea din 2007, ducând la distrugerea în proporţie de 75 % a complexului monastic paleocreştin (sec. IV-VI) – singura descoperire de acest gen din ţara noastră.

Expoziţia va fi vernisată vineri 28 august 2009, orele 13,00 – după finalizarea ceremoniilor religioase la Mănăstirea „Uspenia” –, şi va fi deschisă spre vizitare, cu acces liber, în perioada 28-30 august 2009, între orele 13,00-20,00.

Dr. Mihaela Iacob,

Responsabil ştiinţific al şantierului

arheologic (L)Ibida – Slava Rusă

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Alexandria: expoziţia „Oraşe dunărene din Bulgaria şi România”

afis-expo-orase-dunarene

„Oraşe dunărene din Bulgaria si România” se intitulează expoziţia care va fi deschisă joi, 27 august 2009, ora 11.00, la sediul Muzeului Judeţean Teleorman din Alexandria.

Elaborată în colaborare cu Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Teleorman, expoziţia reprezintă o iniţiativă din anul 2007 a Departamentului General al Arhivelor de pe lângă Consiliul de Miniştrii al Republicii Bulgaria şi a Arhivelor Naţionale ale României. Aşa cum au precizat iniţiatorii, alegerea temei expoziţiei nu a fost  întâmplătoare. Situate pe cele doua maluri ale Dunarii, aşezările româneşti şi bulgăreşti s-au aflat în strânsă legătură cu toate oraşele riverane de-a lungul marelui fluviu, acesta fiind un element de legatură a României şi Bulgariei cu statele din Europa Apuseană.

Expoziţia cuprinde documente şi fotografii ce reflectă aproape un secol şi jumătate (1800-1940) de istorie, viaţă culturală, politică, aspecte sociale şi chiar mondene, din traiul atât de viu şi pitoresc al oraşelor de pe malurile românesc şi bulgăresc ale Dunarii.

Documentele fac parte din fondurile administrative şi culturale şi din colecţiile ( fotografice, de planuri şi hărţi) păstrate la Direcţiile Judeţene dunărene ale Arhivelor Naţionale şi ale Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale precum şi din fondurile administrative şi culturale ale unor instituţii din Bulgaria.

Expoziţia  ” Oraşe dunărene din Bulgaria şi România ” a fost lansată la sfârşitul lunii aprilie a anului 2007  la Berlin, în cadrul Conferintei Europene privind Standardizarea si Arhivele Digitale pentru ca în acelaşi an  să fie itinerată atât la Bucureşti cât şi la Sofia, Bulgaria. În cursul anului trecut expoziţia a fost deschisa la Şiştov –Bulgaria.

Expoziţia  ” Oraşe dunărene din Bulgaria şi România ” va rămâne deschisă la Muzeul Judeţean Teleorman până pe data de 15 septembrie 2009 şi va putea fi vizitată zilnic,de luni până vineri, între orele 9.00 – 17.00.

Corina Iordan

Biroul de Presă

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Slatina: expoziţia foto-documentară Momente din istoria mişcării esperantiste în Romînia 1889-2009

Afis

MUZEUL JUDEŢEAN OLT – Slatina

Vă invită la inaugurarea EXPOZIŢIEI FOTO-DOCUMENTARE MOMENTE DIN ISTORIA MIŞCĂRII ESPERANTISTE ÎN ROMÎNIA – 1889-2009

la sediul Muzeului Judeţean Olt, Slatina, str. Ana Ipătescu 1

27 AUGUST 2009, ora 11,00

Manifestarea este circumscrisă jubileului UNESCO:

150 de ani de la naşterea lui Ludwig Lejzer ZAMENHOF (1859-1917)

Iniţiatorul limbii esperanto

Invitaţi:

Ing. MARIAN VOCHIN Bucureşti

IONEL ONEŢ Asociaţia Universală Esperanto, Rotterdam (Olanda)

Conf. dr. ing. IOSIF E. NAGY Universitatea Politehnică Bucureşti

Lect. dr. MARIA BUTAN Timişoara

Ing. EMIL TUDORACHE Braşov

Dr. MARIAN CONSTANTINESCU Bucureşti

VIOREL PÂRLIGRAS Craiova

VICTOR MARTIN Craiova

CONSTANTIN ZĂRNESCU Cluj-Napoca

Catalog de expoziţie

(cronologic şi selectiv)

MOMENTE DIN ISTORIA

MIŞCĂRII ESPERANTISTE

ÎN ROMÎNIA

1889-2009

MUZEUL JUDEŢEAN OLT

Slatina

27 august – 15 decembrie 2009

A colaborat:

Ing. Marian VOCHIN

Bucureşti

Manifestare circumscrisă jubileului UNESCO

150 de ani de la naşterea lui

Ludwig Leizer ZAMENHOF (1859-1917),

iniţiatorul limbii esperanto

Editat de: © MUZEUL JUDEŢEAN OLT, Slatina, Str. Ana Ipătescu 1

Cu acceptul domnului cerc. şt. drd. Laurenţiu-Gerard GUŢICĂ-FLORESCU, directorul Muzeului Judeţean Olt

Materialele expoziţionale aparţin în cea mai mare parte Domnului Ing. MARIAN VOCHIN din Bucureşti care le-a pus gratuit la dispoziţia Muzeului pentru această manifestare.

Au trimis materiale şi: Domnul IONEL ONEŢ (Rotterdam, Olanda) şi Doamna JÚLIA ´SIGMOND (Cluj-Napoca, Romînia)

Tehnoredactare: ing. DAN VIZIREANU

Bun de tipar: 24 august 2009

Tipărit de: Prof. gr. I Sorin COCOŞATU

Tiraj: 50 exemplare.

Catalog întocmit de: D. Neagu (Brăila)

Descriere bibliografică

Neagu D.

Catalog de expoziţie (cronologic şi selectiv): Momente din istoria mişcării esperantiste în Romînia, 1889-2009. Muzeul Judeţean Olt, Slatina, 27 august-15 decembrie 2009. / D. Neagu. Slatina: Muzeul Judeţean Olt. (Seria Cataloage, 1). 2009. 40 p. 21 x 15 cm.

ISTORIA

MIŞCĂRII ESPERANTISTE

DIN ROMÎNIA,

1889-2009

Schiţă cronologică

1887 – Medicul oculist Ludwig Lejzer Zamenhof (n. Byalistok, 1859 – m. Varşovia, 1917) publică proiectul său de „limbă internaţională” semnat cu pseudonimul „Esperanto” (= cel care speră). În foarte scurt timp limba, numită după pseudonimul creatorului său, se va răspîndi în Imperiul Rus, Germania, Franţa şi ulterior şi în alte ţări.

1889 – Marta Frollo publică la Varşovia Mic dicţionar esperanto pentru romîni.

1904 – La Galaţi Heinrich Fischer-Galaţi iniţiază primele cursuri de esperanto şi înfiinţează primul grup esperantist din Romînia. Printre cursanţi s-a aflat şi viitorul politician Grigore Trancu-Iaşi.

1907 – Avocatul Ion Negreanu iniţiază activitatea esperantistă în Bucureşti.

1908 – Dr. Saul Kimel organizează primele cursuri publice de esperanto la Bucureşti şi editează primul manual de esperanto pentru romîni. – Gabriel Robin şi D. Mitrany publică prima ediţie a traducerii în limba romînă a Fundamentului limbii esperanto de L.L. Zamehof.

1908-1910 – Apar primele periodice esperantiste din Romînia: Rumena Gazeto Esperantista la Galaţi (redactată de H. Fischer-Galaţi) şi Rumana Esperantisto = Esperantistul romîn (redactat de dr. Gabriel Robin). – La Galaţi a funcţionat sub conducerea dr. Heinrich Fischer-Galaţi Federaţia Societăţilor Esperantiste din Romînia aflată sub protecţia dr. C.I. Istrati.

1908-1947 – Funcţionează la Bucureşti Societatea Esperantistă Romînă.

1909 – Apare un număr în tiraj de masă din jurnalul de propagandă Esperanto. – Societatea Esperantistă Romînă organizează primul congres esperantist din Romînia. Participă şi esperantişti din Bulgaria şi Serbia.

1910-1912 – La Bucureşti se redactează şi tipăreşte Danubo organ al esperantiştilor romîni şi bulgari.

1911 – Încetează din viaţă Dr. Gabriel Robin, pionier al mişcării esperantiste din Romînia. – La Budapesta se publică în traducere romînească o broşură de propagandă esperantistă.

1914 – Apare la Bucureşti periodicul Esperanto destinat învăţării limbilor străine (esperanto, franceză, engleză, germană).

1920 – La Sibiu prelatul catolic András Cseh organizează cursuri de esperanto pentru muncitorii de diferite naţionalităţi folosind o metodă originală. Predarea avea loc numai în esperanto, fără manuale.

1922 – La Cluj are loc al 2-lea congres al mişcării esperantiste din Romînia.

1923 – Se înfiinţează la Bucureşti Societatea Culturală şi Sportivă „Esperanto”. – La Timişoara se desfăşoară al 3-lea congres esperantist romîn.

1924 – Al 4-lea congres al esperantiştilor din Romînia îşi desfăşoară lucrările la Arad.

1925 – La Ploieşti are loc al 5-lea congres al esperantiştilor din Romînia. Printre participanţi s-a aflat şi scriitorul I.A. Bassarabescu, membru corespondent al Academiei Romîne.

1925-1926 – Avocatul Emil Nicolau editează la Ploieşti periodicul Esperanto.

1926 – Al 6-lea congres esperantist romîn îşi desfăşoară lucrările la Galaţi cu participarea lui Grigore Trancu-Iaşi, ministru al Muncii.

1927 – Cel de-al 7-lea (şi ultimul) congres al Societăţii Esperantiste Romîne îşi desfăşoară lucrările la Braşov. Printre participanţi s-a aflat şi poetul maghiar Gyula Baghy, clasic al literaturii originale în limba esperanto.

1927-1930 – Tiberiu Morariu publică în străinătate traducerile sale din opera lui Al.I. Brătescu-Voineşti (Niĉjo Mensogulo kaj aliaj noveloj [Niculăiţă Minciună şi alte nuvele], 1927), Mihail Sadoveanu (Nobela peko [Păcat boieresc], 1929) şi Emil Isac (Sonorilo kaj kanono [Clopot şi tun], 1930).

1928 – La Bucureşti se tipăreşte un album cu porteretele esperantiştilor din Romînia. – Apare volumul de poezii originale Spite la vivon [În ciuda vieţii] de Mişu Beraru. – Sigismund Prager publică traducerea La Humanitaristaj Principoj kaj la Internacio de la Intelektuloj [Principiile umanitariste şi Internaţionala Intelectualilor] de Eugen Relgis.

1930 – La Cernăuţi Florian Amaru Paraschivescu scoate un număr din revista La Homo.

1932 – Petre Firu şi Sigismund Prager publică în traducerea esperanto o antologie de umor romînesc (schiţe şi nuvele de I.L. Caragiale, Ion Creangă, A. de Herz, D.D. Pătrăşcanu, I.C. Visarion). – La a 3-a Conferinţă balcanică (desfăşurată la Bucureşti) H. Fischer-Galaţi prezintă un memoriu în limba franceză pentru adoptarea Esperanto ca limbă internaţională.

1932-1935 – Se tipăreşte la Constanţa şi apoi la Bucureşti periodicul Esperantistul.

1938 – Lingvistul Al. Graur se pronunţă împotriva adoptării unei limbi internaţionale construite. Poziţia sa va fi reluată în 1959-1960. Ulterior la această poziţie – care se va impune în cadrul secţiei de filologie a Academiei – se vor alătura şi Boris Cazacu (1957), Romulus Todoran (1957), Iorgu Iordan (1983) ş.a.

1945 – Este reactivată Societatea Esperantistă Română. – Eugen Relgis publică sub auspiciile S.E.R. broşura Esperanto, limba viitorului.

1945-1952 – La Sofia se editează revista Internacia Kulturo la care au colaborat şi esperantişti din Romînia.

1946-1947 – Funcţionează la Bucureşti Gruparea Esperantistă Muncitoarească. Ea va organiza împreună cu S.E.R. diverse manifestări esperantiste.

1947 – Doni Vernescu publică în broşură conferinţa sa la S.E.R. Evoluţia ideii de limbă universală dela dialectele greceşti la esperanto.

1956-1957 – O nouă reactivare a mişcării esperantiste din Romînia. Ia fiinţă la Bucureşti Comitetul de Iniţiativă pentru Esperanto. Sub egida sa vor fi organizate în anii următori 70 de cursuri publice şi grupuri esperantiste în peste 30 de localităţi din ţară. La cererea comitetului, Academia Romînă recunoaşte utilitatea limbii esperanto. Apar articole despre limba esperanto şi mişcarea esperantistă în Munca, Veac nou, Rebus ş.a. Revista Rebus publică un curs de limba esperanto.

1969 – Esperantiştii romîni primesc dreptul de a acţiona în cadrul caselor de cultură.

1970 – A fost înfiinţat Comitetul de Coordonare Esperanto cu scopul de a „coordona activitatea cercurilor Esperanto care funcţionează în cadrul caselor de cultură”.

1971 – Comitetul Naţional Romîn U.N.I.M.A. multiplică în limba esperanto 3 caiete cuprinzînd piese pentru teatrul de păpuşi de Viorica Huber, Alecu Popovici şi Alexandru Popescu în traducerea lui Jozefo Petrin şi Juliei ´Sigmond.

1974 – Nicolae V. Bulencea publică în regie proprie volumul Limba esperanto. Studiu analitic. Este singura carte despre esperanto care a apărut în perioada comunistă la o editură de stat din Romînia.

1977-1978 – Prof. univ. dr. Ignat Florian Bociort activează mişcarea esperantistă în mediul universitar.

1978-1985 – Colectivul de esperanto-interlingvistică îşi desfăşoară activitatea sub egida Academiei de Ştiinţe Social-Politice din R.S. Romînia. – Cursuri facultative de limba esperanto vor funcţiona în cadrul Facultăţilor de Filologie de la Universităţile din Timişoara (I.F. Bociort), Bucureşti (Constantin Dominte), Iaşi (Ariton Vraciu), Cluj (Viorel Păltinean). – Are loc o intensă activitate esperantistă în Romînia avînd ca centru Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara. Apar aici sub îndrumarea prof. I.F. Bociort: Lucrări practice de esperanto-interlingvistică (1979, 1980), Curs de gramatica limbii esperanto (1980, 1982), Curs elementar de esperanto (1981-1995, 5 ed.) ş.a.

1978 – La Varna se desfăşoară al 63-lea Congres Universal al Asociaţiei Universale de Esperanto la care au participat şi 40 de romîni. Cu această ocazie Ministerul Turismului a editat un număr festiv din revista România pitorească sub titlul Ferioj en Rumanio.

1979 – Sub egida Academiei de Studii Economice apare „cursul minimal” 11 x 11. Esperanto prin proverbe de Aurel Boia (ed. 2-a, 2006).

1980 – Constantin Dominte coordoneaază lucrarea în 2 vol. Dicţionar esperanto-român şi român esperanto. Cu un compendiu de fonetică, lexic şi gramatică esperanto (ed. 2-a, 1990).

1983 – Cu ocazia celui de-al 68-lea Congres Universal de Esperanto desfăşurat la Budapesta Ministerul Turismului editează un al doilea număr (şi ultimul) din Ferioj en Rumanio.

1985 – Un ordin al Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului interzice predarea limbii esperanto în mediul universitar.

1990 – Reactivarea mişcării esperantiste din Romînia. – Constantin Dominte şi Iosif Nagy publică la Zagreb Rumana antologio. – Se înfiinţează Asociaţia Romînă de Esperanto cu sediul la Timişoara. Ea va fi condusă de Ignat Florian Bociort, Dorin Hehn, Aurora Bute şi, respectiv, Marian Constantinescu. – La Timişoara se desfăşoară primul congres al Asociaţiei Romîne de Esperanto. – La Braşov ia naştere Asociaţia Feroviarilor Esperantişti din Romînia (A.F.E.R.) care va adera la Federaţia Internaţională a Feroviarilor Espernatişti.

1990-2007 – Emigrat din Romînia în 1989, Ionel Oneţ pune bazele editurii „Bero” care va funcţiona la Berkeley (California, S.U.A.) şi apoi la Rotterdam (din 2004). La această editură vor apare cele mai numeroase lucrări traduse din limba romînă: 4 x (4 x 4). Rumanaj poemoj Esperanten tradukitaj [4 x (4 x 4). Poeţi romîni traduşi în esperanto] de Ionel Oneţ (1990), Aforismoj kaj tekstoj de Constantin Brâncuşi [Aforisme şi texte de Constantin Brâncuşi] adunate de Constantin Zărnescu şi traduse de Ionel Oneţ (1994), L´Ekzakto de l´ombro [Exactitatea umbrei] de Gellu Naum, trad. Sasha Vlad (1995), Patro mia laca [Tatăl meu obosit] şi L´Avantaĝo de l´vertebroj [Avantajul vertebrelor] trad. de Sasha Vlad şi Ionel Oneţ (1995), Carmen Sylva, El la plumo de rumana reĝino [De sub pana unei regine], red. Ionel Oneţ (1996), Paĝoj bizaraj [Pagini bizare] de Urmuz trad. Ionel Oneţ (1998), La Vesperstel´ [Luceafărul] de Mihai Eminescu, trad. Jozefo E. Nagy, postfaţă de Constantin Dominte (2000), sep manifestoj dada [şapte manifeste dada] de Tristan Tzara, trad. Ionel Oneţ (2001), Fraŭlino Maitreyi [Maitreyi] de Mircea Eliade, trad. Ionel Oneţ (2007). Editura a publicat traduceri din limba esperanto în limbile romînă şi maghiară: Az én antológiam = Antologia mea din traducerile lui Jozefo E. Nagy (2001) şi Din lirica de expresie esperanto. 11 traduceri şi adaptări în română de Constantin Dominte (2005) precum şi materiale pentru învăţarea limbii esperanto: Primii paşi în esperanto (1994), ABC de esperanto (1995), Alţi paşi în esperanto (1997) datorate lui Ionel Oneţ.

1991-1993 – Marian Constantinescu predă cursuri de limba esperanto la Radio Romînia Tineret.

1995 – La Edit. Eurobit din Timişoara apare Dicţionarul esperanto-român coordonat de Ignat Florian Bociort. – Cel de-al 80-lea Congres Universal esperantist desfăşurat la Tampere (Finlanda) acceptă Asociaţia Esperanto din Romînia ca secţie a Asociaţiei Universale Esperanto (cu sediul la Rotterdam, Olanda).

1996 – Prof. Mihai Trifoi din Bixad publică la Sf. Gheorghe Esperanto. Curs rapid de învăţare a limbii esperanto fără profesor. – Se înfiinţează Asociaţia Esperantistă Romînă pentru Tineret se afiliază la Organizaţia Mondială a Tineretului Esperantist.

1996-2009 – Asociaţia de Esperanto din Cluj editează cel mai longeviv periodic esperantist din Romînia: „Bazaro” (50 de numere).

1998 – Gigi Harabagiu publică în S.U.A. prima traducere în esperanto a poemului Luceafărul de Mihai Eminescu. Traducător: Jozefo Petrin. – Sub coordonarea prof. univ. I.F. Bociort apare la Timişoara Mic ghid de conversaţie român-esperanto-francez-german.

1998-2006 – La Timişoara Aurora Bute editează 31 de numere din ES-TO. Oficiala informilo de Esperanto-movado en Rumanio.

2000 – Júlia ´Sigmond publică la Cluj Adresaro. Suplimento de BAZARO. Esperantistoj el Rumanio. 2000 cuprinzînd adresele a 228 esperantişti din 47 localităţi din Romînia.

2002 – La Editura Dacia din Cluj-Napoca vede lumina tiparului Dicţionar de buzunar esperanto-român şi român-esperanto = Poŝvortaro Esperanta-rumana kaj rumana-Esperanta de Ionel Oneţ.

2003 – La Oradea are loc sub coordonarea dr. István Budahazy a 14-a Conferinţă Medicală Esperantistă Internaţională. – Apare la Edit. Xant din Bucureşti sub semnătura ing. Marian Vochin prima monografie despre Istoria mişcării esperantiste din România între anii 1887-1990.

2003-2004 – Ionel Oneţ traduce în 2 vol. manualul de esperanto după Metoda Zagreb.

2004 – La Edit. Arpegione din Cluj-Napoca apare lucrarea lui Ionel Oneţ Esperanto. Dicţionar pentru începători.

2004-2005 – Edit. Mirton din Timişoara publică în 2 ediţii culegerea Eminescu în esperanto coordonată de Constantin Dominte şi cu un cuvînt înainte de acad. Eugen Simion.

2005 – Asociaţia Feroviarilor Esperantişti din Romînia organizează la Braşov cel de-al 57-lea Congres internaţional al Feroviarilor Esperantişti.

2007 – Un congres jubiliar (100 de ani de la naşterea mişcării esperantiste din Romînia) s-a desfăşurat la Vatra Dornei. Sub semnul jubileului Ionel Oneţ publică: prima traducere a unui roman romînesc (Maitreyi de Mircea Eliade), traducerea manualului Esperanto prin metoda directă de Stano Marček şi prima Bibliografie de traduceri din literatura română în limba esperanto.

Informaţii preluate din:

Enciklopedio de Esperanto. Redaktis: L. Kökény kaj V<ilmos> Bleier. Inciatinto-ĉefredaktoro: I<van> Ŝirjaev. Represo de la unua eldono [1933/1934]. Hungara Esperanto-Asocio. Budapest, 1986.

Ivo LAPENNA (ĉefred.), Ulrich LINS (red.), Tazio CARLEVARO. Esperanto en perspektivo. Faktoj kaj analizoj pri la Internacia Linvo. Universala Esperanto-Asocio / Centro de Esploro kaj Dokumentado pri la Monda Lingvo-Problemo. London / Rotterdam, 1974.

Expoziţie.

Jarlibro 2009. Universala Esperanto-Asocio, Rotterdam.

24 august 2009

CATALOG EXPOZIŢIONAL

(cronologic şi selectiv)

1. – 1908. – Imprimat. Broşat. 93 p. Copertă. 17,3 x 11,5 cm. În romîneşte.

Esperanto. Verkaro de D-o Zamenhof. Eldono rumana. L.L. ZAMENHOF. Fundamento de Esperanto. Tradukita, laŭ la permeso de la aŭtoro de D-ro G<abriel> R<obin> kaj D. M<itrany> kun la patronado de la „Rumana Esperantista Societo”. Bucureşti. Librăria Nouă Carol P. Segal. Calea Victoriei, 78. Paris. Librairie Hachette et C-ie. 79, Boulevard Saint-Germain. 1908. Tous droits résérvés. Coulommiers. Imp. Paul Brodard.

Prima ediţie în limba romînă a lucrării Fundamento de Esperanto de L.L. Zamenhof.

2. – 1908. – Fotocopie. Imprimat. Periodic. Ilustrat. 4 f. 41 x 29,8 cm. În romîneşte şi esperanto.

Romena gazeto esperantista. Unua perioda publikajo esperantista en Rumenujo. Eldonita de la Unua Rumena Societo Esperantista (fondita en 1904) Galatzo. [Nr. 1, 1 martie 1908]. // Esperantista Presejo A. Friedmann – Galatzo = Tipo-Lit. „Naţională” A. Friedmann [Galaţi].

Reproducerea primului număr al primului periodic esperantist din Romînia.

3. – 1908-1909. – Imprimat. Periodic. Legat. 158 p. Copertă. 158 p. 28 x 18 cm. În romîneşte şi esperanto

Rumana esperantisto. = Esperantistul romîn. Oficiala Organo de la Rumana Esperantista Societo. Propaganda gazeto de la lingvo internacia „Esperanto”. = Organ al Societăţei Esperantiste Romîne Şi al Grupurilor Esperantiste afiliate. 1-a jaro. 1908-1909. // Aperas ĉiudumonate (6 numeroj jare) en Esperanto kaj en la rumana lingvo = Apare la două luni odată (6 numere pe an) în Esperanto şi în romîneşte. Redakcio kaj Administracio: Bucureşti (Bukareŝto), 5, Str. I.C. Brătianu.

În nr. 1, aprilie 1908 se găseşte articolul: Esperanto en Rumanujo = Esperanto în Romînia (p. 4-11) cu date despre primii ani ai răspîndirii limbii esperanto în ţară.

4. – 1909. – Imprimat. Broşat. 8 p. Copertă. 15,6 x 10,2 cm. În romîneşte.

Statutele Societăţii Espernatiste a Elevilor din România „La Estonto”. / Bucureşti. Tipografia „Jubileu” Str. Academiei 19. 1909

5. – 1909. – Imprimat. Broşat. 46 p. (?). Copertă. 18 x 12 cm. În romîneşte şi esperanto.

„Esperanto” limbă ajutătoare internaţională. Curs complet şi practic pentru învăţarea limbii esperanto în puţine lecţiuni. De Dr. S<aul> KIMEL, Preşedintele societăţii „Esperanto” şi primul profesor public de limba Esperanto în Bucureşti. Gramatică şi aplicaţii (Cuvinte de învăţat, exerciţii, traduceri, tablouri de cuvinte, crestomaţie (proză şi poezii) şi vocabular complet esperanto-român). Ediţiunea III-a. Prelucrată şi adăugată. Tipărită sub auspiciile „Federaţiei societăţilor esperantiste din România”. Editura Esperantistă Română: Galaţi, Str. Speranţa, No. 1. 1909. Vânzarea se face în folosul propagandei esperantiste. // Prefaţă de Dr. C.I. Istrati (30.IV.1909) [p. V]

Notă (p. IV): „Copie după una din scrisorile pe cari creatorul limbii, d. D-r. Zamenhof, a binevoit ale trimite autorului acestei cărţi”. Urmează o scrisoare (Varsovio, str. Dzika No. 9, 22/IX/08) a lui Zamenhof către S. Kimel în esperanto şi cu traducere romînească

6. – 1909. – Imprimat. Broşat. 24 p. 18 x 11,5 cm. 24 p. În romîneşte.

„Esperanto” limbă ajutătoare internaţională. Cheie. Traduceri din ediţia III-a a manualului: Curs complet şi practic pentru învăţarea limbii esperanto. De Dr. S<aul> KIMEL, Preşedintele societăţii „Esperanto” şi primul profesor public de limba Esperanto în Bucureşti. Bucureşti. 1909. Stabilimentul Grafic „Basilescu”. Strada Cazărmei 89. Vânzarea se face în folosul propagandei esperantiste.

Societăţi şi Grupuri esperantiste în România (cop. 2)

Semnătură: „Dan Mutaşcu” (p. 1) – Dedicaţie manuscrisă: „Al mia kunlaboranto kaj kunkomitatano S-ro Hugo Haimsohn, Delegito de UEA, Dankojn. Dr. S. Kimel. Buk. VI/909” (p. 3).

7. – [1909]. – Imprimat. Broşat. 8 p. Copertă. 23 x 15,5 cm. Fără pagină de titlu. Descriere după copertă. În esperanto.

Memorandumo de la Ĝenerala Asocio de la Kuracistoj en Rumanujo pri la Kongreso de Budapesto. [1909]

Comunicare oficială a neparticipare membrilor Asociaţiei Generale a Medicilor din Romînia la Congresul internaţional de medicină de la Budapesta datorită încălcării drepturilor naţionale ale romînilor din Ungaria de către oficialităţile maghiare. – Cu un un adaos de dr. G. Robin care – probabil – a tradus memoriul.

8. – 1910. – Fotocopie. Imprimat. Broşat. 12 p. Copertă. 21,2 x 14,7 cm. (dimensiuni fotocopie). În esperanto.

La veron! Defendo de Heinrich FISCHER, prezidanto de la Federacio de la Rumanaj Societoj Esperantistaj el Rumanujo kaj de la „Unua Rumana Societo Esperantista” en Galatz kontraŭ la atakoj de S-ro D-ro G. Robin („Rumana Esperantista Societo”) okaze de sia kandidateco al la Lingva Komitato proponita de S-ro D-ro A. Grabowski. Enhavo: Malfermita letero de S-ro D-ro C.I. Istrati, Universitata profesoro, Direktoro de la Ĥemia Instituto, Vicprezidanto de la Rumana Akademio, Estinta Ministro de la Publika Instruado, ktp. – Letero al la Lingva Komitato. – Atesto de la Urbestro de Galatz. – Atesto de la Polica Prefekto de Galatz. – Atesto de la distrika Prefekto de Covurluiu. – Atesto de la Direktoro de la Rumana Akademio. – Atesto de la Prezidanto de la „Societo de Rumanaj Literaturistoj”. – Faksimilo de skribaĵo de D-ro Robin, ktp., ktp. Esperantista Presejo „Basilescu”, Bukarest, Str. Cazărmei, 89. 1910

Materiale despre conflictul dintre Heinrich Fischer şi dr. Gabriel Robin pe tema acceptării unui esperantist din Romînia în Comitetul Lingvistic esperantist.

9. – 1910-1911. – Imprimat. Periodic. Legat. 369 + IV p. Copertă. 23 x 16,5 cm. În esperanto

Danubo. Organo de la rumanaj kaj bulgaraj esperantistoj. Internacia gazeto redaktata nur en Esperanto eliranta post la 15. de ĉiu monato. Volumo I: Oktobro 1910 – Septembro 1911. // Redakcio kaj administracio: Strato I.C. Bratianu, 5. Bucureşti (Bukureŝt´), Rumanujo. Direktoro: Dr. G. Robin. Redakcio: G. Atanasov, Milĉo Georgiev, Ivan Nenov (Bulgario) kaj Dr. H. Eugeniu, Alex. Mateescu, Alex. Pr. Teodorescu. Sekretario: N. Hristoskoff.

Primul periodic editat de esperantişti din 2 ţări.

10. – 1911. – Fotocopie. Broşat. 16 p. 14 x 11 cm. În romîneşte.

Biblioteko de La Verda Standardo No. 8. Scopul, istoricul, construcţia, răspândirea de azi, organizarea aderenţilor, foloasele limbei internaţionale comunicative ESPERANTO şi mişcarea esperantistă la noi. De Augustin MARICH jun. L.V.St. (trad. de Ardelean-Caba L.V.ST.) Preţul 10 fil. (10 bani). Budapest, 1911. Editura şi Librăria Ludovic Kókai, Budapest, IV, Károly-utca 1.

Ştampilă pe pagina de titlu: „Esperantista Grupo Nova Sento Barcelona”.

11. – [1923]. – Imprimat. [Adeziune]. 1 f. avers. 23 x 16 cm. În romîneşte.

Societatea Culturală şi Sportivă = Kulturala kaj Sporta Societa „ESPERANTO”. Bucureşti, 1 – Str. Sf. Ionică 7.

12. – 1923. – Dactilo. 1 f. avers. 34 x 20,5 cm. În esperanto.

Protekta Komitato de la Rumanlanda Esperanto-Movado. Listo de la Protektantoj Aktivaj aliĝintaj ĝis la 1-a de marto 1923.

Listă cu 37 persoane şi 1 societate din Bucureşti, Buzău, Cluj, Galaţi, Sf. Gheorghe

13. – 1923 iun. 10. – Imprimat. [Invitaţie şi program]. 4 p. 21,4 x 17 cm. În esperanto.

III-A RUMANIA ESPERANTO-KONGRESO (Timişoara 27-30 julio 1923) sub la Alta Patronado de Lia Moshto Carol Kronprinco de Rumanio, sub la Protekto de Sinjoro D-ro C. Angelescu, Ministro de l´Instruado Publika [kaj] Sinjoro C. Banu, Ministro de l´Kultoj kaj Artoj. sub la Honora Prezido de Sinjoro Generalo C. Gavanescul, Komandanto de l´Divizio Banata. Tip. „Universala”, Cobălcescu 9.

Trimisă către: S-o Iulio Szabo, Odorheiu = Székelyudvaros. Str. Princ. Elizabeta 1.

14. – 1924. – Foto. 12,5 x 8,5 cm. Alb-negru.

[Notă cu creionul]: „Echipa de fotbal ESPERANTO din Bucureşti în anul 1924. (x) Fiul lui Gabriel Robin: Eugen” [rîndul de sus, al 6-lea din dreapta]

15. – 1924 iun. 28. – Imprimat. [Invitaţie şi program] 4 p. 21,4 x 16,4 cm. În esperanto.

IV-a RUMANIA ESPERANTO-KONGRESO (Arad, 2-5 Augusto 1924) sub la Alta Patronado de Lia Moshto Carol Kronprinco de Rumanio, sub la Protekto de Sinjoro D-ro C. Angelescu, Ministro de l´Instruado Publika [kaj] Sinjoro Alex. Lapedatu, Ministro de l´Kultoj kaj Artoj, sub la Honora Prezido de Sinjoro Generalo C. Gavanescul, Komandanto de l´Divizio Banata, Honora Prezidanto de Rum<ana> Esp<erantista> Soc<ieto>. La organiza komitato laboras sub la protekto de Sinjoro I. Georgescu, prefekto de depart<emento> kaj urbo Arad [kaj] Sinjoro T. Zima, parlam<enta> deputito de urbo Arad. Honoraj Prezidantoj de la organiza komitato: S-ro I. Simboteanu, kolonelo, Skolta Inspektoro de regiono Crişana; S-ro D-ro I. Robu, urbestro de urbo Arad; S-ro V. Babescu, direktoro de la shtata mezlernejo „Iosif Vulcan”.

16. – 1925 ian. 15. – Fotocopie. Imprimat. Periodic. 4 f. 42 x 29,5 cm. În romîneşte.

esperanto. Organ pentru răspândirea limbei universale ajutătoare Esperanto. Redacţia şi administraţia: Ploeşti, Piaţa Unirei, No. 24. Anul I, No. 1, 15 Ianuarie 1925. // Tiparul: Tip. „Renaşterea” Ploeşti, Str. Gh. Lazăr, 6.

17. – 1925 oct. 1. – Imprimat. 1 f. avers. 15,7 x 13,5 cm. În romîneşte şi esperanto.

Înştiinţare. Soc. Esperantistă Română, Filiala Ploeşti. Ploeşti 1 Octombrie 1923. = Sciigo. Rumana Esperantista Soc., Filio Ploesti. Ploesti la 1-an de Oktobro 1925.

Despre apariţia periodicului „Dialoguri Esperanto-Române” publicat de Dem. Nicorescu.

18. – 1926. – Imprimat. [Program]. 4 p. 24 x 17 cm. În esperanto.

VI-a RUMANIA ESPERANTO-KONGRESO. Galaţi, 11-13 Septembro 1926 sub la Honora Prezido de: Gr. L. Trancu-Iaşi, Ministro de la Laboro [kaj] Generalo C. Găvănescul, Armea Komandanto Korpusa // Prezidanto de la Loka Kongresa Komitato: J. Zaharia, Urbestro. Vicprezidantoj: Toma Aburel, farmacisto, D-ro S. Kanner. Sekretario Ĝ-la de L.K.K.: Tiberio Morariu. Sekretarioj: F. Bachmann, E. Paolazzo, M. Hart. Sekretario-kasisto: W. Palmich, (Str. Brăilei 53, Galaţi). Presa Komitato: G. Mihailescu, Leonardo Blum.

19. – 1926 (?). – Imprimat. Broşat. 16 p. nenumerotate. 15 x 11,2 cm. În esperanto şi în romîneşte.

Brila Stelo. Alvoko / Celaro / Esperanto / Traduko / Diversaj = Chemare / Scopuri / Experanto / Traduceri / Diverse. // Bucureşti. [1926] // Protektanto: Sinjoro Henri Fischer. Komitato fondinta: Cr. Ionescu, M. Beraru, Dan Epstein, H. Schwartz, H. Wortmann, A. Ionescu, I. Abramovici, V. Niculescu.

20. – 1926. – Ms. Cu antet tipărit. 1 f. avers. 28,5 x 23 cm. În esperanto.

Bucureşti, 1926 iul. 14 – Şt<efan> Freamăt. Către: Petro E. Stojan.

Scrisoare prin care se aminteşte despre existenţa unui manuscris (probabil o traducere) a lui <Gala> Galaction şi prin care Stoian este invitat să participe la congresul esperantiştilor romîni de la Galaţi.

21. – 1927. – Imprimat. Broşat. Ilustraţii. 64 p. 17,3 x 10,5 cm. În esperanto.

Biblioteko tutmonda No. 10. I. Al. BRĂTESCU-VOINEŞTI. Niĉjo Mensogulo kaj aliaj noveloj. El la Rumana tradukis T<iberiu> Morariu. 1927. Rudolf Mosse. Berlin. Esperanto-fako.

Cuprins: I. Al. Brătescu-Voineşti (Antaŭparolo) (p. 3-4), Niĉjo Mensogulo (p. 5-30), „Al vojaĝanto decas vojiro” (p. 31-40), La ideto (p. 41-45), La pelto de Isaja (p. 46-53), Niketo (p. 54-60), La najtingalo (p. 61-63).

22. – 1927. – Imprimat. [Program]. 4 p. 24 x 16,5 cm. În esperanto.

7-a RUMANA ESPERANTO-KONGRESO. Braşov, 13-17 Augusto 1927. sub la Protekto de Sinjoro D-ro C. Angelescu, Ministro de l´Instruado Publika [kaj] Sinjoro Al. Lapedatu, Ministro de Kulto & Arto. sub la Honora Prezido de Sinjoro Generalo C. Găvănescul, Komandanto de Korpo Armea. La Prezidanto de l´Organiza Komitato: D-ro Sever Benţia. Vicprezidanto: Henriko Westen. Ĝenerala Sekretario: Tiberio Morariu. Sekretarioj: D. Rarinca, J. Teleky, E. Bokor, A. Jakab, V. Boros kaj T. Gămulea. Kasisto: I. Gorbai, str. Lungă 25, Braşov.

23. – 1927. – Imprimat. 1 f. avers-revers. 15 x 10 cm. În esperanto.

7-a Rumana Esperanto-Kongreso. Braşov, 13-17 Augusto 1927. sub la protekto de / Sinjoro D-ro C. Angelescu, Ministro de l´Instruado Publika, Sinjoro Al. Lapedatu, Ministro de Kulto kaj Arto. Sub la honora prezido de Sinjoro Generalo C. Găvănescu. Komandanto de Korpo Armea. // Per Esperanto tra la mondo. // Kongresa karto No. 243

Legitimaţie de congres pentru S. Zalmanovici, Bucureşti.

24. – 1927 febr. 16. – Dactilo. 1 f. avers. 29,2 x 20 cm. În romîneşte

Deva, 1927 febr. 16. – Prefectura judeţului Hunedoara. No. 2611 A/1927. Obiect: Cirsul de limba esperanto a lui Klauduth Iosif, profesor.

Prefectura judeţului Hunedoara aprobă cursul de esperanto în limba romînă ce urma să fie ţinut timp de 3 luni (începînd cu 20 februarie 1927) bisăptămînal de către Kauduth Iosif din Petroşani.

25. – 1928. – Imprimat. Broşat. Album foto. 41 f. avers nenumerotate. Copertă. 23 x 15,3 cm. În esperanto.

Rumana Esperantista Societo. Albumo kun portretoj de rumanlandaj esperantistoj. Unua serio. Bucureşti. – Str. 11 Iunie No. 80.

Cu o introducere de M<işu> B<eraru>. Conţine 102 fotografii (100 esperantişti şi 2 grupuri).

26. – 1928. – Imprimat. Broşat. 111 p. Lipsă coperta. 16,5 x 12 cm. În esperanto.

Spite la vivon! Mezgajaj poemoj originalaj kaj parodiaj de Mişu BERARU. 1928. Eldonejo „Bibliofila”. Bucureşti. // „Tiparniţa”, Calea Rahovei 13, Bucureşti.

27. – 1928. – Imprimat. Broşat. 47 p. Copertă. 21,2 x 13,8 cm.

Eugen RELGIS. La Humanitaristaj Principoj kaj La Internacio de la Intelektuloj. El la rumana lingvo tradukis: S. Prager. // 1928. Presita kaj mendebla ĉe Belga Esperanto-Instituto. 11, Kleine Hondstraat. Antverpeno. Belgujo.

Abţibild imprimat (cop. 2): „Edward Ockey. Biblioteko de la homa lingvo. Edvard Oki”

28. – 1929. – Imprimat. Broşat. 63 p. Copertă. 19 x 12,7 cm. În esperanto.

Mihai SADOVEANU. Nobela peko. El la rumana originalo tradukis kun permeso de la aŭtoro Tiberio Morariu. Ferdinand Hirt & Sohn en Leipzig, Esperanto-fako. 1929. Internacia Mondliteraturo. Volumo 21.

Traducerea nuvelei Păcat boieresc de Mihail Sadoveanu.

Dedicaţie manuscrisă (p. 6): „Al s-ro Sven Ragnas kun danka memoro pri la brava kaj lerta preparo de la kursoj, amike, Tiberio Morariu. Norrköping, 6.9.30”

29. – 1930. – Imprimat. Periodic. Broşat. 8 p. 31,5 x 15,5 cm. În esperanto, romîneşte şi nemţeşte.

LA HOMO. monata bazara gazeto. Redactor responsabil: Florian Amaru Paraschivescu. Anul I, No. 1 – 1. Septembrie 1930. Redacţia şi Ad-ţia: Cernăuţi, str. Craiovei No. 14, Rumanio.

30. – [1930]. – Imprimat. Broşat. 47 p. 11,2 x 7,8 cm. În esperanto.

Konversacia vortaro. Verkis: la gelernantoj en la kursoj de Andreo Cseh. [Haga]: Internacia Cseh-Instituto de Esperanto.

[Antaŭparolo de Andreo Cseh, Hago, la 28-an de Marto 1930] (p. 3).

Notă manuscrisă (p. 1): „El miaj libroj BUNEA BUNESCU ION”.

31. – 1930 ian. – Copie. Imprimat. 6 f. 29,3 x 21 cm. În esperanto.

U.Ŝ.E.–Eĥo. No. 1. Trimonata. Januaro 1930. Eldonejo „Libro”, Timişoara I, Str. Lonovici 1 (Rumanio – Banato). // Respondeca redaktoro: Jozefo Zauner, Timişoara (Rumanio-Banato). Tip. Helicon, Timişoara 36773.

Apel: „Esperantistoj! realiĝu U. Ŝ.E. (Unuiĝintaj Ŝtatoj de Eŭropo) en kiu Esperanto estu la ĝenerala helpa lingvo! J. Düa”.

Organ pentru realizarea Statelor Unite ale Europei care să folosească esperanto ca limbă „europeană”.

32. – 1930 iul. – Copie. Imprimat. Periodic. 6 f. 29,3 x 21 cm. În esperanto.

U.Ŝ.E.–Eĥo. Trimonata. No. 3. Julio 1930. Esperantistoj! Realiĝu UŜE! (Unuiĝintaj Ŝtatoj de Eŭropo). Eldonejo: „Libro”, Timişoara I, Strada Lonovici 1 (Rumanio-Banato). // Respondeca redaktoro: Jozefo Zauner, Timişoara (Rumanio-Banato). Presejo: Paul Göring, Magdeburg-N. (Germ.)

Organ pentru realizarea Statelor Unite ale Europei care să folosească esperanto ca limbă „europeană”.

33. – 1932. – Imprimat. Broşat. 64 p. Copertă. 19,3 x 13 cm. În esperanto.

P<etre> FIRU kaj S<igismundo> PRAGANO. Rumana bonhumoro en elektitaj rakontoj. 1932. Mendebla ĉe: Leo Moreau, Raapopscheweg 55 – Arnhem (Nederlando).

Notă (p. 3): „Tiun-ĉi libron eldonis SIGISMUNDO PRAGANO rezervante ĉiujn rajtojn”. – Dedicaţie manuscrisă pe pagina de titlu: „Al mia amiko Vokin Marian. 24-6-85. Bunescu”.

Conţine: I.L. Carageale (Du Lotbiletoj [Două lozuri]), I. Creangă (Oĉjo Johano Rado [Moş Ion Roată]), A. de Herz (La Staciestro [Şeful de gară]), D.D. Pătrăşcanu (La venkinto de Napoleono [Învingătorul lui Napoleon]) kaj I.C. Visarion (Li ne estas hejme [El nu-i acasă]).

34. – 1932. – Imprimat. Broşat. 16 p. Copertă. 19,8 x 13 cm. În franceză.

III-ème Conférence balkanique. L´Esperanto comme langue auxiliaire internationale. Mémoire presenté à la Commission pour le Rapprochement Intelectuel par H. FISCHER-GALAŢI, Président de la Société Esperantiste Roumaine. // Contenu: a) Introduction. b) Extrait du Rapport du Secrétariat Général de la Société des Nation. c) Extrait du Rapport de la Commission de l´enseignement de la Chambre de Commerce de Paris. d) Extrait de la Résolution de l´Assemblée des Présidents des Chambres de Commerce de France et d´Algerie. – Bucarest, 22-29 Octobre 1932. Tiparniţa. Institut de Arte Grafice, Bucureşti, str. Dr. Istrate 10. // Eldonita de la Esperanto-Centro Rumana. Bucureşti, Str. Dr. Istrati 10.

35. – 1932 ian. – Imprimat. Periodic. 4 p. 22,5 x 15,8 cm. În romîneşte şi esperanto.

Esperantistul. Supliment esperantist al ziarului „Marea Noastră”. Director: D. Cruţiu-Delasălişte. Redacţia şi Ad-ţia: Strada Scarlat Vârnav No. 67, Constanţa. Secretar redacţional: Dimitrie N. Mincev. Institutul de Arte Grafice al Ziarului „Dobrogea Jună” Constanţa.

A colaborat: Aurel O. Boia.

36. – 1933 (după). – Imprimat. Broşat. 24 p. 13,5 x 10,5 cm. În esperanto.

La Fabelo pri la Granda Turo kaj la malgranda doktoreto sekvata de aliaj konvinkigaj rakontetoj. De Henriko FISCHER-GALATZ L.K. Eldonejo de la Esperanto-Centro Rumana. Bukaresto, Str. Dr. Istrate 10. Biblioteko de la propagandisto, No. 1 / [Prezo] 10 centimoj svisaj.

Notă tipărită (p. 6): „Oni presis por kelkaj seamideanaj amikoj 99 ekzemplerojn de tiu libreto, en luksa eldono, numeritaj kaj subskribitaj per la verkisto mem”.

Broşură de propagandă despre viaţa esperantistă a autorului.

37. – 1934 oct. – Imprimat. Periodic. 4 p. 46,7 x 31,8 cm. În romîneşte şi esperanto.

Horizonto. La Egido de l´Civilizacio. Duonmonata gazeto celanta Esperranto-propagandon kaj ties instruado, sen profesoro = Gazetă bimensuală, cu scop de propagarea şi învăţarea limbei Esperanto, fără profesor. / 1-a jaro. 1-a numero. La 1-an de Oktobro 1934. Redakcio & Administracio: Roseti – Ialomiţa. Direktoro: D. Nicorescu

38. – [1945] – Imprimat. [Afiş]. 1 f. avers. 42 x 30 cm.

A apărut: / Eugen Relgis / Esperanto, / limba viitorului.

Ştampilă cu tuş verde: Societatea Esperantistă Română / Sediul: Str. Sărindar Nr. 6 etaj I / Bucureşti I Telefon 4.34.36.

39. – 1945. – Imprimat. Broşat. 32 p. Copertă. 15,5 x 11 cm. În romîneşte.

Eugen RELGIS. Esperanto, limba viitorului. Editura „Societăţii Esperantiste Române”. Bucureşti. 1945.

Dedicaţie tipărită (p. 3): „În amintirea inimosului H. Harabagiu, unul din marii animatori ai mişcării esperantiste din ţară, răpus în plină tinereţe, la 4 Aprilie 1944. E.R.” – Dedicaţie manuscrisă (p. 1): „Al mia kara batalanto por Esperanto, Vokin Marian. Bunea Bunescu Ion. 25-6-85”.

40. – [1945] iul. 2 (ante) – Imprimat. Afiş. 1 f. avers. 30 x 20,5 cm. În romîneşte.

SOCIETATEA ESPERANTISTĂ ROMÂNĂ / organizează / Cursuri Publice de Limba Esperanto / în următoarele localuri: / 1. Liceul „Gh. Lazăr” din B-dul Elisabeta 28. / 2. ,, Comercial „N. Bălcescu” din str. N. Bălcescu 27. // Cursul complet de 20 lecţiuni se va ţine seara / de două ori pe săptămână începând de la 2 iulie. // Informaţiuni şi înscrieri la: / „Agenţia Internaţionala” / Pasagiul Victoriei (fost Imobiliara) nr. 32 (fost 28) / Telefon 4.53.41 / Societatea Esperantistă Română / Str. Sărindar 6, Et. I.

Notă: Anul identificat după adresa S.E.R.

41. – 1946. – Imprimat. 4 p. cartonate. 9,5 x 6,5 cm. În romîneşte.

Gruparea Esperantistă Muncitorească. Carte de Membru. Anul: 1946.

[Simion Zal, Bucureşti, str. Vişinilor nr. 8, funcţionar particular, 37 ani. Preşedinte: N. Marian [?]

42. – 1946. – Imprimat. 1 f. cartonată. 6,5 x 12 cm. În romîneşte.

Gruparea Esperantistă Muncitorească. GEM. Învăţaţi Esperanto, limba universală ajutătoare.

43. – 1946. – Imprimat. Cartonat. [Invitaţie]. 1 f. 15 x 10,4 cm.

Societatea Esperantistă Română Vă invită să luaţi parte la FESTIVALUL ARTISTIC care va avea loc Duminică 16 Decembrie, ora 17, în sala de festivităţi a Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, Str. Bursei 4, cu ocazia tradiţionalei comemorări a zilei de naştere a DOCTORULUI L.L. ZAMENHOF iniţiatorul limbii internaţionale Esperanto.

44. – 1946. – Dactilo. 7 f. 30 x 21,5 cm. + 3 f. avers 30 x 14,7 cm. În romîneşte şi esperanto.

Bucureşti, 1946 iul. 14. – Societatea Esperantistă Română = Rumana Esperantista Societo. Cirkulero. – 1 f.

s.l., s.d. – Proponoj por la konferenceo de la balkanlandaj organizoj, kiu okazos en Assenovgrad, la 26-an de Aŭg<usto>. – 1 f.

Asenovgrad (Bulgario), 1946 aug. 26. – Simeon St. Hesapĉiev (sekretario): Protokolo de la Balkana Espernato-Konferenco, okazinta en Asenovgrad (Bulgario) la 26-an de Aŭgusto 1946. – 2 f.

s.l., s.d. – Aldono al raporto pri <la> unua balkana kongreso. Konkludoj kaj proponoj. – 1 f.

s.l., s.d. – Raporto pri la partopreno de la rumana delegitaro al la unua Balkana Konferenco okazinta la 26-an de Aŭgusto 1946 en Asenovgrad. – 2 f.

Materiale din perioada 14 iulie – 26 august 1946 despre participarea unei delegaţii esperantiste romîne la Congresul 29 al esperantiştilor bulgari de la Asenovgrad. S-a hotărît crearea unei federaţii esperantiste balcanice.

45. – 1946 iun. 14. – Dactilo. Antet tipărit. 1 f. avers. 29 x 20,5 cm. În romîneşte.

Bucureşti, 1946 iun. 14. – Societatea Espernatistă Romînă, Str. Atena, No. 1, et. 3. (preşedinte: V. Timiş; secretar general: S. Zal) către Directorul Direcţiei Mişcare C.F.R.

Cererea (aprobată) adresată de Societatea Esperantistă Romînă Directorului Direcţiei Mişcare a C.F.R. pentru aprobarea unui vagon pentru 60 de esperantişti ce urmau să călătorească pe ruta Bucureşti-Braşov-Tuşnad şi retur între 29 şi 30 iunie 1946.

46. – 1946 dec. – Imprimat. Periodic. 2 p. 27,5 x 21,3 cm. În romîneşte şi esperanto.

R.E.S. Rumana Esperantista Societo. Informa Bulteno. Numero 3-a. Decembro 1946. Buletin informativ al Societăţii Esperantiste Române. Bukureŝti – Rumanio. Str. Atena No. 1. Căsuţa poştală No. 9

Conţine materiale de: Şt. Freamăt, Petre Firu (trad. din Eminescu), J.D. Petrin (Primul congres balcanic esperantist).

47. – 1947 ian. – Imprimat. Ilustrat. 16 p. inclusiv coperta. 31,3 x 23,5 cm. În esperanto.

Internacia Kulturo. Kultura revuo de balkanlandaj Esperanto-asocioj. Dua jaro. – Adreso: Str. „Graf Ignatief” 2, Sofia –Bulgario. Januaro 1947. Numero 5.

Revistă a esperantiştilor din ţările balcanice.

Cuprinde, i.a.: Anka Bobuleanu (esperantigis: Kamil Peliman): Skizo pri la rumana plastiko; Traian Demetrescu (esperantigis: Kamil Peliman): En la menaĝerio (p. 8); St<efan> Freamat: Eugen Relgis (p. 9); Konfesaĵoj de niaj najbaroj de Eugen Relgis, Rumanio (p. 10); N.N. Vlad (Bukureŝto): Rumana-bulgara amikeco (p. 13). – Comitetul de redacţie (p. 16) include şi pe esperantiştii din Romînia: „Jon Bunesku, Petre Firu, St. Freamat, K. Peliman, Josif Petrin, inĝ. E. Rodan, Simeon Zal”.

48. – 1947. – Imprimat. Broşat. 16 p. Copertă. 16,5 x 11,5 cm. Fără pagină de titlu. Descriere după copertă. În romîneşte.

Doni VERNESCU. Evoluţia ideii de limba universală dela dialectele greceşti la „Esperanto”. Bucureşti – 1947

„Conferinţă ţinută la „Societatea Esperantistă Română” în seara de 8 Mai 1947” (p. 15)

49. – 1947. – Imprimate lipite pe foaie de carton. În romîneşte.

I. 16 x 11 cm.

Rumana Esperantista Societo = Societatea Esperantistă Română. Persoană Juridică. Carte de membru.

II. 17 x 13 cm.

Gruparea Esperantistă Muncitoarească. Adeziune Nr. 15.

50. – 1947 febr. 1. – Dactilo. 1 f. avers-revers. 30,5 x 20,3 cm. În romîneşte.

Bucureşti, 1947 febr. 1. – Proces versbal de constituire

La iniţiativa Mariei Manolescu se constituie un „comitet de doamne” pe lângă „Comitetul Central” al Societăţii Esperantiste Române”. Procesul verbal de constituire al „Grupării Femenine Locale” poartă 17 semnături.

51. – 1947 apr. 3. – Imprimat. [Afiş]. 1 f. avers. 40,22 x 29,8 cm. În romîneşte.

Societatea Esperantistă Română / persoană juridică / Organizează un curs public de / ESPERANTO / limba universală ajutătoare / în localul Şcoalei Clemenţa / strada C.A. Rosetti Nr. 32 / Deschiderea cursului are loc / joi 3 aprilie 1947 / orele 7 seara / Înscrieri se primesc la: / Agenţia Internaţională, Pasajul Victoriei / 28 (tel. 4.53.41), iar în ziua deschiderii / cursului în localul Şcoalei „Clemenţa”.

52. – 1947 apr. 10. – Copie. Dactilo. 1 f. avers. 27,2 x 21,2 cm. În romîneşte.

[Bucureşti], 1947 apr. 10. – Adresă [a Societăţii Esperantiste Romîne semnată de preşedintele Eugen Relgis şi secretarul genreral Simion Zal] către Lothar Rădăceanu, ministrul Muncii

Adresă a Societăţii Esperantiste Romîne prin care se mulţumeşte ministrului Muncii, Lotar Rădăceanu, pentru sprijinul acordat activităţilor esperantiste.

53. – 1947 apr. 25. – Imprimat. Broşat. 64 p. Copertă. 14,5 x 11 cm. În ungureşte.

Eszperantó nyelvtan kezdők számára (teljes nyelvtan). Összeállitotta: Ványa Döme. Oradea-Mare = Nagyvárad, 1947 áprilies hó 25-én.

Ştampilă: „Mihail I. Popescu, Cal. 13 Sept. 95, Bucureşti”.

54. – 1947 dec. – Imprimat. 1 f. 29,8 x 22 cm. În romîneşte.

Societatea Esperantistă Română şi Gruparea Esperantistă Muncitorească / Vă invită să luaţi parte la FESTIVALUL ARTISTIC Care va avea loc Duminică 14 Decembrie 1947, orele 17 în sala de festivităţi a Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, str. Bursei 4, cu ocazia tradiţionalei comemorări a zilei de naştere a Doctorului L.L. ZAMENHOF iniţiatorul limbii internaţionale Esperanto şi 60 ani dela creiarea limbei Esperanto. Intrarea Liberă.

55. – [1948]. – Dactilo. 1 f. avers-revers. 30,7 x 21 cm. În romîneşte.

[Bucureşti, 1948?]. Congresul esperantist român din 1948. I.D. Petrin

Propunere de organizare a unui congres esperantist naţional în a. 1948.

56. – 1956 dec. 24. – Dactilo. 3 f. avers. 29,5 x 21 cm. În romîneşte.

Cluj, 1956 dec. 24. – Dr. Alexandru Bleier (Str. Salcîm 12, Cluj) adresează un „Memoriu cultural” Uniunii Scriitorilor din Bucureşti prin care face 8 propuneri pentru desvoltarea mişcării esperantiste în Romînia.

57. – 1957 iun. 22 – Cupură de presă. Imprimat. 1 f. 28 x 20,5 cm. În romîneşte.

Art. Ce este Esperanto? de Şt<efan> FREAMĂT, în: Munca, sîmbătă, 22 iunie 1957.

58. – 1957 iul. 20. – Cupură de presă. Imprimat. În romîneşte.

Art. Ce este esperanto şi la ce poate folosi? de Mihail I. POPESCU, în: Rebus, nr. 2, 20 iulie 1957.

59. – 1957 nov. 22. – Cupură de presă. Imprimat. În romîneşte.

Art. Esperanto în U.R.S.S. de S<imion> Zal<manovici>, în: Veac nou. Organ al Consiliului General A.R.L.U.S. Anul XIII Nr. 46. Vineri 22 noiembrie 1957.

60. – 1957 dec. – Dactilo. 24 p. Copertă tipărită. 30,4 x 21,5 cm. În romîneşte şi esperanto.

Esperanto en servo de la paco = Esperanto în serviciul păcii. Informa Bulteno de la Iniciata Komitato por Esperanto de la Rumana Popola Respubliko = Buletin informativ al Comitetului de Iniţiativă pentru Esperanto din Republica Populară Romînă. Decembrie 1957. Korespondadreso = Adresa pentru corespondenţă: Bucureşti – Căsuţa poştală Nr. 205.

Cuprinde, i.a.: Cele mai înalte foruri lingvistice despre Esperanto (p. 4-5), Intervjuo kun k-do Nguyen-văn-Kinh, ambasadoro de Vietnama Demokrata Respubliko en R.P.R. = Interviu cu tovarăşul Nguyen-văn-Kinh, ambasadorul R.P. Vietnam în R.P.R. (p. 6-8), Rolul folosirii limbii esperanto la congresul matematicienilor din Bucureşti (p. 9), M. Eminescu, Soneto (El la rumana lingvo tradukis: H. Radian) (p. 11), Mihail Benjuk, La Ombro de Hiroŝimo el la rumana lingvo tradukis en originala metriko: Jozefo Petrin (p. 16), Informoj el nia lando (p. 17-18), Presa din ţara noastră sprijină esperanto (p. 19-21), „Cursuri de limba esperanto” (p. 21; după „Scînteia”, 26.X.1957).

61. – 1957 dec. 7. – Copie. Dactilo. 1 f. 29,5 x 20,5 cm. În romîneşte.

Bucureşti, 1957-XII-7. – Către Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor, Bucureşti.

Esperantiştii romîni solicită „bun de difuzare” pentru buletinul „Esperanto în serviciul păcii”, care urma a fi difuzat gratuit prin grupurile şi Comitetele de iniţiativă pentru esperanto din Romînia.

62. – 1958 mai. – Dactilo. 1 f. ms. + 15 f. dactilo avers. 29,5 x 21 cm. În romîneşte şi esperanto.

Esperanto. En servo de la paco = În serviciul păcii. Informa Bulteno de la Iniciata Komitato por Esperanto de la Rumana Popola Respubliko = Buletin Informativ al Comitetului de Iniţiativă pentru Esperanto din Republica Populară Romînă. Mai 1958. // Korespondadreso = Adresă pentru corespondenţă: Bucureşti – Căsuţa Poştală Nr. 205 // [Esperanto en la servo de la paco. Nr. 2. Inedit].

Însemnare ms. (f. 1): „6.V.1958. Se aprobă la rotaprint 8507. ss/ indescifrabilă. L.S. Ministerul Culturii. Direcţia Generală de Editare”.

Cuprinde materialele: Presa din ţara noastră sprijină esperanto (f. 2-3), La movado en la lando (f. 4-5), Răspunsul nostru dat de Şt. Freamăt lingvistului Romulus Todoran pentru un articol din „Tribuna” (nr. 34, Cluj, septembrie 1957) (f. 19-22), Publikajn prelegojn pri Esperanto en la tuta lando = Conferinţe publice despre esperanto în toată ţara (bilingv, f. 27-28), Tălmăciri în Esperanto (f. 28), Schimbul de corespondenţă – mijloc de stabilire a relaţiilor prieteneşti între popoare (f. 14), Esperanto kaj filatelio de Ed. Jarosevici (f. 29), Din trecutul mişcării esperantiste în Romînia de st[efan] fr[eamă]t (f. 29), Informoj el Rumanio.

63. – 1958 mai 16. – Ms. Creion. 1 f. avers. 29,5 x 21 cm. În romîneşte.

Piatra Olt, 1958 mai 16. – Comitetul de Iniţiativă pentru Esperanto în R.P.R. Piatra Olt Nr. 1 din 16 mai 1958. Către: S.R.S.C. Bucureşti.

Se solicită delegarea lui Ştefan Freamăt pentru a ţine o conferinţă. Ca preşedinte semnează: G. Nicolescu.

64. – 1958 mai 17. – Ms. Copie la indigo. 1 f. avers. 29,5 x 21 cm. În romîneşte.

Slatina, 1958 mai 17. – Proces verbal

Proces-verbal de constituire a Comitetului local pentru esperanto în oraşul Slatina. Biroul cuprindea un număr de 8 membri.

65. – 1958 mai 17. – Ms. Copie la indigo. 1 f. avers. 29,5 x 21 cm. În romîneşte.

Slatina, 1958 mai 17. – Casa de Cultură: Comitetul pentru Esperanto în R.P.R. Raionul Slatina. No. 39 din 17 mai 1958. Către: S.R.S.C. Bucureşti

Adresă prin care se solicită trimiterea lui Ştefan Freamăt pentru a conferenţia pe tema mişcării esperantiste. Se promite prezenţa a „500-600” de auditori.

66. – 1959 iun. 1. – Dactilo. Broşat. 13 p. Copertă. 29,5 x 20,5 cm. În romîneşte.

Despre mişcarea esperantistă şi limba internaţională esperanto [de] Stelian Ştefănescu. 1 Iunie 1959. Bucureşti.

67. – 1960 apr. 4. – Dactilo. Original. 1 f. avers. 29,5 x 21 cm. În romîneşte

Bucureşti, 1960 apr. 4. – Ministerul Învăţămîntului şi Culturii. Despartamentul Înv. Superior (Director: B<oris> Cazacu). Nr. 41732 IS/4.IV.1960. Către: Comitetul de Iniţiativă pentru Esperanto. Bd. Magheru 22, Bucureşti

Adresă prin care se anunţă anularea permisiunii acordate de organizare de cursuri de esperanto în instituţiile de învăţămînt superior.

68. – 1971. – Dactilo. Broşat. 13 + 26 + 17 + 8 f. Copertă tipărită. 29,3 x 21 cm. În esperanto.

Kvar pupteatraĵoj de Aleksandro Popesku: La Blua Erinaco. – Roserulo-la Raneto. – La Lanug-Hometo. – Unu Sunradio. Traduko el la Rumana Lingvo de Jozefo Petrin. 1970. Rumana Nacia Komitato U.N.I.M.A. Bukureŝti – Rumanio.

Traduceri de piese pentru teatrul de păpuşi.

69. – 1971. – Dactilo. Broşat. 35 f. Copertă tipărită. 29,3 x 21 cm. În esperanto.

Tri pupteatraĵoj de Aleko Popoviĉi: Knabino serĉas kanzonon. – La pupo kaj la museto. Tradukoj el la rumana lingvo de Iozefo Petrin. – La fabelo de la salo. Traduko el la rumana lingvo de Julia Sigmond. 1971. Rumana Nacia Komitato U.N.I.M.A. – Bukureŝti – Rumanio.

Traduceri de piese pentru teatrul de păpuşi.

70. – 1971. – Dactilo. Broşat. 26 f. Copertă. 29,3 x 21 cm. În esperanto.

La Miraventuroj de Nils – La Etulo pupteatraĵo en ok scenoj de Viorika Huber. Libera adaptaĵo laŭ la sveda romano Vojaĝo tra la fabelmondo de Selma Lagerlöff. Traduko el la rumana lingvo de Jozefo Petrin. 1971. Rumana Nacia Komiato U.N.I.M.A. – Bukureŝti – Rumanio.

Traduceri unei piese pentru teatrul de păpuşi.

71. – 1971. – Dactilo. 3 f. 29,5 x 21 cm. + 1 f. 11 x 21 cm. În romîneşte.

Bucureşti, [1971]. – Comitetul de Coordonare pentru Esperanto din România. Bucureşti I Căsuţa Poştală 205. Calea Rahovei 151 (Casa de Cultură sectorul 6 Bucureşti). Memoriu [către C.C. al P.C.R].

Memoriu prin care se solicită „tipărirea de diverse publicaţii în această limbă”: cărţi, o revistă, prospecte şi ghiduri turistice după cum se întîmpla în alte ţări socialiste.

72. – 1971. – Dactilo. 3 f. 30 x 21 cm. În romîneşte.

Bucureşti, [1971]. – Comietul de Coordonare pentru Esperanto din România. Bucureşti I Căsuţa Poştală 205. Calea Rahovei 151 (Casa de Cultură sectorul 6 Bucureşti). Memoriu [către Min<isterul> Turismului]

Memoriu prin care se solicită „tipărirea de diverse publicaţii în această limbă”: cărţi, o revistă, prospecte şi ghiduri turistice.

Semnează: I. Petrin (preşedinte) şi S. Zalmanovici (secretar).

73. – 1974. – Imprimat. Broşat. 184 p. 23,8 x 17 cm. În romîneşte.

Nicolae V. BULENCEA. Limba esperanto. Studiu analitic. Bucureşti. [Editura Litera], 1974.

Cuprins: Parte introductivă (p. 9-22). Partea I. Fonetică. Ortografie (p. 23-40). Partea a II-a. Compendiu de gramatică (p. 41-115). Partea a III-a. [Texte în esperanto] (p. 116-147). Vocabular (p. 148-178). Bibliografie (p. 179-180).

74. – 1975 aug. 1. – Cupură de presă. Imprimat. 2 f. avers. În romîneşte.

Esperanto – între PRO şi CONTRA. [de] Prof. univ. dr. Ignat Fl[orian] BOCIORT / [cupură din revista] „Contemporanul”, nr. 31 (1499), 1 august 1975, p. 4 (rubrica: „Idei contemporane”).

75. – 1976. – Ms. 1 f. avers-revers. 29 x 21 cm. În romîneşte şi esperanto.

1976. Tabelo: Membroj de la Esperanta Rondo Bukureŝto.

Tabel cu 87 membri ai Cercului Esperanto Bucureşti care funcţiona pe lîngă Casa de Cultură Sectorul 4

76. – 1976 oct. 28. – Dactilo. 1 f. 29,5 x 21 cm. În esperanto

Bucureşti, 1976 oct. 28. – Casa de Cultură a Sectorului 4 Cercul de Esperanto. Bucureşti, str. Mircea Vodă 5. Al: Porinfana Teatro. Brăila

Adresă prin care se felicită prestaţia Teatrului de Păpuşi din Brăila la cel de-al 9-lea Festival Internaţional al Teatrelor de Păpuşi de la Zagreb. Semnează: Ion Bunea Bunescu (preşedinte) şi P. Teodorescu (secretar).

77. – 1977 iul. – Dactilo. Periodic. Broşat. 16 p. Copertă. 21,3 x 15 cm. În esperanto.

„KUNE”. literatura kajero. No. 1. Julio 1977. La Rondo de Esperanto. Bukureŝto. // Cercul de Esperanto. Casa de Cultură sect. 4, 74214 Bucureşti, str. Mircea Vodă 5 (p. 14).

Conţine traduceri în esperanto de Jozefo Petrin (1905-1975) poezia franceză (Jacques Prevert, Paul Fort) şi romînească (Mihai Eminescu).

78. – 1977 oct. – Dactilo. Periodic. Multigrafiat. 4 p. 29,5 x 21 cm.

Komuna informilo de la esperantistoj el Ruse kaj ĝia distrikto – PR Bulgario kaj el Bukureŝto kaj distrikto Ilfov – SR Rumanio. Serio unua, oktobro 1977 – Ruse

Conţine materialele: Pri la Esperanto-Movado en Rumanio, compilat de ing. Radu Pătraşcu (Bucureşti) (p. 3) şi Kromaj novaĵoj el Bukureŝto kaj distrikto Ilfov (p. 4).

79. – 1977 oct. – Dactilo. 2 f. 29,5 x 21 cm. În esperanto.

Rumana Kunordiga Esperanto-Komitato. 7710 Bucureşti 1, Căsuţa poştală 205. Informa letero. Oktobro 1977. Kunsido de la Buroo de RKEK.

Scrisoare informativă a Comitetului de Coordonare Esperanto Romîn (dactilografiată de I. Sîrbu) prin care se comunică deciziile întrunirii biroului şi activitatea esperantistă din ţară. Document important care prezintă ascensiunea esperantiştilor din Timişoara (în frunte cu I.F. Bociort, care a preluat conducerea Comitetului la 27 oct. 1977).

80. – 1978 iul. – Imprimat. Periodic. Ilustrat color. Broşat. 24 p. inclusiv coperta. 32,5 x 23,5 cm. În esperanto.

Ferioj en Rumanio. = România pitorească. Monata ilustrita revuo eldonata de la Turisma Ministerio. Eldonoj en la franca, germana, angla kaj rusa. Speciala numero en Esperanto. Julio 1978. Esperantigis: Aurel Boia, Constantin Dominte, Iosif Nagy, Saul Osias, Radu Pătraşcu, Pavel Plăian, Vasile Timiş. Presita en la entrepreno „Arta Grafică” Bukureŝto – Rumanio.

Număr special editat în limba esperanto cu ocazia a 20 de ani de la apariţia revistei. Conţine articolul Elokventa valorpanoramo de la nuntempa Rumana medio: La revuo „Ferioj en Rumanio” – dudekjara (p. 23) de Prof. dr. Ignat Florian Bociort.

81. – 1979 sept. 7. – Dactilo. 1 f. 14 x 21 cm. În romîneşte.

Timişoara, 1979 sept. 7. – Colectivul Esperanto-Interlingvistică al Centrului de ştiinţe sociale Timişoara al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Nr. 104 din 7 sept. 1979. Către: Centrul Bucureşti al C.E.I.

Adresă (semnată de şeful C.E.I., prof. Ignat F. Bociort) prin care se solicită participarea la consfătuirea anuală a CEI din 22-23 sept. 1979 de la Universitatea din Timişoara.

82. – 1980. – Dactilo. Broşat. 298 p. Copertă tipărită. 23,7 x 16,6 cm. În romîneşte şi esperanto.

Universitatea din Timişoara: Facultatea de Filologie. Centrul de Ştiinţe Sociale din Timişoara al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice: Colectivul de Esperanto-Interlingvistică. Prof. dr. Ignat Florian BOCIORT. Lucrări practice de esperanto-interlingvistică. Teorie, exerciţii, texte alese, vocabular esperanto-român şi român-esperanto. Ediţia a II-a. Timişoara. 1980. Tipografia Universităţii din Timişoara.

Indicaţie manuscrisă (p. 1): „Barbu. 9 noiembrie 1980”.

Tabla de materii (p. 298): Cuvînt înainte (p. 3-4). Argumentum (p. 5-19). Schiţă a limbii esperanto (p. 20-31). L.L. Zamenhof: Fundamenta krestomatio. Ekzercoj (p. 32-43). Exerciţii privitoare la diferitele părţi de vorbire (p. 44-88). Interlingvistica (p. 89-94). Esperanto în teoria şi practica social-politică (p. 95-114), în ştiinţele naturii şi în ştiinţele tehnice (p. 115-148), în literatura beletristică (p. 149-158), în conversaţie (p. 159-169). Ni kantu (p. 170-177). Vocabular esperanto-român (p. 178-226) şi român-esperanto (p. 227-273). Mallongigoj (p. 274-275). Bibliografie (p. 276-277). Supliment la vocabular român-esperanto (p. 278-279). Aplicaţii la capitolul Schiţă a limbii esperanto (p. 288-294). Erată la vocabularul esperanto-român şi român-esperanto (p. 295). Postfaţă (p. 296-297).

83*. – 1980. – Dactilo. 2 vol. 386 + 224 p. Copertă tipărită. 20,5 x 14,2 cm. În romîneşte (şi esperanto).

Universitatea din Bucureşti: Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine: Colectivul Esperanto-Interlingvistică. Dicţionar esperanto-român şi român-esperanto cu un compendiu de fonetică, lexic şi gramatică esperanto. Bucureşti. 1980 // Colectivul de redactare: asist. Constantin DOMINTE (coord.), asist. Ioana Prioteasa, Dana-Ligia Ilin, Jenel Marin (secretarul colectivului de redactare), Elena Petruc, Aura Soare.

Cuprinde: Introducere (I, p. 9-15), Compendiu de fonetică, lexic şi gramatică esperanto (I, p. 19-87), Dicţionar esperanto-român (I, p. 88-385), Dicţionar român-esperanto (II, p. 5-200), Constantin Dominte: Anexă bibliografică (II, p. 211-221)

84. – 1980 (?). – Imprimat. Cupură. Ilustrat. 4 p. 23,5 x 16 cm. În romîneşte.

Mioriţa în esperanto [de] Lionel NIŢESCU.

Interviu cu Aurel Boia şef adjunct al Colectivului Esperanto-Interlingvistică în Almanah FLACĂRA, 1980, p. 120-123.

85. – 1980 ian. – Cupură. Imprimat. 1 p. 22 x 11 cm. În esperanto.

El Rumanio: La dua interkonsiliĝo de Kolektivo Esperanto-Interlingvistiko (Timişoara, 22.-23. de septembro 1979). În: „der esperantist. Mitteilungsblatt der Esperantofreunde im Kulturbund der DDR”. 16. Jahrgang. Nr. 99 (1/1980).

86. – 1980 aug. 21. – Cupură. Imprimat. 1 f. În romîneşte.

Esperanto. În: „Lumea, săptămînal de politică externă”, nr. 34 (877), 21 august 1980.

Răspuns al redacţiei la o întrebată adresată de Corina Sava din Braşov.

87*. – 1982. – Dactilo. 207 p. Copertă şi foaie de titlu tipărită. 20,5 x 14,5 cm. În romîneşte (şi esperanto).

Universitatea din Timişoara: Facultatea de Filologie. Centrul de Ştiinţe Sociale din Timişoara al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice din RSR: Colectivul Esperanto-Interlingvistică. Prof. dr. Ignat Florian BOCIORT. Curs de gramatica limbii esperanto. Exerciţii. Vocabular esperanto-român şi român-esperanto cu colaborarea unui grup de studenţi coordonat de Mioara Lacrima Dobre. Pentru uzul studenţilor. Timişoara, 1982.

88. – 1983 iul. – Imprimat. Periodic. Ilustrat color. 24 p. inclusiv coperta. 32,5 x 23,5 cm. În esperanto.

Ferioj en Rumanio. Julio 1983. Speciala numero en Esperanto de la revuo „România pitorească”. Monata ilustrita revuo eldonata de la Turisma Ministerio. Responsulo de la speciala numero: Traian Caraciuc.

„Ĉi tiu speciala numero estas esperantigita de la anoj de la Sekcio de interlingvistiko kaj esperantologio de la Bukureŝta Filio en la Societo de la Filologiaj Sciencoj: Aurel Boia, Constantin Dominte, Iosif Nagy, Olga Nica, Saul Osias, Pavel Plăvan, Mihail I. Popescu, Vasile Timiş. Kunlaboris en la tradukado: Vasile Poenaru (Bukureŝto) kaj Mihai Trifoi (Sfîntu Gheorghe)”.

Număr special al revistei „România pitorească” cu ocazia congresului mondial esperantist de la Budapesta. – Conţine şi articolele Centjariĝo de la poeziaĵoj de Eminescu, la rumana nacia poeto. Unua eldono far Maioerescu, 1883 de Prof. univ. dr. Gheorghe Bulgăr (p. 16-17) şi Esperanto en la nuntempa Rumanio de Conf. univ. dr. Cezar Apreotesei (p. 22-23) precum şi 2 traduceri de Constantin Dominte din lirica eminesciană (p. 17).

89. – 1984. – Dactilo. Legat. 67 p. Copertă. 21 x 15 cm. În esperanto.

I. SÎRBU. Esperanta legolibro. Skizoj – Versaĵoj. Anekdotoj. Maksimoj – Pripensaĵoj. / Braşov, 1984.

Cuprinde: La malfeliĉo neniam venas sola (p. 1-6), Felica geedza paro (p. 7-19). La emancipoj de la ciganoj (p. 20-22). Drakula (p. 23-39). La diablo kaj la ikonoj (p. 40-46). Versaĵoj [kaj] anekdotoj (p. 47-59). Maksimoj kaj pripensaĵoj (p. 60-65). Include şi materiale de alţi autori.

90. – 1984 ian.-mart. – Dactilo. Periodic. 2 p. 29,6 x 21,5 cm. În esperanto.

Bukureŝta Informilo. Trimonata folio. Jaro II. Nr. 1 (6). Januaro-Marto 1984

Notă: „Bukureŝtan Informilon eldonas „Centro por Informado kaj Dokumentado Bukureŝto” kiu volonte akceptas de vi novaĵojn kaj respondas al viaj demandoj”. Adresa: Marian Vochin, Bucureşti.

Cuprinde art. „75 jarojn de la Unua Kongreso de Rumanaj Esperantistoj” (p. 1-2).

91. – 1989. – Imprimat. Periodic. 32 p. inclusiv coperta. 28 x 20,5 cm. În esperanto.

Monato. Internacia magazino sendependa. Monata revuo en Esperanto. 10a jarkolekto, septembro 1989, no. 9.

Conţine articolul: Homaj rajtoj: Adiaŭo al Rumanio de Trevor Steele (p. 12-14) şi poezia Pensoj hejmen de Ionel Oneţ (p. 14).

92. – 1990. – Imprimat. Broşat. 92 p. Copertă. 20,3 x 14,3 cm. În esperanto.

Balkana Antologio (Volumo I). Rumana antologio. Eldonis: Internacia Kultura Servo, Jugoslavio kaj Unuiĝo de Verkistoj en Rumanio. Internacia Kultura Servo. Zagreb. 1990. // Redaktis: Constantin DOMINTE kaj Jozefo NAGY. Tradukis: Constantin BÂRJOVEANU, Aurel BOIA, Tudor DENEKTIN´, Constantin DOMINTE, Eugenia MORARIU, Jozefo NAGY, Jozefo PETRIN, Sigismundo PRAGANO, Aura SOARE, Mikaelo SOKOLESKU.

Notă: „La ideo pri aperigo de BALKANA ANTOLOGIO enhavonta kulturan heredaĵon de la balkanaj popoloj, estas lanĉita de Bulgara Esperanto-Asocio. La RUMANA ANTOLOGIO estas la unua parto de la imagita BALKANA ANTOLOGIO, realigita per la solidara kunlaboro dise tra la mondo, kun bonaj deziroj por la prospero de Esperanto en Rumanio.

Ĉi tiu libro estas farita per la financa helpo de s-ro Adam Goralski el La Laguna de Tenerife (Hispanio) kaj FAME-FONDAĴO Stuttgart (FR Germanio)” (p. 2).

93. – 1990. – Imprimat. Broşat. 80 p. Copertă. 21 x 13,5 cm. 80 p. În esperanto.

4 x (4 x 4) / rumanaj poemoj Esperanten tradukitaj de Ionel ONEŢ / Eldonejo BERO, California, USA, 1990

Poezii de George Canache (n. 1952), Gabriel Cojocaru (n. 1962), Gim Laurian (n. 1949), Ion Moţu (n. 1956)

94. – 1991 iun. 1. – Extras de presă. Imprimat. Periodic. 4 p. 42,5 x 30 cm. În romîneşte.

Magazin. Săptămînal cultural-ştiinţific independent. Anul XXXIV, Nr. 22 (1754). Sîmbătă 1 iunie 1991.

Cuprinde la rubrica „Verificaţi-vă cunştinţele” (p. 15) materialul Limba esperanto de ing. Liviu Macoveanu.

95. – 1992. – Imprimat. Legat. 12 + 381 p. Copertă. 21,5 x 20,5 cm. În romîneşte, Esperanto, franţuzeşte, engleză, nemţeşte, olandeză, spaniolă şi italiană.

Manual dicţionar poliglot în 8 limbi. Română. Esperanto. Franceză. Engleză. Germană. Olandeză. Spaniolă. Italiană. [de SAMSONOVICI] / Lucrare editată şi îngrijită de: S.C. „Diamant de Arieş” Cluj-Napoca. Tiparul executat la S.C. TIPOMUR S.A. Tîrgu Mureş. ISBN 973-95796-0-4.

96. – 1993. Imprimat. Broşat. 66 p. Copertă. 21,5 x 13,5 cm. În romîneşte.

Ionel ONEŢ. Primii paşi în Esperanto. Eldonejo Bero. Berkeley. 1993. ISBN 1-882251-03-2

Notă (p. II): „Această lucrare a fost publicată de Eldonejo Bero, P.O. Box 13492, Berkeley CA 94701, SUA cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Carson din Canada. […] = Ĉi tiu verko aperis ĉe Eldonejo Bero, P.O. Box 13492, Berkeley CA 94701, USONO per financa helpo de Fondaĵo Carson en Kanado. […]”.

97. – 1994. – Imprimat. Broşat. 16 p. cu coperta. 21,5 x 14 cm. În romîneşte.

ABC de esperanto [de Ionel ONEŢ]. 1994, Eldonejo Bero, P.O. Box 13492, Berkeley CA 94712, USA. ISBN 1-882251-08-3 (p. 16)

98. – 1994. – Imprimat. Broşat. 35 p. Copertă. 28 x 11 cm. În esperanto.

Aforismoj kaj tekstoj de Constantin Brâncuşi kolektitaj de Constantin ZĂRNESCU [kaj] esperantigitaj de Ionel Oneţ. Eldonejo Bero, 1994. ISBN 1-882251-10-5. / Berkeley CA 94712. Usono = USA.

Notă (p. 2): „Tradukita kun permeso de la antologiinto laŭ: Constantin Zărnescu: Aforismele şi textele lui Brâncuşi. Craiova: Scrisul Românesc, 1980”.

99. – 1994. – Imprimat. Broşat. 196 p. Copertă. 19,7 x 12,7 cm. În romîneşte.

Masayuki SAIONJI. Miracolul secolului XX sau Terapia de îndreptare a coxalelor prin masaj şi presopunctură traducere din esperanto în română Florica Popa şi Rodica Popa. // Editura Eurobit, Timişoara. Ediţia 1994. Tiparul executat la S.C. „Helicon” Banat S.A. Timişoara, Calea Aradului nr.1

Notă, (p. 2): „Lucrare apărută prin grija Centrului de Esperanto din Timişoara”. – Traducere din esperanto a unei cărţi de medicină.

100*. – 1994. – Imprimat. Broşat. 244 p. Copertă. 19 x 13,3 cm. În romîneşte (şi esperanto).

Saul OSIAS. esperanto. Noţiuni fundamentale ale limbii internaţionale iniţiate de L.L. Zamenhof. Editura AIUS, Craiova. 1994 // Imprimeria Karma & Petrescu, Craiova. ISBN 973-96340-3-6.

Fundamento de Esperanto sub semnătura lui Saul Osias. Cuprinde în plus: Traducerile româneşti ale cuvintelor din Fundamenta Vortaro (p. 156-232).

101. – 1995. – Imprimat. Broşat. 91 p. Copertă. 21,5 x 18,5 cm. În romîneşte.

Esperanto. Curs introductiv pentru vorbitori de limba română. 1995 [de Eugeniu MUSTEA]. / s.l.: s.e.

Autorul identificat după Cuvîntul înainte scris în Miami Beach (S.U.A.)

102. – 1995. – Imprimat. Broşat. 277 p. Copertă. 21,5 x 14,5 cm. În romîneşte (şi esperanto).

Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România: Filiala Timişoara. Comisia de Interlingvistică şi esperantologie: Centrul de Esperanto din Timişoara. Dicţionar esperanto-român. // Autori: prof. univ. dr. Ignat Florian Bociort, ing. Ana Bruţiu, lect. univ. mag. Maria Butan, inf. mag. Aurora Bute, Ana Curiman, ing. mag. Dorin Hehn, prof. Florica Popa. Au colaborat parţial: prof. univ. dr. Gabriel Tabor (SUA), lect. univ. Dorin Cosma şi asist. univ. Hans Vastag (R.F.G.) Coordonator: Ignat Florian Bociort. Control ştiinţific: Ignat Florian Bociort, Maria Butan, Aurora Bute. Secretar ştiinţific: Aurora Bute. Dicţionarul esperanto-român apare cu sprijinul financiar al d-nei dipl. phi. Ursula Bociort, Berlin.

Notă, (p. 2): „Dicţionarul esperanto-român a fost elaborat de-a lungul mai multor ani şi, evident, a fost redactat în ortografia vremii. A fost listat în aceeaşi ortografie, iar transcrierea întregului text în ortografia nouă ar fi reclamat alte eforturi şi cheltuieli, pe care nu ni le-am putut permite”.

103. – 1995. – Dactilo. Broşat. 228 p. Copertă tipărită. 20,5 x 14,5 cm. În romîneşte (şi esperanto).

Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România: Filiala Timişoara. Comisia de interlingvistică şi esperantologie: Centrul de Esperanto din Timişoara. Ignat Florian BOCIORT. Mioara Lacrima DOBRE. Curs elementar de esperanto. Studiu introductiv. Gramatică, vocabular fundamental. Ghid de conversaţie român-esperanto. / Ediţia a V-a. Timişoara, 1995. Tipografia Universităţii Tehnice din Timişoara.

Cuprinde şi studiul „Esperanto” de I.F. Bociort (p. 11-82e).

104. – 1995. – Imprimat. Broşat. 22 p. Copertă. 21,5 x 13,8 cm. În esperanto.

Gellu NAUM. L´Ekzakto de l´ombro. Tradukis el la rumana Sasha Vlad, poluris Ionel Oneţ. Eldonejo Bero. P.O. Box 13492. Berkeley CA 94712. Usono. ISBN 1-882251-11-3

Pe coperta 1: 1995.

105. – 1995. – Imprimat. Broşat. 43 p. nenumerotate. Copertă. 21,5 x 16,8 cm. În esperanto.

Gellu NAUM. Patro mia laca. L´Avantaĝo de l´vertebroj. Esperantaj versioj de Sasha Vlad kaj Ionel Oneţ. Eldonejo Bero. [Berkeley]. 1995.

106. – 1995. – Imprimat. Broşat. Ilustraţii. 128 p. Copertă. 23,5 x 16,5 cm. În esperanto.

Memorlibro omaĝe al Andreo Cseh okaze de lia 100-jara naskiĝdatreveno. Redaktis kaj la kunligan tekston verkis: Katalin SMIDÉLIUSZ. Sabatejo, 1995. // ISBN 963-650-215-3. Kompostita kaj eldonita de la redaktinto. Finkompostado, grafiko: MacMédia Kft, Szombathely. Presita ĉe „Balogh és Társa Kft”, Szombathely, Hungario.

Volum în memoria lui András Cseh. Conţine fotografii şi texte de mai mulţi autori între care şi Vasile Albu şi Gigi Harabagiu.

107. – 1995 ian.-febr. – Dactilo. Periodic. 20 p. inclusiv coperta. 29,2 x 21 cm.

Medicina Informilo. Dumonata revuo. Numero 1, Jaro 1, Januaro-Februaro 1995.

Ĉefredaktoro: C<aius> Chiriţă.

108. – 1995-1997. – Imprimate. Periodic. 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 6 p. 28 x 21,5 cm. În romîneşte şi esperanto.

Bukureŝta Informilo. Neregula bulteno eldonata de rumanaj esperantistoj. // Somero 1995. / Aŭtuno 1995 / Vintro 1995/96 / Printempo 1996 / Somero 1996 / Aŭtuno 1996 / Vintro 1996/97 / Printempo 1997.

Periodic editat de esperantiştii romîni după model unguresc.

109. – 1996. – Imprimat. Broşat. 40 p. Copertă. 29,5 x 31 cm. În romîneşte.

Mihai TRIFOI. Esperanto. Curs rapid de învăţare a limbii internaţionale fără profesor. 1996. Tiparul executat la Tipografia COVA Print, Sfântu Gheorghe.

Dedicaţie manuscrisă (p. 1): „Al s-ro Marian Vochin, unu el la plej agemaj esperantistoj, ĉiam preta paŝi sur la novajn malfermitajn vojojn. Kun la plej belaj pensoj, [aŭtoro], Bicsad, 29.III.´96”.

11 lecţii şi o bibliografie

110. – 1996. – Imprimat. Legat. 48 p. Copertă. 19,7 x 14 cm. În romîneşte.

Umberto ECO. Pe urmele limbii perfecte în cultura europeană. Discursul de inaugurare la Chaire Européenne 1992-93, Collège de France (2 octombrie 1992). Traducere de Daniela Bucşă. Constanţa. 1996. Editura Pontica. [col]. Biblioteca italiană. ISBN 973-9224-11-3. // Tip. Universităţii „Ovidius”.

111. – 1996. – Imprimat. Broşat. Ilustraţii. 2 + 34 p. Copertă. 21,5 x 14 cm. În esperanto.

CARMEN SYLVA (Elisabeta, Reĝino de Rumanio) [Elisabeta-Paulina-Otilia-Luiza, princino de Wied, 1843-1916]. El la plumo de rumana reĝino. / Tekstoj kolektitaj kaj redaktitaj de Ionel Oneţ. // Eldonejo Bero. Berkeley. 1996

Notă redacţională (p. II): „Dankojn pro la kontribuo al la realigo de tiu ĉi libro meritas s-roj Vasile Albu kaj Marian Vochin (Rumanio) kaj Biblioteko Hodler (Nederlando)”.

112. – 1996. – Imprimat. Broşat. 40 p. Copertă. 20,3 x 14,8 cm.

Maria BUTAN. Vojoj kaj formoj de penetrado de la franca leksiko en la rumanan lingvon. (Reagoj de la rumana al la influo de la francaj lingvo kaj kulturo). Doktoriga disertacio defendita en la 15-a S<omera> U<niversitata> S[esio] de A.I.S. el kiu, tiu kajero prezentas nur la ĉapitrojn 1, 2 koncernantajn la historian fonon de la leksika problemaro; aliaj ĉapitroj estas eldonotaj en estontaj kajeroj. // „Sciencaj Aktoj”. Acta Sanmarinensia Academiae Internationalis. Tekstaro de Sanmarinaj Universitataj Sesioj. Volumo 5/1996. AIS – Akademia Libroservo 1996. ISBN 83-86324-25-2.

Fragment din lucrarea pentru obţinerea titlului de doctor în filologie în cadrul Academiei Internaţionale de Ştiinţe din San Marino. Subiectul: „Căi şi forme ale pătrunderii lexicului francez în limba romînă. (Reacţii ale romînei la influenţa limbii şi a culturii franceze)”.

113. – 1996. – Imprimat. Periodic. Broşat. 27 p. Copertă. 20,5 x 14 cm. În esperanto şi în romîneşte

La Rumana Fervojisto. 1996.2.

Texte în esperanto traduse în romîneşte. Include (p. 1-2) şi o lecţie de esperanto de Alexandru Păltineanu.

114. – 1996 febr. 20. – Carte poştală. 14,7 x 10,5 cm. Cu portretul lui L.L. Zamenhof. În esperanto.

Dr. Gábor Lázár (Covasna, 1996.II.20) către Marian Vochin (Bukureŝto)

Se solicită informaţii despre dr. Caius Chiriţă din Bucureşti.

115. – 1997. – Imprimat. Broşat. 68 p. Copertă. 20 x 14,5 cm. În romîneşte.

Ionel ONEŢ. Alţi paşi în Esperanto. Edit. Dokia, Cluj-Napoca, România Eldonejo Bero, Berkeley, S.U.A. 1997. ISBN 973-9074-43-X.

116. – 1997 iarna. – Imprimat. Periodic. 28 p. Copertă. 20,3 x 14,6 cm. În esperanto.

Bazaro. Numero 0. 1997 Vintro.

Numărul de probă al celui mai longeviv periodic esperantist din Romînia.

117. – 1998. – Imprimat. Broşat. Ilustrat. 3 + 49 f. Copertă. 21,8 x 13,7 cm. În esperanto.

Luĉifero. de Mihai EMINESCU. Traduko el la rumana lingvo de Jozefo Petrin. Ilustraĵoj: Vladuca Partener / Germanio. // Printed in the United States of America. Published by California Publishing Company, 989 Howard Street. San Francisco, CA 94103, U.S.A.

Dedicaţie tipărită (p. II): „Memore al Jozefo Petrin mia longdaŭra amiko. H.M.”. – Prima traducere a Luceafărului de Mihai Eminescu în esperanto.

118. – 1998. – Imprimat. Broşat. 114 p. Copertă. 20,1 x 13 cm. Multilingv: romîn-esperanto-francez-german

Mic ghid de conversaţie român-esperanto-francez-german = Eta konversacilibro rumana-Esperanta-franca-germana = Petit guide de conversation roumain-espéranto-français-allemand = Kleiner Sprachführer rumänisch-esperanto-franzöisch-deutsch. / Pentru uzul studenţilor.

Pe copertă: Mic ghid de conversaţie român-esperanto-francez-german. Imprimeria MIRTON Timişoara. 1998.

Coordonator: Prof. Dr. I.F. BOCIORT. Versiunea română şi esperanto: Elisabeta Ursulescu. La esperanto-versio laŭ: Detlev Blanke, Till Dahlenburg, Konversationsbuch = Konversacia libro. Leipzig, 1990; Dr. Máteffy, Dr. Nagy, Eszperanto, Budapest, 1966; Andrzej Pettyn, Roznowski Esperanckie, Warszawa, 1973; Esperanto-bulgara konversacilibro, Sofio, 1972. La version française: Dominique During. Deutsche Fassung: Alice Ruda.

Dedicaţie tipărită (p. 3): „Doamnei Dominique During în semn de recunoştinţă pentru sentimentele de prietenie faţă de poporul român. I.F. Bociort”

119. – 1998. – Imprimat. Broşat. Ilustrat. 44 p. Copertă. 21,5 x 13,5 cm. În esperanto.

URMUZ [= Demetru Dem. Demetrescu-Buzău]. Paĝoj bizaraj el la rumana tradukis Ionel Oneţ. Eldonejo Bero [P.O. Box 13492, Berkeley CA 94712, Usono / U.S.A]. ISBN 1-882251-16-4.

Traducerea operei Pagini bizare de Urmuz.

120. – 1998 oct.-dec. – Imprimat. Periodic. Broşat. 8 p. Fără copertă. 21,5 x 15 cm. În esperanto.

ES-TO. Oficiala informilo de Esperanto-movado en Rumanio. 1/okt.-dec. 1998. Redaktoroj: Aurora Bute kaj Mihai Ştreangă. Teknika redaktado: Sebastian Varga.

Primul număr al organului Asociaţiei Esperanto din România.

121. – 1999. – Imprimat. Broşat. 12 p. Copertă. 21 x 14,5 cm. În esperanto

Ignat [Florian] BOCIORT. La spirito de Esperanto kaj la „samideanaj” malamikaĵoj. universala esperanto-asocio. rotterdam. 1999 (diskutkajeroj, 2). ISSN 1388-2252

122. – 2000. – Imprimat. Broşat. 46 p. Copertă. 14,5 x 10 cm. În esperanto.

Adresaro. Suplemento de BAZARO. Esperantistoj el Rumanio. 2000. // ISSN 1453-7478.

Înregistrează 228 esperantişti din 47 localităţi din Romînia.

123. – 2000. – Imprimat. Broşat. Ilustrat. 76 p. Copertă. 21,5 x 13,5 cm. În esperanto.

Mihai EMINESCU. La vesperstel´. Elrumanigis Jozefo E. Nagy. Eldonejo Bero. Berkeley. 2000. ISBN 1-882251-26-1.

O traducere a Luceafărului de Mihai Eminescu. Cu o postfaţă despre Mihai Eminescu de Constantin Dominte (p. 71-75) şi 4 fotografii originale ale poetului. – Alte cărţi apărute la aceeaşi editură (p. 76)

124. – 2000. – Imprimat. Broşat. 56 p. Copertă. 21 x 13,5 cm. În romîneşte.

Către tinerii mei cititori: esperanto în actualitate. [De] Ignat Florian BOCIORT. Eldonejo Bero. Berkeley, 2000. ISBN 1-882251-30-X

125. – 2001. – Imprimat. Broşat. 52 p. Copertă. 21,5 x 13,5 cm. În esperanto.

Tristan TZARA. sep manifestoj dada. kun kelkaj desegnaĵoj de Francis Picabia. / el la franca tradukis Ionel Oneţ. Eldonejo Bero. Berkeley. 2001. ISBN 1-882251-32-6.

126. – 2001. – Imprimat. Broşat. 92 p. Copertă. 21,5 x 13,5 cm. În ungureşte şi romîneşte.

Jozefo E. NAGY. Az én antológiám = Antologia mea = (Mia antologio). / Fordítások az eszperantó költészetből = Traduceri din lirica esperanto = (Tradukaĵoj el la Esperanta poezio). // Eldonejo Bero. Berkeley. 2001. ISBN 1-882251-38-5.

Traduceri din poezii scrise în original în esperanto de către Stanislav Schulhof (1864-1919), Georges E. Maura (1901-1991), Nikolajs Kurzens (1901-1959), Vesna Skaljer-Race (1911-2000), Albert Goodheir (1912-1996), Julius Balbin (n. 1917), Lodewijk Cornelius Deij (n. 1919), Lina Gabrielli, Edwin De Kock (n. 1930), Michel Duc Goninaz (n. 1933), Victor Sadler (n. 1937).

127*. – 2001. – Imprimat. 119 p. Copertă. 20,3 x 15 cm. Fără pagină de titlu. Descriere după copertă. În romîneşte (şi esperanto)

Ing. FLORESCU V. Teodor. Dicţionar esperanto-român. / Esperanto, este cea mai bună soluţie a ideii de limbă internaţională. ALBERT EINSTEIN. R<îmnicu> Vâlcea – 2001.

Preluarea în variantă tipărită, sub numele ing. Teodor V. Florescu, a dicţionarului redactat la Timişora sub conducerea Prof. univ. dr. Ignat Florian Bociort în 1979.

128*. – 2001. – Imprimat. 66 p. Copertă. 21 x 13,5 cm. În esperanto.

´SIGMOND Júlia. Mi ne estas Mona Lisa. Rakontoj. Eldonejo Bero. Berkeley. 2001.

15 povestiri. Postfaţă de Ignat Florian Bociort.

129. – 2001 febr. 15. – Imprimat. Periodic. Ilustrat. 16 p. 41 x 28 cm.

Adevărul de Cluj. ziar independent. Anul XIII, nr. 3123, joi, 15 februarie 2001, ISSN 1220-3203.

Cuprinde articolul lui Constantin Zărnescu: „Luceafărul” de Eminescu în limba esperanto: Le Vessperstell (p. 5).

130. – 2001 mart. 7. – Imprimat. Periodic. Ilustrat. 16 p. 57,5 x 42 cm. În romîneşte.

Naţional. Cotidian de ştiri şi comentarii. Redactor şef: Gheorghe Voicu. Anul V, Nr. 1143, miercuri, 7 martie 2001

Cuprinde articolul lui Cristian Pantazi, Un profesor maghiar a tradus în limba esperanto „Luceafărul” lui Eminescu (p. 6). Datele i-au fost oferite de traducătorul Iosif Nagy.

131. – 2001 apr. 19. – Imprimat. Periodic. Ilustrat. 16 p. 57,5 x 42 cm. În romîneşte.

Naţional. Cotidian de ştiri şi comentarii. Redactor-şef: Gheorghe Voicu. Anul V, Nr. 1179, joi 19 aprilie 2001.

Cuprinde notiţa Elevii din Bixad învaţă la o şcoală virtuală de Izabella Bitay (p. 16).

132. – 2001 iul. 29. – Imprimat. Periodic. Ilustrat. 20 p. 42 x 31,5 cm. În romîneşte.

Monitorul de Cluj. Publicaţie a Grupului de media „Monitorul-Curentul”. Vineri, 20 iulie 2001. Anul IV, nr. 167 (932).

Cuprinde grupajul Esperanto şi românii (p. 10-11). Una din cele mai detaliate prezentări ale limbii, mişcării şi literaturii esperantiste. Informaţiile au fost obţinute de la Ionel Oneţ.

133*. – 2002. – Imprimat. Broşat. 304 p. Copertă. 20 x 13 cm. În romîneşte.

Umberto ECO. În căutarea limbii perfecte. Traducere din limba italiană de Dragoş Cojocaru. Poliron. 2002 // [Iaşi] Editura Polirom, col. Construcţia Europei.

Despre Esperanto, p. 257-264.

134. – 2002. – Imprimat. Broşat. 252 + 4 p. Copertă. 16,5 x 10,5 cm. În romîneşte.

Ionel ONEŢ. Dicţionar de buzunar esperanto-român şi român-esperanto. = Poŝvortaro Esperanta-rumana kaj rumana-Esperanta. Editura Dacia. Cluj-Napoca. 2002. ISBN 973-35-1497-7. Dacia Educaţional: Seria Dicţionare.

Notă (p. 2): „La publicarea acestui dicţionar au contribuit financiar Fundaţia FAME (Germania) şi Editura Bero (SUA). = Al la publikigo de ĉi <tiu> vortaro kontribuis finance FAME fondaĵo (Germanio) kaj Eldonejo Bero (Usono)”. – Dedicaţie manuscrisă (p. 1): „Lui Marian Vochin, în semn de recunoştinţă pentru tot ceea ce face pentru ideea şi limba care ne leagă, cu prietenie, Ionel Oneţ. Bucureşti, 2002.09.17”.

135*. – 2002. – Imprimat. 140 p. Copertă. 20,3 x 14,3 cm. În romîneşte (şi esperanto).

Ing. FLORESCU V. Teodor. Dicţionar român-esperanto. Se poate considera esperanto ca limbă internaţională a progresului omenirii. Acad. Vladimir Georgiev. Editura CONPHYS. R<âmnicu> Vâlcea – 2002. ISBN 973-9334-82-2.

Preluarea în variantă tipărită, sub numele ing. Florescu V. Teodor, a dicţionarului esperanto-român redactat în 1979 la Universitatea din Timişoara sub conducerea prof. univ. dr. Ignat Florian Bociort.

136. – 2002 oct. 15. – Imprimat. Periodic. Ilustrat. 16 p. 42 x 28,8 cm. În romîneşte.

Adevărul de Cluj. ziar independent. Anul XIV, nr. 3630, marţi 15 octombrie 2002, ISSN 1220-3203.

Cuprinde articolul Ionel Oneţ şi limba esperanto de Constantin Zărnescu (p. 4).

137. – 2002 iarna. – Imprimat. Periodic. Broşat. 16 p. Copertă. 20,5 x 14,5 cm. În esperanto.

Bazaro. Esperantlingva revuo, Kluĵo, Rumanio. Jaro VI, Numero 4 (23). 2002, Vintro. ISSN 1453-7478. // Redakcio: Asocio de Esperanto Cluj = Redacţia: Asociaţia de Esperanto Cluj, C.P. 1111, Cluj-Napoca. Eldonas: Municipa Kulturdomo = Editată de Casa Municipală de Cultură, Piaţa Unirii 24, Cluj-Napoca. Redakcia komitato = Comisia de redacţie: ´Sigmond Júlia, Liviu Bardi, Balázs Anna-Mária.

Include poezia La neevitebla postangule de Marin Sorescu tradusă de esperantista slătineană Mag. Nicoleta Mendrea (p. 11).

138. – 2003. – Imprimat. Broşat. 79 p. Copertă. 20,5 x 14,8 cm. În esperanto şi romîneşte.

14-a Internacia Medicinista Esperanto-Konferenco. Konferenca Libro. Oradea – Rumanio. 14-19.07.2003 // Universala Medicina Esperanto-Asocio = Asociaţia Mondială a Medicilor Esperantişti. / Oradea Esperanto-Asocio = Asociaţia Esperanto Oradea. / Medicina-Farmacia Fakultato Oradea = Facultatea de Medicină şi Farmacie Oradea. Muzeo „Ţării Crişurilor” Oradea = Muzeul „Ţării Crişurilor” Oradea organizas = organizează / La 14-an Internacian Medicinistan Esperanto-Konferencon = A 14-a Conferinţă Internaţională de Medicină în Esperanto. Oradea, 14-19 julio 2003 = 14-19 iulie 2003. / Konferencejo = Locul conferinţei: Aula Magna de la Medicina-Farmacia Fakultato = Aula Magna a facultăţii de Medicină şi Farmacie. Piaţa 1 Decembrie n-ro 10. / Kunordiganto: István BUDAHÁZY.

Dedicaţie manuscrisă: „Por mia amiko kaj seninteresa apoganto, kun elkoraj dankoj.”

139. – 2003. – Imprimat. Broşat. 66 p. Copertă. 20,3 x 14,5 cm. În romîneşte.

metoda din zagreb = la zagreba metodo. ZM. Esperanto. Manual de limbă internaţională = Lernolibro de la Internacia Lingvo. curs elementar = elementa kurso. prima ediţie română = unua rumana eldono. Editura Grinta. Cluj-Napoca, 2003. ISBN 973-7924-01-0. // Autorii manualului = La aŭtoroj de la lernolibro: Roger IMBERT, Ivica ŠPOLJAREC, Spomenka ŠTIMEC, Zlatko TIŠLJAR. Redactor = Redaktoro: Zlatko TIŠLJAR. Versiunea în limba română de = La rumanan version adaptis: Ionel Oneţ. Redactare tehnică şi grafică = Grafike kaj teknike aranĝis: Ionel Oneţ. Ediţia română a fost adaptată după ediţiile franceză, engleză şi olandeză. Cântece de = La kanzonojn verkis: Claude Piron.

140. – 2003. – Imprimat. Broşat. Ilustrat. 317 p. Copertă. 21 x 13,5 cm. În esperanto.

Ed BORSBOOM [n. 1936]. Vivo de Andreo Cseh. / 2003. Internacia Esperanto-Instituto. Hago – Nederlando. // Presita ĉe Drukkerij Bariet bv. Nederlando.

Biografia lui András Cseh scrisă de esperantistul olandez Ed Borsboom.

141. – 2003. – Imprimat. Legat. Ilustrat. 355 p. Copertă. 20 x 21 cm. În romîneşte.

Istoria mişcării esperantiste din România între anii 1887-1990. Autor: Marian VOCHIN. Editura XANT. Bucureşti. 2003.

Cuvinte în loc de prefaţă (Bucureşti, 21 Mai 2002) de Octavian Girigan (p. 4). An de apariţie (p. 5): 2000. Copyright (p. 6): 2002. // Anexa 3 (p. 270-326): Bibliografia traducerilor din limba română în limba esperanto. – Autori români; scrieri apărute în România (p. 330-333). Publicaţii periodice esperantiste româneşti (p. 335-336).

142. – 2004. – Imprimat. Broşat. 42 + 3 p. Copertă. 20,3 x 15 cm. În romîneşte.

metoda din zagreb = la zagreba metodo. ZM. Esperanto. Manual de limba internaţională = Lernolibro de la Internacia Lingvo. B. continuare = daŭrigo. prima ediţie română = unua rumana eldono. Editura Grinta. Cluj-Napoca, 2004. ISBN 973-7924-49-5. // Autorii manualului = La aŭtoroj de la lernolibro: Jim CUSHING, Spomenka ŠTIMEC, Nikola RAŠIĆ, Zlatko TIŠLJAR. Redactor = Redaktoro: Zlatko TIŠLJAR. Versiunea în limba română de = La rumanan version adaptis: Ionel Oneţ. Redactare tehnică şi grafică = Grafike kaj teknike aranĝis Ionel Oneţ. Ediţia română a fost adaptată după ediţia croată.

143. – 2004. – Imprimat. Broşat. 200 p. Copertă. 21,8 cm. x 14,3 cm. În esperanto.

Constantin ZĂRNESCU [n. 1949]. Reĝino Jokasta: triakta dramo. el la rumana tradukis Ionel Oneţ. 2004. Fonto. Chapecó (SC) / Brasília (DF), Brazilo. // Presita de Gráfica e Editora São Cristóvão, Erechim-RS (Brazilo)

Dedicaţie manuscrisă (p. 1): „Al kolego Vochin, kun alta recono pro lia laboro por Esperanto. Ionel Oneţ. Julio 2004”.

144. – 2004. – Imprimat. Broşat. 18 p. Copertă. 21 x 14,5 cm. În romîneşte (traducere din esperanto).

Ignat Florian BOCIORT. Spiritul limbii esperanto şi vrăjmăşiile dintre confraţi. eldonejo bero. rotterdam. 2004

145. – 2004. – Imprimat. Legat. 94 f. Copertă. 30,5 x 21,5 În esperanto (traducere din romîneşte).

Oktavjan ĜIRIGAN. Krio sur la floroj de la vento… Tradukoj de Brad Radnitz. Bibliofilia eldono far de Mina-Gabriela Dumitru. Eldonejo Moroşan. 2004.

Vortoj en loko de prefaco (p. 6) de Leonida LARI, Majo 1999.

146. – 2004. – Imprimat. Legat. Ilustrat. 640 p. Copertă. 30 x 21,5 cm. În esperanto şi romîneşte.

Rumana prozo. Tradukoj en Esperanto far de Oktavian Girigan. / Eldonejo Moroşan. 2004. // Antologia literaturii române în limba esperanto = Rumana Antologio (tradukoj en esperanto). Ediţie bibliofilă întocmită de Octavian Girigan = Bibliofilia eldono far de Octavian Girigan. ISBN 973-85954-3-6.

Antaŭvorto = Cuvânt înainte de Marian Vochin (p. 7-16).

98 fragemente de 35 autori şi 8 fragmente de piese pentru teatrul de păpuşi scrise de 3 autori.

147. – 2004. – Imprimat. Legat. Ilustrat. 756 p. Copertă. 30 x 21,5 cm. În esperanto şi romîneşte.

A<n>tologie de poezie română în limba esperanto = Rumana poezio: tradukoj en Esperanto. Ediţie bibliofilă întocmită de Octavian Girigan. Eldonejo Moroŝan. 2004. ISBN 973-85954-3-6.

Antaŭvorto = Cuvânt înainte de Marian Vochin.

427 poezii (şi nu numai!); 76 autori.

148. – 2004. – Imprimat. Broşat. 169 p. Copertă color. 21 x 16 cm. În romîneşte.

Ionel ONEŢ. Esperanto: Dicţionar pentru începători. Editura Arpeggione. Cluj-Napoca 2004.

Conţine: Dicţionar esperanto-român = Vortaro Esperanta-rumana (p. 5-79). Dicţionar român-esperanto = Vortaro rumana-Esperanta (p. 81-159). Cum citim în esperanto (p. 160). Terminaţii = Finaĵoj (p. 161). Afixe = Afiksoj (p. 162-163). Pronumele = Pronomoj (p. 164). Pronumele-adverbele corelative = Korelativoj (p. 164). Exemple = ekzemploj (p. 165). Numeralele = Numeraloj (p. 166). Simboluri = Simboloj (p. 166).

149. – 2004. – Imprimat. Broşat. 60 p. Copertă. 20,5 x 14,5 . În romîneşte, esperanto şi englezeşte.

Gim LAURIAN = Ĝim LAURIAN = Jim LAURIAN. Un soldat iese din rând = Soldato elviciĝas = A Soldier Take Out trough Range. Antologia estemelor eroice. Ediţie Româno-Esperanto-Engleză. Editura Pro Transilvania. Bucureşti – 2004. ISBN 973-715-003-1. // Text ©: Gim Laurian. Traducerea în Esperanto: Ionel Oneţ – Cluj-Napoca, acum Olanda. Traducerea în Engleză: Mirela Ionaşcu. Consultant în probleme de limba esperanto: Prof. dr. Constantin Dominte.

Dedicaţie manuscrisă (p. 1): „Domnului Marian Vochin – coleg deosebit privind mişcarea esperantistă în România, aceste gânduri ale unui soldat adevărat […]”.

150. – 2004 febr. – Imprimat. Periodic. Broşat. 32 p. inclusiv coperta. 20,5 x 13,5 cm. În esperanto.

Fonto. Jaro 24. Volumo 24. No. 278. Februaro 2004. Speciala numero: rumana literaturo. Redaktis: Ionel Oneţ.

Traduceri de texte din Michael Bocignoli di Raguza, Dimitrie Bolintineanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Macedonski, T.M. Stoenescu, Iulia Hasdeu, Emil Gârleanu, Zaharia Bârsan, Ion Minulescu, George Bacovia, George Topârceanu, Lucian Blaga, George Sanda.

Traduceri de: Ionel Oneţ, Jozefo E. Nagy, Constantin Dominte, Toma Macovei, Kris Long, Constantin Bârjoveanu, Jozefo Petrin. Cu o: Bibliografio de tradukaĵoj el la rumana literaturo (p. 30-31).

151*. – 2004 apr.-iun. – Imprimat. Periodic. Broşat. Ilustrat. 24 p. inclusiv coperta. 21 x 14,5 cm. În esperanto şi romîneşte.

ES-TO. Oficiala informilo de Esperanto-movado en Rumanio. jaro VII, n-ro 2 (23), aprilo-junio 2004. // Redaktoro: Aurora Bute. Stilkontrolo: Jozefo E. Nagy. Timişoara.

Cuprinde art. Drd. Nicoleta Mendrea: Profesorului Constantin Dominte la 60 de ani = Profesoro Constantin Dominte 60-jara (p. 16-18).

152* – 2005. – Imprimat. 104 p. Copertă. 23,8 x 16,8 cm. În romîneşte şi esperanto.

Tutlanda Akademio de Sciencistoj: Filio Timisoara = Academia Oamenilor de Ştiinţă din România: Filiala Timişoara. Sciencaj kontribuaĵoj de la Komisiono Esperanto-Interlingvistiko prezentitaj dum la sesioj: 1995-1997-1999-2001-2003 = Comunicări ale Comisiei de Interlingvistică-Esperantologie susţinute în sesiuni ştiinţifice din: 1995-1997-1999-2001-2003. Editura Politehnica. Timişoara. 2005 // Editori: Conf. dr. Minerva Bocşa, prof. dr. ing. Mircea Popoviciu. / ISBN 973-625-246-9

Conţine şi art. Literatura vojaĝo sur la rumana Danubo komence de la 20-a jarcento. Notoj pri la Pitoreska Rumanio de Alexandru Vlahuţă (1901) de Nicoleta Mendrea din Slatina (p. 57-61).

153. – 2005. – Imprimat. Broşat. XI + 112 p. Copertă. 20 x 13 cm. În esperanto şi în romîneşte.

Mihai EMINESCU. Poezii = Poeziaĵoj: Eminescu în Esperanto = Eminescu en Esperanto. Cu un cuvânt înainte de Eugen Simion, Preşedintele Academiei Române = Kun antaŭparolo de Eugen Simion, Prezidanto de la Rumana Akademio. Editura = Eldonejo MIRTON. Timişoara. 2005. Colecţia Lyra. ISBN 973-661-631-2.

Anexe: Constantin Dominte. Eminescu în esperanto = Eminescu en Esperanto (p. 91-100). Poeziaĵoj de Eminescu tradukitaj Esperantlingven (p. 101-108).

154. – 2005. – Imprimat. Broşat. 55 p. Copertă. 20,3 x 14,3 cm. În esperanto şi în romîneşte.

Din lirica de expresie Esperanto. 11 traduceri şi adaptări în română de Constantin DOMINTE [1944-2006]. Eldonejo Bero. Rotterdam. 2005. // Presita ĉe = tipărit la: Skonpres, Bydgoszcz, Pollando = Polonia.

„Cu gingăşie, grijă nesfârşită…” [prefaţă de] Iosif E. Nagy (p. 5-6)

Traduceri în limba romînă din opera poeţilor de limbă esperanto: Kálmán Kalocsay (1891-1976), Nikolai Hohlov (1891-1953), Raymond Schwartz (1894-1973), G.E. Maura (= Gaston Waringhien, 1901-1991), John Sharp Dinwoodie (1904-1980), Albert Goodheir (1912-1995), Marjorie Boulton (n. 1924), Edwin de Kock (n. 1930), Victor Sadler (n. 1937).

Dedicaţie manuscrisă (p. 3): „Al samideano Marian Vochin, historiisto de la E-Movado en Rumanio, elkoran omaĝon! Const. Dominte, 11 aŭg. 2005”.

155. – 2005 mai. – Imprimat. Afiş color. 1 f. 42 x 28,5 cm. În esperanto şi romîneşte.

F.I.S.A.I.C.: I.F.E.F. 57-a Internacia Fervojista Esperanto-Kongreso. Braşov – Rumanio. 7-14 majo 2005. Centrul Cutural Reduta, Str. Apollonia Hirscher nr. 8 [Braşov].

156. – 2005 mai. – Imprimat. Broşat. Ilustrat color. 16 p. nenumerotate inclusiv coperta. 21 x 15 cm. În esperanto.

IFEF. F.I.S.A.I.C. 57-a Internacia Fervojista Esperanto-Kongreso. Braşov – Rumanio. 7-14 majo 2005. // Landa kongreskomitato: Rodica Todor (prezidantino), Mihai Ştefan (vicprezidanto), Aurora Bute (sekretarino), Mihaela Marcu (kasistino), Emil Tudorache (fakaj aranĝoj), Dan Dinu (turismaj aferoj), Emil Crăciun (kultura programo), Ionel Oneţ kaj Radu Bellu (konsilantoj).

Prospect pentru cel de-al 57-lea Congres internaţional al feroviarilor esperantişti, Braşov

157. – 2005 mai – Copie. Imprimat. 4 p. 21 x 14,8 cm. În esperanto.

Bulteno de la 57-a Internacia Fervojista Esperanto-Kongreso. Braşov, Rumanio. 7-14 majo 2005. Redaktoro: Ionel Oneţ

158. – [2005 mai]. – Imprimat. [Carte poştală]. Ilustrat color. 1 f. 15 x 10 cm.

Vizitu Rumanion!

Carte poştală ilustrată color cuprinzînd locaţii turistice din Romînia: (1) Cimitirul vesel de la Săpînţa = La gaja tombejo de Săpânţa. (2) Biserică maramureşeană de lemn = Ligna preĝejo de Maramureş. (3) Mănăstirea Moldoviţa = La monaĥejo Moldoviţa. (4) Băile termale Felix-Oradea = Varmakvaj banejoj de Felix-Oradea. (5) Coloana infinitului = La senfina kolono de Brâncuşi – Tg. Jiu. (6) Mănăstirea = La monaĥejo Curtea de Argeş. (7) Ateneul Romîn = La Rumana Ateneo. (8) Cazinoul = La Kazino de Constanţa. (9) Delta Dunării = La Delta de Danubo. (10) Vulcanii noroioşi = La kolvulkanoj de Buzău. (11) Castelul = La Kastelo Peleş

159. – [2005 mai]. – Imprimat. [Carte poştală]. Ilustrat color. 1 f. 15 x 10 cm.

Saluton el Braŝovo.

Carte poştală: (1) Poarta Ecaterina = La Pordego Sankta Ekaterina. (2) Piaţa Sfatului = La Placo de la Konsilantaro. (3) Biserica Sf. Nicolae = La Preĝejo Sankta Nikolao. (4) Biserica Neagră = La Nigra Preĝejo. (5) Centrul Cultural = La Kultura Centro Reduta. (6) Junii din Braşov = Ĵunij [sic] de Braŝovo. (7) Clubul de esperanto din Braşov = E-klubo „Amikeco” de Braŝovo.

160. – 2006. – Imprimat. Periodic. 24 p. inclusiv coperta. 21 x 14,5 cm. În esperanto.

Informilo por interlingvistoj. Eldonata de Centro de Esploro kaj Dokumentado pri la monda lingvo-problemo (CED). 15-a jaro (tria serio), no. 57 (2/2006).

Include art.: Grandega perdo por la rumana movado: Forpasis prof. d-ro Constantin Dominte 1944-2006 de Ignat F. Bociort (p. 15-17). Necrolog despre cel mai important esperantist romîn contemporan.

161. – 2006. – Imprimat. Broşat. 130 p. Copertă. 20 x 14,5 cm. În romîneşte.

Tudor DENEKTIN [Constantin Dominte]. Lecţii de esperanto pentru începători = (Elementa kurso de Esperanto por komencantoj). eubeea. 2006 // Timişoara. ©: Asociaţia de Esperanto din România. ISBN (10) 973-673-064-6, (13) 978-973-673-064-1.

Cuvînt înainte (p. 5) de Aurora Bute.

16 lecţii.

162. – 2006. – Imprimat. Broşat. 44 p. Copertă. 20 x 14 cm. În romîneşte.

Aurel BOIA. 11 x 11. esperanto prin proverbe. curs minimal. ediţia a doua. Asociaţia de Esperanto. Cluj-Napoca, 2006.

Notă (p. 2): „Ediţia I a apărut la Academia de Studii Economice, Bucureşti, 1979. Această ediţie a fost publicată cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Saliko, Danemarca. Tiu ĉi eldono aperis helpe de financa subteno de Fondaĵo Saliko, Danio”.

Cuprinde: Introducere la ediţia a II-a, de Ionel Oneţ (p. 3). Cuvânt înainte (p. 4). Noţiuni introductive (p. 5). 11 lecţii (p. 7-28). Odo al adasismo (p. 29). Vocabular minimal esperanto-român cu 1.000 de rădăcini (p. 31-43).

163. – 2006. – Imprimat. Periodic. Broşat. 32 p. inclusiv coperta. În esperanto şi în romîneşte.

ES-TO. Oficiala informilo de Esperanto-movado en Rumanio. Jaro IX, n-ro 2 (31)/apr.-junio 2006.

Număr dedicat în întregime Prof. Constantin DOMINTE (1944-2006). Materiale de: Jozefo E. Nagy, Maria Butan, Prof. dr. Ignat Florian Bociort, Adrian Boldan (Canada), Angela Tellier (Marea Britanie), Michel Duc Goninaz (Franţa), Julia ´Sigmond, Bernard Behra (Franţa), Aurora Bute. Cu o autobiografie (bilingvă) şi bibliografia interlingvistică completă întocmită chiar de către C. Dominte.

164. – 2006 oct.-dec. – Imprimat. Periodic. Broşat. 20 p. inclusiv coperta. 29,2 x 21 cm. În esperanto

Ekzile. Du noveloj de Mircea E<L>IADE elrumanigitaj de Ionel Oneţ. / La KromKancerKliniko // La KromKancerKliniko no. 21, supplément au no. 120, oct.nov.déc. 2006. Thaumiers. France.

Cuprinde: Antaŭparole (p. 2) de I<onel> O<neţ> şi nuvelele Frato Disipa (p. 3-8) şi En la ombro de lilio (p. 9-19).

165. – 2007. – Imprimat. Broşat. 652 p. Copertă. 23,3 x 16,4 cm. În esperanto.

Ignat Florian BOCIORT. Esperanto. Movado. Strategio. Estetiko. Rakontoj. Eldono de la aŭtoro. Timişoara, 2007.

Pe copertă: Editura Mirton. Colecţia Paideia. ISBN 978-973-52-0019-0.

Cuprinde opera integrală scrisă de autor în limba esperanto cu următoarele secţiuni: I. Movado, strategio, polemiko (p. 11-320). II. Estetiko kaj rakontoj (p. 321-647). III. Kelkaj tradukoj (p. 648-652).

166*. – 2007. – Imprimat. Broşat. Ilustrat. 114 p. inclusiv coperta. 35 x 17 cm. În esperanto şi în romîneşte.

Stano Marček. Esperanto prin metoda directă. Ilustraţii de Linda Marčeková. Traducere şi adaptare de Ionel Oneţ. Corectura: Mihai Trifoi şi Sasha Vlad. Lucrare publicată cu ocazia centenarului Asociaţiei Române de Esperanto. Editor: Stano Marček, Zvolenská 15, 036 01 Martin, Slovacia. ISBN 978-80-89312-02-3.

Manual pentru vorbitorii de limba romînă.

167*. – 2007. – Imprimat. Broşat. 88 p. Copertă. 21 x 14,5 cm. În romîneşte şi esperanto.

Bibliografie de traduceri din literatura română în limba esperanto = (Bibliografio de tradukaĵoj el la rumana literaturo en Esperanton). Eldonejo Bero. Rotterdam, 2007.

Conţine: Antaŭparolo de Jozefo E. Nagy (p. 5-6); Din partea redactorilor (p. 7-10), Literatura română în limba esperanto de Aurel Boia şi Constantin Dominte (p. 11-15), scurte introduceri în esperanto şi engleză (p. 16-17); Catalogul traducerilor cu 622 traduceri aparţinînd unui nurmăr de 78 de traducători (p. 19-62), indici (p. 63-78) şi bibliografie.(p. 79-88).

168. – 2007. – Imprimat. Broşat. 12 p. Copertă. 14,5 x 10,5 cm. În romîneşte.

Doru NEAGU. Esperanto „una pentru toţi dar a doua pentru fiecare”. Slatina: Edit. Fundaţiei „Universitatea pentru toţi”. 2007.

169. – 2008. – Imprimat. Broşat. Ilustrat. 660 p. Copertă. 20,5 x 14,5 cm. În romîneşte.

Ignat Florian BOCIORT. Convingeri. Opinii. Atitudini. Opera literară. Autori. Idei contemporane. / Arpeggione. 2008. ISBN 978-973-8329-57-7.

Cuprinde secţiunile: I. Pe teme literare (p. 10-249). II. Câteva cinstiri (p. 250-343). III. Note de lectură (p. 344-375). IV. Discuţii (p. 376-441). V. Din bătălia pentru esperanto în România (p. 442-657).

170. – 2008. – Imprimat. Broşat. Ilustrat. 144 p. Copertă. 20 x 14,5 cm. În esperanto.

Kiam mi estis la plej feliĉa en la vivo? Kompilita de Júlia ´SIGMOND. Editura Triade. 2008. / ISBN 978-973-8313-71-2.

Notă (p. 2): „Ĉi tiu libro aperis danke al financa subteno de Esperanto-Asocio Oradea, Nagy E. Jozefo, Ronald Glossop, Sen Rodin”.

104 fragemente scrise de esperantişti din Romînia şi din alte ţări pe tema: „Cînd am fost cel/cea mai fericit(ă) în viaţă?” şi apărute iniţial în Bazaro.

171*. – 2008 sept. – Imprimat. Periodic. Broşat. Ilustrat. 70 p. Copertă. 29 x 21 cm. În romîneşte.

Oltul Cultural. Periodic al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. An XI, Nr. 3 (42), Slatina, septembrie 2008.

Cuprinde art. lui Marian Constantinescu, Fragmente de jurnal (p. 62-67).

172. – 2008 iarna – Imprimat. Periodic. 16 p. Copertă. 21 x 14 cm. În esperanto.

Bazaro. Esperantlingva revuo, Kluĵo, Rumanio. Jaro XII, Numero 4 (47). 2008, Vintro. // Bazaro. Esperantlingva revuo. = Revistă în limba esperanto. Redakcio: Asocio de Esperanto Cluj = Redacţia: Asociaţia de Esperanto Cluj, C.P. 1111. Eldonas: Municipa Kulturdomo = Editată de: Casa Municipală de Cultură, Piaţa Unirii 24, Cluj-Napoca. Redakcia komitato = Comisia de redacţie: ´Sigmond Júlia, Liviu Bardi, Balázs Anna Mária.

Cuprinde (p. 26-28) o recenzie a traducerii romanului: MAITREYI far Mircea ELIADE. el la rumana tradukis Ionel Oneţ. Volumo 43 de la serio „Oriento-Okcidento”. Eldonejo Bero, Rotterdam, 2007, 15 eŭroj. Autor: Sen Rodin.

173. – 2009. – Imprimat. Broşat. Ilustraţii. 304 p. Copertă. 19,5 x 14,5 cm. În romîneşte (şi esperanto).

Marian CONSTANTINESCU. Manual pentru limba esperanto. / „O limbă pentru toate popoarele, şi a doua pentru fiecare”. / „Zeii ar face oamenilor o mare favoare dacă le-ar dărui o LIMBĂ COMUNĂ” Platon. Editura Graphica. 2009.

174. – s.a. – Imprimat. Broşat. 32 p. inclusiv coperta. 11 x 7,4 cm. În romîneşte.

(Rumana) Cheia limbei espernato. Preţul 5 lei. / „Tiparniţa”, Inst. de Arte Grafice, Rahovei 13, Bucureşti.

Autor: E. ĈEFEĈ (= Herbert F. Höveler). Traducere: Heinrich Fischer-Galaţi (?)

175. – s.a. – Imprimat. Broşat. 16 p. inclusiv coperta. 13,5 x 9,5 cm. În esperanto.

La „Verda Stelo” Serio, No. 3. La Vizio de la Poeto (Urbo por la Geblinduloj). Originale verkita angle de Ŝia Moŝto, la reĝino Elizabeto de Rumanujo (Carmen Sylva). Tradukita Esperanten de Kasimir Eucharis. Centra Angla Esperantejo. 17, St. Stephen´s Square, Bayswater. London, W. // Chatham: Printed by W. and J. Mackay and Co., Ltd.

Notă pe pagina de titlu: „Tiu ĉi libreto estas vendata por profito de la propagando inter la blinduloj”.

176. – s.a. – Dactilo. 4 p. nelegate. 21,1 x 14,8 cm. În romîneşte.

Ghid minimal de conversaţie român-esperanto = Konversacia gvidilo kun la plej necesaj esprimoj. Verkis: D-ro Alex. Pop. Reviziis: inĝ. Radu Pătraşcu.

177. – s.a. – Imprimat. 1 f. 20,5 x 29 cm. În romîneşte şi esperanto.

Comitetul pentru Esperanto în R.P.R. Regiunea Craiova. Certificat = Atesto.

178. – s.a. – Imprimat. Broşat. Ilustrat color. 7 p. fără copertă. 21,5 x 14 cm. În esperanto.

Majstro Manolo: rumana popola balado. El la rumana tradukis Ionel ONEŢ. malneto.

Traducerea baladei Meşterul Manole.

179. – s.a. – Imprimat. [Afiş]. 1 f. Ilustrat color. 44 x 33 cm. În romîneşte.

Asociaţia Tinerilor Esperantişti din România organizează CURS GRATUIT DE LIMBA ESPERANTO […]. Proiectul este realizat cu sprijinul: Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport Timiş [şi] Fundaţiei Independente pentru Tineret Timiş. Venu por lerni kune la Internacian Lingvon. / Tiparul: S.C. Zoom Company S.R.L. Timişoara (Casa Tineretului), str. Arieş nr. 19, tel. 092318214.

180. – s.a. (ante 1998). – Dactilo. 102 f. avers. 21 x 13,5 cm. În romîneşte (şi esperanto)

[Esperanto fără profesor (1000 proverbe în 50 de lecţii)]

Curs de esperanto scris de profesorul Aurel BOIA (1912-1998). Titlul este scris pe copertă A 4 cu pastă de pix verde.

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Constanţa: Conferinţa Internaţională: „ARC PESTE TIMP: 23 AUGUST 1939 – 23 AUGUST 1944”

Muzeul Marinei Române şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Constanţa în colaborare cu Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni organizează Conferinţa Internaţională: „ARC PESTE TIMP: 23 AUGUST 1939 – 23 AUGUST 1944”.

Lucrările conferinţei vor avea loc la sediul Muzeului Marinei Române Constanţa, sala „Clio”, sâmbătă, 22 august 2009, cu începere de la ora 9.00.

Vã aşteptãm cu drag!

Cu aleasă consideraţie,

DIRECTORUL MUZEULUI MARINEI ROMÂNE

Căpitan-comandor

conf. univ. dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO

Persoană de contact :

Ofiter de Relatii Publice

Muzeograf dr.

Andreea Atanasiu-Croitoru

0241.619.035

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Beclean: Ziua Porţilor Deschise la şantierul arheologic Băile Figa

Afis_Figa

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Sf. Gheorghe, judeţul Covasna, str. Gábor Áron, nr. 16, tel./fax: 0267/314139, e-mail: secretariat @mncr.ro

Ziua Porţilor Deschise la şantierul arheologic Băile Figa (oraş Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud)

În organizarea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni și a Universității Exeter din Marea Britanie, cu sprijinul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Bistrița-Năsăud și al Primăriei Orașului Beclean, va avea loc marți, 25 august 2009, începând cu ora 10.00, ZIUA PORȚILOR DESCHISE la șantierul arheologic BĂILE FIGA, orașul Beclean, jud. Bistrița-Năsăud, ocazie cu care orice persoană interesată va putea urmări munca arheologilor și va primi informații legate de cercetările în curs de desfășurare.

Importanța și ineditul acestui sit arheologic vine din descoperirea a numeroase construcții și instalații de lemn cu vârste cuprinse între anul 3.000 î. Hr. și anul 1900 (datarea s-a făcut prin metoda 14C la Laboratorul Gröningen), acestea fiind urme arheologice directe de exploatare minieră a sării.

Situl arheologic „Băile Figa” este primul sit de acest tip cercetat în Europa de sud-est. Numărul mare de obiecte de lemn descoperite permite construirea unei scări dendrocronologice pentru această parte a Europei, care va permite datarea vestigiilor arheologice cu precizie de până la un an.

Colectivul de cercetare sistematică este constituit din arheologi români și britanici, sub coordonarea domnului Prof. Dr. Anthony Harding, membru al Academiei Britanice și a domnului Dr. Valerii Kavruk, director al Muzeului Național al Carpaț ilor Răsăriteni.

Evenimentul beneficiază de prezenţa domnului THEODOR PALEOLOGU, Ministrul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național.

Pentru mai multe informaţii vă rugăm să contactaţi Biroul Relaţii Publice şi Marketing al MNCR (muzeograf Deák Andrea, e-mail: deakandrea.mncr@gmail.com şi muzeograf Cristina Felea, e-mail: CRIS8025@YAHOO.COM sau vizitaţi site-ul muzeului: www.muzeul-carpatii-rasariteni.ro.

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Sibiu: „Fără limite – Împreună întru Tradiţie”, tabăra de creaţie dedicată tinerilor cu dizabilitaţi

Complexul National Muzeal “ASTRA” organizeaza, in perioada 21 – 25 august 2009 in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului, sub patronajul Departamentului Creatorilor Populari cu Dizabilitati, Tabara de mestesuguri artistice traditionale “Fara limite – Impreuna intru Traditie”, dedicata tinerilor cu dizabilitati din intreaga tara.


Ovidiu Baron

—–
Sef Serviciu Marketing-PR
Complexul National Muzeal „Astra”
Sibiu, Piata Mica Nr. 11
Tel. 0269 21 80 40
Mobil 0756 085 773
http://www.muzeulastra.ro
http://www.muzeulastra.com
http://jurnalvirtual.muzeulastra.com

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

clip_image002

Tabăra de meşteşuguri artistice tradiţionale

“Fără limite – Împreună întru Tradiţie”

organizată pentru tineri cu dizabilităţi din întreaga ţară

în perioada 21-25 august 2009 în Muzeul în aer liber

În urma bunei colaborări în cadrul organizării Expoziţiei cu vânzare “Inima de copil în mâna noastră”, ce cuprinde obiecte realizate de tineri cu dizabilităţi din întreaga ţară, expoziţie pe care o mai puteţi admira încă, la parterul Casei Artelor, Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” organizează, în perioada 21 – 25 august 2009 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, sub patronajul Departamentului Creatorilor Populari cu Dizabilităţi, Tabăra de meşteşuguri artistice tradiţionale “Fără limite – Împreună întru Tradiţie”, dedicată tinerilor cu dizabilităţi din întreaga ţară.

Participanţii vor avea ocazia să înveţe meşteşuguri tradiţionale la alegere (ţesut, brodat, olărit, pictură pe sticlă şi lemn, ţesut zgărdane, împâslit). Cu ajutorul celor trei doamne, care s-au oferit să le fie instructori pe durata taberei, Magdalena Schneider – creator popular din Cisnădie (ţese, împâsleşte… ), Maria Vlad (ţese şi le va dona copiilor un răzoi de ţesut, pe care să îl ia cu ei acasă pentru a continua meşteşugul) din Cut, jud. Alba şi Benonia Vlăjie creator popular din Sibiu (pictează icoane pe sticlă şi lemn), tinerii vor reuşi pe viitor să realizeze obiecte de inspiraţie tradiţională, care vor putea fi comercializate. Totodată, ei vor avea şansa să interacţioneze şi cu micii meşteri, participanţi la Olimpiada Naţională “Meşteşuguri artistice tradiţionale”, eveniment desfăşurat în aceeaşi locaţie şi perioadă cu tabăra.

Vă invităm să desluşiţi tainele tradiţiei alături de tinerii (persoane cu dizabilităţi mentale mici şi medii) şi pedagogii acestora din cadrul:

· Centrului cu Profil Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi “Wilhelmina”, Locuinţei Moderat Protejată Apartament IV şi Casei “Franz Max” din Oradea, jud. Bihor

· Centrului cu Profil Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi “Diakoniewerk” Sibiu/Hermannstadt

· Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr. 1 Sibiu

Lucrările acestora se pot admira şi achiziţiona la Casa Artelor, Piaţa Mică, nr 22.

Muzeograf,

Arsenie-Andre Mihaela

Isaccea: Ziua porților deschise la Cetatea Noviodunum

AFIS-Noviodunum

Ziua porților deschise la Cetatea Noviodunum

Vineri, 21 august 2009, intre orele 9.00-16.00, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea in colaborare cu partenerii sai University of Cambridge, University College of London, University of Southampton, Primaria Isaccea, Muzeul Brailei, Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Academia Romana – Filiala Iasi, Institutul de Arheologie Iasi, organizeaza „Ziua porților deschise la Cetatea Noviodunum„.

Colectivele de cercetare roman si britanic va invita sa vizitati Situl arheologic Isaccea [Noviodunum] si expozitiile organizate cu aceasta ocazie la Centrul de Studii Noviodunum (baza arheologica).

Va asteptam!

http://www.noviodunum.ro/

http://www.noviodunum.blogspot.com/

http://www.isaccea.ro/

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Sibiu: Muzeul ASTRA – live pe Internet

In urma unei colaborări între firmele Sopa Consulting SRL (in calitate de furnizor de solutii profesioniste de web design si dezvoltare web, marketing online, solutii fiabile de magazin virtual si portaluri tematice cu nivel ridicat de complexitate), Sifee Action SA (in calitate de integrator de sisteme de climatizare, incalzire, ventilatie si curenti slabi) și Complexul Național Muzeal ASTRA, au fost instalate două camere web care transmit live, pe Internet, imagini din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

Au fost alese doua locatii: zona morilor de vant si scena de pe lac.


Ovidiu Baron

—–
Sef Serviciu Marketing-PR
Complexul National Muzeal „Astra”
Sibiu, Piata Mica Nr. 11
Tel. 0269 21 80 40
Mobil 0756 085 773
http://www.muzeulastra.ro
http://www.muzeulastra.com
http://jurnalvirtual.muzeulastra.com

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Satu Mare: expoziţia „d. fleiss & east west artists”

fleiss_plakat

Muzeul Judetean Satu Mare, organizeaza in perioada 14.08-14.0.2009 a XI -a editie a expozitiei: „d. fleiss & east west artists”. Expozitia este alcatuita din lucrarile realizate de catre 35 de artisti plastici (Romania, Franta, SUA, Austria, Ungaria, Spania, Polonia, Muntenegru) in tabara de la Bobald – Carei, in perioada 07.08-14.08.2009.  Vernisajul expozitiei va avea loc in data de 14 august 2009, ora 16:00 la Muzeul de Arta Satu Mare, P-ta Libertatii Nr. 21.

Va asteptam!

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Satu Mare: expoziţia „Maica Domnului în Iconografia Creştină”

Adormirea-Maicii-Domnului

In perioada 14.08-10.09.2009 Muzeul Judetean Satu Mare va invita sa vizitati expozitia: „Maica Domnului in Iconografia Crestina”. Expozitia este alcatuita din 22 de Icoane pe lemn si sticla din colectia proprie a muzeului.
Muzeul Judetean Satu Mare – B-dul Vasile Lucaciu Nr. 21.

Va asteptam!

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Bacău: Concert la Casa Bacovia

afis-bacovia

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau organizeaza, in data de 14 august 2009, ora 18,00, la Casa Memoriala „George Bacovia” din str. George Bacovia nr. 14, un recital de lieduri sustinut de bas-baritonul Andrei Khmyzau (Republica Belarus) acompaniat de prof.univ.dr. Gabriela Lipceanu (Universitatea de Arte George Enescu Bucuresti).

Cu respect,

dr. Marius Alexandru Istina

sef sectie Logistica, Informatizare, Relatii Publice

PROGRAM

· P.I. Ceaikovski – Fiţi binecuvântate păduri

· P.I. Ceaikovski – Tremură lacrimi

· P.I. Ceaikovski – Serenada lui Don Juan

· P.I. Ceaikovski – Noaptea

· P.I. Ceaikovski – S-a lăsat întunericul

· P.I. Ceaikovski – Doar cel ce a ştiut

· P.I. Ceaikovski – Privighetoarea

· P.I. Ceaikovski – Am zavorât fereastra

· P.I. Ceaikovski –  Nopţi înfierbântate

· S. Rahmaninov – Ne odihnim

· S. Rahmaninov – Mi-a fost luat totul

· A. Borodin – Pentru tărâmurile patriei îndepărtate

· A. Dargomygski – Zefirul nopţii

· A. Grecianinov  – Ca îngerul cerului

· M. Musorgski – Serenada

· G. Enescu – Languir me fais

· G. Enescu – Changeons propos, c’est trop chante d’amour

· G. Enescu – Du conflict en douleur

· D. Lybin – Serenada

· F. Chopin – Smutna rzeka

· F. Chopin – Dwojaki koniek

· F. Chopin – Posel

· B.B. – Tremură salcii plângătoare

· Abaza – Dimineaţa înceţoşată

· Fomin – Doar o dată în viaţă te întâlneşti…

Bas-baritonul ANDREI KHMYZAU a absolvit Liceul de Muzica GLINKA din Minsk şi în anul 2001, secţia de canto a Conservatorului de Stat din Minsk, Republica Belarus.

În perioada 1991-1996 a fost membru al corului Academic de Stat al Republicii Belarus şi in perioada 1996-1998, solist al corului Unia din Minsk.

Susţine numeroase concerte ca solist pe scenele lirice din Republica Belarus si peste hotare (Germania, Franţa, Italia, Olanda, Polonia, Rusia, România s.a.). Interpretează lucrări din repertoriul clasic si contemporan. Realizeaza permanent înregistrari la radio şi televiziune.

Prof.univ.dr. GABRIELA LIPCEANU – şefa catedrei de pian de la Universitatea de Arte George Enescu – Facultatea de Interpretare Muzicală – provine dintr-o familie de muzicieni.

A absolvit Liceul de Muzică nr. 1 din Bucureşti si Academia de Muzică George Enescu din Iaşi, promotia 1969, din acelaşi an fiind cadru didactic la această instituţie de tradiţie pentru învăţâmantul superior muzical din România.

În cei patruzeci de ani de activitate a susţinut peste o mie de recitaluri în ţară şi peste hotare (Rusia, Elveţia, Italia, Austria, Croaţia şi Serbia).

Teza de doctorat prezentată şi publicată în 2006 a avut ca temă „Pianistica în miniatura vocal-instrumentală a secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX”, un important capitol fiind dedicat creaţiei de romanţe a compozitorilor ruşi – Musorgski, Ceaikovski, Rahmaninov, Sostakovici.

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Iaşi: Expoziţie Cucuteni – Magia Ceramicii

afis-cucuteni-magia-ceramicii

CUCUTENI – MAGIA CERAMICII

Complexul Muzeal Național ”Moldova” Iași, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Chişinău, Muzeul Județean de Istorie ”Ștefan cel Mare” Vaslui și Fundația ”Cucuteni pentru mileniul III” București anunță vernisajul expoziției CUCUTENI – MAGIA CERAMICII ce va avea loc vineri 14 august, orele 12.00 la Muzeul Unirii din Strada Lăpuşneanu nr. 14.

Expoziția este realizată în cadrul Programului de Vecinătate România – Republica Moldova 2004 – 2006 PHARE CBC 2006, Prioritatea 2 – Acţiuni ”People to people”, derulat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și implementat de Complexul Muzeal Național ”Moldova” Iași. Aceasta va fi deschisă publicului în perioada 14 august – 31 august 2009 și va include dovezi inestimabile ale artei și spiritualității cucuteniene de pe teritoriul est-carpatic.

Director General,

Dr. Lăcrămioara Stratulat, coordonator proiect

Coralia Costas
sef birou relatii publice
Complex Muzeal National „Moldova” Iasi

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Vălenii de Munte: serata muzeală „Viața și activitatea lui Gheorghe Cernea, etnograf și folclorist”

Muzeul memorial “Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, str. George Enescu, nr. 3, tel.: 0244/ 28.08.61, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, organizează în data de 15 august 2009, orele 1800, în cadrul celei de a 101-a ediții a cursurilor de vară a Universității Populare Nicolae Iorga, serata muzeală „Viața și activitatea lui Gheorghe Cernea, etnograf și folclorist, participant la cursurile Universității Populare  Nicolae Iorga”.

Prezintă dr. Ion George Andron, cercetător științific gradul III- Muzeul de Etnografie Brașov.

Biroul imagine, comunicare, pedagogie muzeală

referent Raluca Pavel

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Constanţa: Simpozion omagial dedicat Zilei Marinei Române organizat de Muzeul Marinei Române

Fortele Navale Romane organizeaza, in perioada 8–15 august, in porturile maritime si fluviale in care exista unitati de marina, o serie de manifestari traditionale cu ocazia sarbatoririi „Zilei Marinei Romane”.

In cadrul acestui program, Muzeul Marinei Romane organizeaza, marti, 11 august, la Cercul Militar Constanta, simpozionul omagial dedicat Zilei de 15 August, cea mai importanta sarbatoare a marinarilor.

Manifestarea va incepe la orele 17.00 si are în program 9 comunicări stiintifice, lansarea volumului Strategii ale razboaielor maritime din Marea Neagra, semnat de viceamiral (r) Constantin Iordache, de asemenea, se vor prezenta volumele Muzeul Marinei Romane. Album de colectie. 1969-2009 si Anuarul Muzeului Marinei Romane, iar in incheiere se va difuza documentarul Din trecutul Marinei Romane.

Va asteptam cu drag!

Cu aleasa consideratie,

DIRECTORUL MUZEULUI MARINEI ROMANE

Capitan-comandor

conf. univ. dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO

Ofiter de Relatii Publice

Muzeograf dr. Atanasiu-Croitoru Andreea

0241.619.035

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Bacău: Expoziţia „Scrierea danubiană în lumina descoperirilor de la Turdaş şi Tărtăria”

afis Scrierea danubiană

Expoziţia „Scrierea danubiană în lumina descoperirilor de la Turdaş şi Tărtăria” organizată la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău

În data de 11 august 2009, la ora 11,00, la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (str. 9 Mai, nr. 7), va avea loc vernisajul expoziţiei intitulată „ Scrierea danubiană în lumina descoperirilor de la Turdaş şi Tărtăria”, organizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Institutul de Arheomitologie (Sebastopol, California, SUA).

Expoziţia, ce va fi deschisă publicului vizitator până în luna septembrie, cuprinde bunuri de patrimoniu din mai multe staţiuni transilvănene: Turdaş, Tărtăria, Valea Nandrului, Ostovu Golu, Ronaţ, Iclod şi Cluj-Napoca. Piesele datează din neolitic, cultura Vinča. Expoziţia prezintă artefacte purtătoare de semne şi simboluri, fiind interpretate ca fiind cel mai timpuriu sistem de scriere din spaţiul danubian.

Scrierea danubiană

Încă din 1879, baroneasa Zsófia Torma atrăgea atenţia asupra importanţei descoperirilor de la Turdaş, comparându-le cu cele de la Troia. Ea intuia că semnele de pe obiectele descoperite aici reprezentau o formă de „paleoscriere”, pe care, ulterior, specialiştii români şi străini au numit-o „Scrierea Dunăreană” sau chiar „Scrierea Turdaş”. Cercetările au fost reluate în 1961 de către arheologul clujean Nicolae Vlassa, cel care a descoperit la Tărtăria trei tăbliţe de lut cu semne incizate (datate în contextul descoperirii la 5350 î.Hr.).

Expoziţia va fi prezentată de prof.univ.dr. Gheorghe Lazarovici (Cluj-Napoca) şi Lăcrămioara Elena Istina (Bacău).

Şef secţie Logistică, Informatizare, Relaţii Publice,

dr. Marius Alexandru Istina

Muzeu Istorie Bacau muzeuistorie_bacau@yahoo.com

Scrierea danubiană

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Sibiu: Muzeul ASTRA – Newsletter 10-16 august 2009

2009_TCP mic

Târgul Creatorilor Populari

În perioada 14 – 16 august 2009, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu organizează cea de-a 26 ediţie a Târgului Creatorilor Populari din România, amplă manifestare de cultură populară şi civilizaţie românească, ce îşi propune un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană. Manifestarea culturală va avea loc de vineri până duminică, între orele 10:00 – 20:00, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. – detalii in materialele atasate si pe Jurnalul Virtual

Dans_Piata_Mare


Participare numeroasa la Festivalul National al Traditiilor Populare
Saptamana trecuta, in care a organizat Festivalul National al Traditiilor Populare, Muzeul ASTRA a primit vizita a 10 521 de persoane in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. Numai in ultimele doua zile de festival – sambata si duminica – au fost 7634 de vizitatori. Incasarile de saptamana trecuta depasesc 400 de milioane lei (vechi). – detalii in materialele atasate si pe Jurnalul Virtual


Deschidere_Thalia

Ovidiu Baron

—–
Sef Serviciu Marketing-PR
Complexul National Muzeal „Astra”
Sibiu, Piata Mica Nr. 11
Tel. 0269 21 80 40
Mobil 0756 085 773
http://www.muzeulastra.ro
http://www.muzeulastra.com
http://jurnalvirtual.muzeulastra.com

Dumbrava

Târgul Creatorilor Populari din Romania

Ediţia a 26-a, 14 – 16 august 2009

În perioada 14 – 16 august 2009, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu organizează cea de-a 26 ediţie a Târgului Creatorilor Populari din România, amplă manifestare de cultură populară şi civilizaţie românească, ce îşi propune un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană. Manifestarea culturală va avea loc de vineri până duminică, între orele 10:00 – 20:00, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

În 1984, Muzeul „ASTRA” a iniţiat un eveniment cultural îndrăzneţ pentru acele timpuri, un eveniment ce propunea asocierea unei activităţi comerciale unui demers cultural, însă longevitatea Târgului Creatorilor din România a dovedit că un târg al meşteşugarilor este o reţetă de succes, preluată ulterior de marea majoritate a muzeelor etnografice (cu expunere în aer liber sau pavilionare) din România.

Dacă la prima ediţie a Târgul Creatorilor Populari din România, în 1984, participau aproximativ 28 de creatori populari, anul acesta târgul va reuni peste 250 de meşteri populari, reprezentând majoritatea zonelor etnografice şi etniilor, care conturează imaginea întregii tipologii a meşteşugurilor tradiţionale: ţesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn şi os, pictură de icoane, cojocărit, confecţionat măşti, podoabe, păpuşi, instrumente muzicale şi pălării, împletituri de fibre vegetale etc.

Târgul păstrează funcţia iniţială, cea comercială, însă introduce publicul în atmosfera târgului de odinioară, Târgul Creatorilor Populari din România fiind un spectacol complet: scenografie ( cadrul natural, arhitectura, recuzita originală), actori ( meşteri şi vizitatori deopotrivă), reprezentaţii artistice de excepţie (demonstraţii meşteşugăreşti).

Pe întreg cuprinsul ţării trăiesc şi lucrează nenumăraţi creatori care, din generaţie în generaţie, duc mai departe ceea ce defineşte însăşi esenţa românităţii: tradiţia multiseculară a satului. Era fără doar şi poate în menirea unui muzeu cu profil etnografic să devină liantul economic şi cultural al acestor oameni minunaţi, să îi sprijine şi să îi călăuzească, să îi scoată la lumină, să îi promoveze. Era important ca citadinul tumultos al modernităţii să se întrepătrundă, măcar pentru câteva zile, cu lumea satului, cu originile, cu tradiţia, pentru a se reîncărca de substanţă şi de sens. Ideea realizării unui târg al meşterilor populari a pornit tocmai de la aceste considerente.

Îndrăzneala unei instituţii muzeale acum 26 de ani de a prelua şi gestiona o activitate cu caracter cultural dar şi economic şi-a dovedit dubla utilitate, atât în plan cultural, prin revitalizarea sau revigorarea meşteşugurilor, prin selecţia riguroasă a valorilor, cât şi economic (reuşind să ofere creatorilor populari participanţi la târg şi susţinerea materială necesară desfăşurării activităţii).

Pentru meşterii populari, târgul funcţionează ca un adevărat studiu de piaţă, contactul direct cu vizitatorii permiţându-le o analiză obiectivă a cererii şi o evaluare directă asupra raportului calitate-preţ. Întâlnirea dintre meşteri atât în cadrul neoficial, pe parcursul întregului târg, cât şi oficial, în cadrul Adunării Generale anuale a Asociaţiei Creatorilor Populari din România are ca rezultat un dialog permanent şi fructuos cu privire la inovaţiile tehnice şi calitative ale produselor, ducând nu la păstrarea unei tradiţii moarte, ci la inovaţie în spiritul tradiţiei.

Pe lângă demonstraţiile practice ale meşterilor şi veritabile spectacole de virtuozitate muzicală ad-hoc ale participanţilor ce fac deliciul publicului vizitator, atmosfera specifică târgului şi bâlciului tradiţional este completată de spectacolul folcloric ce va avea loc Sâmbătă, 15 august de la orele 18:00, dar şi de nelipsitele standuri de turtă dulce şi kurtos kalacs.

În lumea satului românesc târgul de ţară, bâlciul, iarmarocul reprezintă elementul definitoriu al coeziunii comunităţilor rurale: la târg se vând şi se cumpără, se realizează schimburi de produse şi bunuri de orice natură şi în primul rând se întâlnesc oameni, se creează legături. Este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli „gură-cască” intră în contact, se socializează. Aici şi bogatul şi săracul târguiesc deopotrivă, pe măsura pungii, fireşte, târgul este liantul desăvârşit, în vâltoarea târgului este loc pentru tot şi pentru toţi.

Târgul se vrea a fi un nucleu care promovează creativitatea pe toate planurile şi adaptarea meşteşugurilor tradiţionale la cerinţele actuale ale publicului consumator de artă populară. Târgul Creatorilor Populari din România este implicat în păstrarea, revitalizarea şi promovarea valorilor culturale, create, păstrate şi perpetuate de ţăranul român. Târgul organizat de Muzeul „ASTRA” este cea mai bună metodă de promovare a tradiţiei, iar tradiţia apropie cel mai bine popoarele între ele. Având într-o primă fază caracter naţional, Târgul s-a bucurat în ultimii ani şi de participarea creatorilor populari din Republica Moldova, iar din 2007şi din Bulgaria, dovedind, dacă mai era nevoie, faptul că făuritorii de frumos vorbesc aceeaşi limbă.

Prin întrepătrunderea ambient – funcţionalitate – demonstraţie practică şi ofertă comercială, Târgul Creatorilor Populari din România reuşeşte să recreeze atmosfera târgurilor de odinioară, iar vizitatorii Muzeului în aer liber devin participanţi direcţi la toate secvenţele specifice târgului.

Ioana Luca

Simona Gheorghieş

Muzeul Civilizaţiei Transilvane Transilvane „ASTRA”

Parada_Festival

Participare numeroasa la Festivalul National al Traditiilor Populare

Saptamana trecuta, in care a organizat Festivalul National al Traditiilor Populare, Muzeul ASTRA a primit vizita a 10 521 de persoane in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. Numai in ultimele doua zile de festival – sambata si duminica – au fost 7634 de vizitatori. Incasarile de saptamana trecuta depasesc 400 de milioane lei (vechi).

Festivalul Național al Tradițiilor Populare a început cu câteva surprize mai puțin plăcute, legate de conditiile meteorologice, care au pus probleme mai ales în primele două zile. În prima zi de festival ploaia amenința să schimbe planurile organizatorilor de a avea ceremonia de deschidere, urmată de un prim spectacol, în Piața Mare, astfel că aceștia au găsit o nouă soluție, Sala Thalia. Până la urmă, la ora 18,00 vremea era destul de prietenoasă, astfel încât s-a putut ține chiar și parada de costume tradiționale, care fusese anulată în cursul dimineții. Meșterii și rapsozii populari veniți la Festival au defilat pe Bulevardul Victoriei și pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, până în Piața Mare, unde au dansat timp de peste un sfert de oră.

Au sosit la Festival ansambluri din Giurgiu, Neamț și Brașov, dar și din sudul Ucrainei și din Serbia, de pe Valea Timocului. După un scurt moment de vizitare a expoziției ”Tradiția unui festival”, găzduită de Primăria Municipiului Sibiu, alaiul de muzicanți, meșteri și dansatori s-a îndreptat, cântând, înspre Sala Thalia, care s-a umplut imediat de iubitori ai tradițiilor populare. După cuvântul de bun venit adresat de organizatori, au rostit alocuțiuni reprezentantul ICR – dl. Bogdan Jitea -, al Ministerului de Externe – dl. Mircea Gherboveț -, dar și ai ansamblurilor invitate. Spectacolul de deschidere a fost antrenant, aplauzele exprimând din plin entuziasmul publicului.

Ansamblul ”Dor basarabean” din Ucraina, coordonat de dl. Viorel Popescu, a prezentat spectacole de înaltă ținută artistică, cu selecții diferite pentru fiecare spectacol în parte. Tinerii artiști veniți din Sudul Ucrainei au un repertoriu foarte bogat, atât din zona lor de proveniență, cât și din zonele etnografice din România. Entuziasmul extraordinar, bucuria cu care au dansat au făcut ca membrii ansamblului ”Dor basarabean” să câștige repede simpatia generală a publicului.

Impresionantă a fost și participarea județului Brașov, de unde s-au remarcat în mod deosebit dansatorii, dar și Horitoarele din Grid, la a căror șezătoare de duminică, organizată în curtea Gospodăriei de la Lisa, au participat peste 100 de persoane. Horitoarele au refăcut perfect atmosfera șezătorii tradiționale, povestind întâmplări petrecute în sat, ghicitori, glume, strigături, cântece specifice zonei și multe altele. A fost o adevărată scenetă populară, regizată perfect de doamnele venite din Grid.

Ansamblul ”Doina Dunării” din Giurgiu a prezentat, de asemenea, spectacole de foarte bună calitate, dansurile și cântecele fiind antrenante și transmițând o atmosferă de sărbătoare. Porniți în periplu prin gospodăriile din Muzeul în aer liber, călușarii au atras, sâmbătă dimineața, un alai impresionant.

Participanții din județul Neamț au excelat în secvențele de dans, oferind și reprezentații ale obiceiului tradițional ”Capra” și o mică scenetă care să-i transpună pe spectatori în spațiul etnografic-cultural din zona Moldovei.

Rapsozii veniți de pe Valea Timocului ne-au bucurat din nou cu un repertoriu specific minorității române din Serbia, evidențiindu-se mai ales secvențele muzicale.

Nu trebuie uitați nici meșterii populari, care au făcut demonstrații ale artei lor tuturor celor doritori să se familiarizeze cu acestea. Unii vizitatori au putut să afle câte ceva despre secretele războiului de țesut – lucrând efectiv la acesta, preț de câteva minute, sub atenta supraveghere a unei doamne foarte pricepute -, au putut lucra cu o suveică de mână, au aflat câteva elemente de bază legate de încondeiatul ouălor sau au descoperit rețete culinare tradiționale.

Cei mai pricepuți dintre meșterii și rapsozii prezenți la eveniment au fost răsplătiți cu diplome de excelență și au fost primiți în Academia Artelor Tradiționale.

Ovidiu Baron

Vernisaj_Expozitie

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Bucureşti: vernisaj expoziţie „Bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki”

afis

Expoziţia foto-documentară  „Bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki”

Comunicat de presă

BUCUREŞTI, 5 august 2009

Muzeul Naţional de Istorie a României vă invită joi, 6 august 2009, ora 13.00, la sediul din Calea Victoriei nr. 12, la vernisajul expoziţiei foto-documentare, comemorative „ Bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki”.

Expoziţia este dedicată evenimentelor tragice de pe 6 şi 9 august 1945, care au marcat istoria omenirii, atunci când oraşele japoneze Hiroshima şi Nagasaki au fost atinse de suflul distrugător al bombardamentului atomic. Fotografiile expuse evocă momentele devastatoare ale acelor zile, experienţa tragică a supravieţuitorilor şi eforturile locuitorilor celor două oraşe pentru promovarea păcii şi renunţarea la armele nucleare.

Expoziţia cuprinde fotografii, documente, imagini video din patrimoniul Muzeului Memorial al Păcii din Hiroshima (Hiroshima Peace Memorial Museum) şi a fost itinerată în ţări de pe mai multe continente.

Expoziţia se înscrie sub egida Anului prieteniei dintre Japonia şi ţările dunărene (Japan Danube Friedship Year 2009) şi a Aniversării a 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România.

Expoziţia organizată de către Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Memorial al Păcii din Hiroshima şi Ambasada Japoniei la Bucureşti poate fi vizitată   din 6 august 2009 până pe data de 6 septembrie 2009.

Parteneri media: Şapte Seri, Radio România Cultural, Monopoly TV, onlinegallery.ro, Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti

_________________________________________________________________________________

Persoane de contact:

Muzeul Naţional de Istorie a României

Secţia Relaţii Publice:  Feodor Barbu (curator), tel. 021/315.82.07 int.1008/1015, fax 021/311.33.56, e-mail:ed pr@mnir.ro,

Hiroshima Peace Memorial Museum

Cezar Constantinescu (curator)

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Târgovişte: vernisajul Bienalei-Concurs de Gravură „Gabriel Popescu”

Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte în colaborare cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Dâmboviţa vă invită Vineri, 7 august 2009, orele 14.00 la vernisajul Bienalei Concurs de Gravură „Gabriel Popescu”, ediţia a II-a, ce va avea loc la Muzeul de Istorie.

Juriul s-a întrunit în data de 16 Iulie 2009. Din juriu au facut parte:

Preşedinte – prof. univ. dr. Silviu Petrescu

Membru – Arghir Viorica, director D.C.C.P.C.N. Dâmboviţa

Membru – Bulei Dumitra, cercetător

Membru – Scărlătescu Andrei, artist plastic

Secretar – Olteanu Gheorghe, director adjunct C.N.M.C.D.

In urma jurizării, laureaţii acestei ediţii sunt:

Petrescu Petru –  Primii pamânteni, xilogravură color, 2009

Popescu Alexandru –  Pui la ceaun, aquaforte., aquantinta, 2008

Ţamuris Traian –  Portretul tatălui 7, aquatinta, sangvina, umber 2007

Fülöp Maria  – Self panorama (4), linogravură, 2008

Lungu Tiberiu – Balcic, aquaforte, aquantinta, 2007

Biroul Relatii Publice al CNMCD

Va multumim!

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Constanţa: Ziua Porţilor Deschise la Muzeul Marinei Române

Fortele Navale Romane organizeaza, in perioada 8–15 august, in porturile maritime si fluviale in care exista unitati de marina, o serie de manifestari traditionale cu ocazia sarbatoririi „Zilei Marinei Romane”.

In cadrul acestui program, Muzeul Marinei Romane organizeaza în zilele de 8 şi 9 august (sambata şi duminica) Ziua Portilor Deschise. Astfel, orarul de vizitare al muzeului va fi de la 9.00 la 18.00, iar intrarea va fi gratuita.

Vã aşteptam cu drag!

Cu aleasă consideratie,

DIRECTORUL MUZEULUI MARINEI ROMANE

Capitan-comandor

conf. univ. dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Slatina: vernisajul de pictură „Capodopere arhitecturale româneşti – o întoarcere în timp”

Afis Expozitie 7 august 2009

Va invitam sa onorati cu prezenta Dumneavoastra vernisajul de pictura „Capodopere arhitecturale romanesti – o intoarcere in timp” care va avea loc vineri, 7 august 2009, ora 1100 la Galeria ARTIS a Muzeului Judetean Olt.

Director,
drd. Laurentiu Gutica

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Bucureşti: expoziţia Henrieta Delavrancea-Gibory, arhitectura 1930-1940

Eustatiu Stoenescu - portertul arhitectei Henrieta Delavrancea

Vernisaj: joi, 6 august 2009, ora 18.00

Durata: 7 august – 20 septembrie 2009

Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Sălile Kretzulescu

Telefon 021/314.81.19; Fax: 021/312.43.27

Program de vizitare: miercuri – duminică (11.00 – 19.00)

Gratuit: prima miercuri din lună

Invitatie Delavrancea

Muzeul Naţional de Artă al României, Uniunea Arhitecţilor din România şi Ordinul Arhitecţilor din România vă invită joi, 6 august 2009, ora 18.00, în sălile Kretzulescu ale MNAR, la vernisajul expoziţiei Henrieta Delavrancea-Gibory, arhitectură 1930-1940. Curatorul expoziţiei este arh. Miliţa Sion.

Henrieta Delavrancea-Gibory (1894-1987), fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea şi sora pianistei şi scriitoarei Cella Delavrancea, face parte dintr-o generaţie de arhitecţi care, în frunte cu Horia Creangă, G.M. Cantacuzino şi Octav Doicescu, a avut o contribuţie importantă la formarea şcolii de arhitectură modernă românească.

Expoziţia prezintă planuri şi proiecte de arhitectură, fotografii de epocă şi actuale ale clădirilor proiectate de Henrieta Delavrancea-Gibory, precum şi nouă desene originale. Din bogata operă a arhitectei au fost selectate o parte din lucrările realizate la Balcic în perioada 1930-1940, precum şi planurile câtorva case din Bucureşti din aceeaşi perioadă.

Dintre lucrările create pentru Balcic, pot fi văzute în expoziţie Casa Eliza Brătianu, Casa Ion Pillat, Casa Canciov, Casa Stelian Popescu, Pavilionul de ceai al Palatului Regal (azi dispărut), Pavilionul Grănicerilor din ansamblul regal sau proiectul de renovarea a Primăriei (care adăposteşte acum Muzeul de Arheologie şi Istorie din Balcic), prin care arhitecta a transformat radical o casă de secol XIX, pentru a o adapta stilului local de inspiraţie meridională.

Casa Cantuniari, Casa Vilcovici sau casa în care Henrieta Delavrancea-Gibory a locuit până la sfârşitul vieţii sunt câteva exemple de imobile din Bucureşti prezente în expoziţie.

Portretul Henrietei Delavrancea-Gibory realizat de Eustaţiu Stoenescu, din patrimoniul MNAR, întregeşte expunerea. Arhitecta a fost o bună prietenă a pictorului Stoenescu, pentru care a realizat în 1934-1938 conacul de la Drăghiceni-Olt, intrepretând în mod original modelul caselor tradiţionale din Valahia.

Expoziţia, însoţită de catalog, vine în continuarea expoziţiei Ion Mincu. Desene şi proiecte de arhitectură, deschisă în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă a MNAR.

Alina Patru

Educatie. Comunicare, Proiecte Culturale si Marketing

Muzeul National de Arta al Romaniei

Calea Victoriei 49-53 Bucuresti

tel 021/314.81.19

fax 021/312.43.27

www.mnar.arts.ro

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Buşteni: Salonul de umor, 7-8 august 2009

Muzeul „Cezar Petrescu” din Buşteni, str. Tudor Vladimirescu nr. 1, tel/fax: 0244-32.10.80, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, organizează în zilele de 7 şi 8 august 2009, cea de a XIV-a ediţie a Salonului de Umor „RIDENDO DICERE VERUM”.

Acţiunea, a cărei deschidere va avea loc vineri, 7 august 2009 la ora 1600, reuneşte epigramişti din cinci judeţe şi municipiul Bucureşti. Pe lângă concursul de epigrame şi duelurile epigramiştilor, vor avea loc trei lansări de carte: „Licăriri spirituale” – autor Lică Valerian, „Parodii” – autor Ştefan Al. Saşa şi „Antologia parodiei româneşti” – autor Efim Tarlapan. În seara aceleiaşi zile va avea loc şi vernisajul expoziţiei de caricatură, autor Costel Pătrăşcan.

Biroul imagine-comunicare şi pedagogie muzeală

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Alexandria: Exponatul lunii august – o litografie a domnitorului Ţării Româneşti, Alexandru Dimitrie Ghica

AFIS-alexandria

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită marţi, 4 august 2009, ora 11.00 , la inaugurarea  EXPONATULUI LUNII AUGUST.

Pentru perioada 1 – 31 august, Muzeul Judeţean Teleorman a ales să prezinte publicului o lucrare de artă plastică de o deosebită valoare aflată în patrimoniul instituţiei. Este vorba de o litografie a domnitorului Ţării Româneşti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 – 1842) „dăruită alexandrenilor în amintirea zilei de 1 iulie 1904 când s-a sărbătorit al 70- lea an al întemeierii oraşului muncii şi neatârnării”.

În litografie, domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica – întemeietorul oraşului Alexandria – este prezentat îmbrăcat după moda franţuzească având însă însemnele celor două puteri : Imperiul Otoman şi Imperiul Rus.

Litografia domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica este realizată în atelierul J.Francois Gose după tabloul original.

Biroul de Presă

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Braşov: „Vacanţa artelor la muzeu”

Programele de pedagogie muzeala de vacanta ale Muzeului „Casa Muresenilor”

Programul se numeste „Vacanta artelor la muzeu”, se afla la cea de a IV a editie si a avtu 4 grupe de copii, intre 3-6 ani la grupa „Kinder” si 7-14 ani la grupele mari. Impartiti pe grupe mai bine de 120 de copii au avut si mai au la muzeu sau in spatiu public activitati ca; jocuri logice interactive, istoria costumelor de epoca, cunoasterea si protejarea monumentelor istorice ale orasului, mituri si legende despre Brasov; apoi au avut curs de ceramica, instrumente muzicale neconventionale, curs de teatru, protejarea mdiului natural si cursuri de drumetie montana, curs de teatru, echitatie,etc. In total am avut aproximativ 450 de viziatori /participanti la aceste cursuri, care ne sunt solicitate in continuare.

Ovidiu Savu

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Brăila: Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale A Oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti.

Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Comunitatea Elenă Brăila şi Consiliul Judeţean Brăila, derulează – cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional – programul cultural Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale A Oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti. Aria tematică: Diversitate culturală. Programul se derulează în perioada 1 iunie 2009 – 1 octombrie 2009 şi are un buget de 26 980 RON.

clip_image002Program cultural derulat

cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional

Proiectul intră în sfera diversităţii culturale (spiritul şi tema cheie a proiectului), în sfera iniţiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural naţional mobil şi imobil (upgradarea repertoriului imagistic şi audio-vizual, fişe tehnice de monument pentru stimularea şi justificarea unor opere complexe de restaurare, realizarea de hărţi turistice tematice care marchează istoric şi cultural prezenţa acestor minorităţi – elemente de arhitectură civilă şi religioasă, descrieri de oameni şi case, edificii publice, viaţă privată, comerţ, artă, muzică etc) precum şi patrimoniul imaterial (patrimoniul cultural al minorităţii greceşti din Brăila, parte a patrimoniului naţional) precum şi în sfera activităţilor muzeale de digitizare a patrimoniului (baza de date ce va fi realizată prin intermediul proiectului).

Realitatea complexă a dezvoltării oraşului nu poate fi înţeleasă antropologic, cultural, istoric, arhitectural, fără stabilirea şi prezentarea raporturilor de coexistenţă a diferitelor culturi care au acţionat asupra oraşului Brăila. Muzeul Brăilei oferă un prim proiect din seria celor ce urmăresc valorificarea contribuţiei etniilor care au influenţat decisiv istoria culturală a oraşului, propunând cazul comunităţii elene. Obiectivul general al proiectului este reactivarea memoriei şi a mediului cultural-istoric al oraşului Brăila din perspectiva diversităţii etnice. Proiectul va da astfel posibilitatea culturii elene din oraşul Brăila să-şi capete expresia şi să-şi recâştige valoarea în spaţiul public.

Proiectul propune următoarele acţiuni: cercetare pentru realizarea unei baze de date cu un bogat conţinut textual, imagistic şi audio-video care să prezinte contribuţia culturală şi istorică a comunităţii greceşti la dezvoltarea oraşului Brăila – date istorice esenţializate, viaţă privată (căsătorii, relaţii inter-personale, şcoală, meserii, stiluri de viaţă, familia etc.), arhitectură civilă şi religioasă, legende şi realităţi urbane, descrieri şi funcţiuni de monument, personalităţi, realitatea contemporană; realizarea unei hărţi virtuale care propune trasee urbane cu mărturii ale prezenţei grecilor în oraş – traseul marilor edificii private greceşti (Lichiardopol, Suliotis, Lascaris, Leonida), drumul morilor (Violatos, Lykeardopol), drumul editorilor şi al librarilor (Kostomyris, Pestemalgioglu, Chryssoverghis), traseul lui Panait Istrati, traseul lui Perpessicius, drumul lui Nicolae Iorga de la Gară până în Piaţa Sf. Arhangheli etc. precum şi realizarea unui film documentar despre greci brăileni, memorii şi locuri comune ale comunităţii greceşti din Brăila. Cercetarea se desfăşoară pe multiple planuri – folosim ca surse documentare volume şi articole publicate în ţară şi străinătate, arhiva Comunităţii Elene din Brăila dar şi arhive ale altor instituţii, arhive personale şi memorii.

Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… Brăila. Un titlu sugestiv pentru că, decenii de-a rândul, grecii au fost acasă la Brăila. Au venit aici, au făcut comerţ, au prosperat, au clădit case, biserică, şcoli, mori, tipografii dar au şi trăit, au suferit, au iubit. Cât de mult s-au simţit ei aici acasă sau cât de mult au tânjit după pierduta patrida este dificil de spus. Un context istoric sau o alegere cu substrat financiar au determinat, în secolul XIX, zeci de familii să-şi construiască aici viaţa. Şi-au creat propria insulă într-o mare de alte naţii. A fost destul de simplu, pentru că aveau portul şi propriile vapoare care îi legau de Elada. Dar vremurile s-au schimbat şi, precum alte insule greceşti astăzi puţin locuite şi „insula grecească” din portul Brăila a fost încet, încet părăsită pentru alte locuri mai prielnice pentru comerţ liber sau pentru libertate de exprimare. Mai târziu, evenimentele politice din Grecia, din deceniul V al secolului XX, au determinat alte familii de greci să se stabilească la Brăila. Indiferent care a fost motivul care i-a determinat să aleagă calea Brăilei sau să părăsească acest oraş, aceşti greci au fost, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, brăileni, au contribuit la evoluţia oraşului, mărturiile trecerii lor fiind extrem de vizibile în centrul istoric al oraşului. Dar câţi dintre brăilenii de astăzi ştiu că, într-un trecut foarte apropiat, pe străzile oraşului se vorbea limba greacă ca la Pireu… Extrem de puţini.

Prin acest proiect încercăm să salvăm, atât cât mai este posibil, fragmente din memoria culturală a oraşului şi să aducem aceste informaţii în atenţia publică. Vom prezenta date şi fapte istorice, personalităţi şi clădiri care poartă încă în amintire vorba grecească. Dar ca să înţelegi cu adevărat o comunitate umană, indiferent de etnie sau de convingeri, este important să vorbeşti cu oamenii şi să le asculţi poveştile de viaţă, să înţelegi ce şi cum au trăit, cum au gândit, cum au simţit, ce vise le-au animat destinele, ce tipare morale le-au coordonat acţiunile, cum au privit pe cei din jur şi cum s-au simţit influenţaţi de ceilalţi, cât de „diferiţi” au fost şi sunt, de fapt. Pentru că la Brăila comunitatea grecească este o realitate. Nu mai are atât de mulţi membri, nu mai are forţa financiară de altă dată şi nici strălucirea de altă dată dar, din păcate, nici Brăila nu mai este cea de altă dată.

„Îmi amintesc că pe strada …. era o casă (prăvălie, restaurant, cafenea, şcoală…) a unui grec…….”, „Îmi amintesc că în port era o agenţie de navigaţie a unui grec…….”, „La Brăila în port venea prin anul….vaporul…….dinspre Grecia şi era un căpitan grec care povestea că…”, „Când bunicii au venit la Brăila….”, „Tata citea un ziar grecesc cu numele….”, „Prima casă în care au locuit bunicii era pe strada…..”, „Eram copil şi mă jucam cu alţi copii de greci un joc… regulile erau cam aşa… şi spuneam următoarele versuri în greceşte…”, „Mi-amintesc că am primit de la un grec…”, „La sărbători….”, „La şcoala grecească era un profesor…”, „Bunica gătea un fel de mâncare… după o reţetă din insula… ”, „Mă duceam la frizeria unui grec şi-l auzeam adesea fluierând un cântec vechi grecesc… Versurile erau cam aşa…”, „Mama nu ne lăsa să…”, „Când am ajuns prima dată în Grecia, mi-amintesc…”, „Se dansa adesea în casa noastră un dans grecesc care…”. Astfel de informaţii sunt inedite, pentru că nu le putem găsi în cărţi şi arhive ci doar în minţile şi sufletele oamenilor. Iar oamenii sunt trecători şi odată cu ei se pierde şi ce-au trăit dacă nu aleg să împărtăşească experienţele lor colii de hârtie sau camerei video. Astfel de răspunsuri ne dorim să găsim la o mare de întrebări pe care le-am structurat în cadrul unui interviu scris, pe care deja l-am trimis la mai mult de 100 de persoane cu rădăcini greceşti – născute sau care au trăit în diverse etape ale vieţii lor la Brăila – şi care acum sunt stabilite în Brăila, Galaţi, Bucureşti, Grecia sau alte ţări – Germania, Franţa, SUA, Australia, Noua Zeelandă. Deja am primit o serie de răspunsuri şi acest fapt ne dă speranţa că efortul nostru nu este zadarnic şi găseşte ecou în sufletele oamenilor din comunitatea elenă.

O parte dintre respondenţi au acceptat să fie intervievaţi şi în faţa camerei video şi să ne împărtăşească documente sau alte obiecte din colecţiile de familie. Pentru că ne străduim să descoperim şi obiecte de patrimoniu din colecţii private: ziare în limba greacă, manuale în limba greacă, cărţi vechi în limba greacă, plăci vechi cu muzică grecească, cărţi poştale cu Brăila de început de secol sau cărţi poştale din Grecia, documente de familie – certificate vechi de naştere, fotografii vechi de familie, fotografii cu clădiri din vechea Brăila, fotografii de la evenimente de familie, fotografii cu Biserica Greacă, fotografii de la baluri de altă dată, fotografii din port, icoane vechi, obiecte de vestimentaţie, bijuterii, pălării, obiecte personale, obiecte de mobilier, decorative, obiecte muzicale sau orice alt obiect vechi.

Mai mult, suntem interesaţi să găsim date de contact ale urmaşilor familiilor renumite de greci din Brăila, fie că au fost artişti, armatori, comercianţi, avocaţi, medici etc. Multe nume de personalităţi, familii cu renume şi oameni de succes cu sânge grecesc sunt legate de Brăila. Să amintim doar câteva: Likiardopol, Suliotis, Lascaris, Leonida, Violatos, Kostomyris, Pestemalgioglu, Chryssoverghis, Potamianos, Hariclea Darclée, Panait Istrati, Dumitru Panaitescu-Perpessicius, Andrei Embiricos, Artemis Melissaratou, Antigone Kefala, Gherasimos Miliaresis, Jean Moscopol, Edmond Nicolau, Iannis Xenakis, Cosmas Xenakis, George Cavadia, Nicolae Carandino, Hristos Tsaganeas, Nicu Alifantis, Konstantinos Tsoukalidis.

Facem apel către orice persoană cu rădăcini greceşti care a avut la un moment dat o legătură cu Brăila şi către orice persoană, indiferent de origini, care ne poate ajuta cu informaţii, fotografii sau documente de orice fel privitoare la elementul elen de la Brăila, să ne contacteze pe adresa de e-mail: cccccamelia@yahoo.com sau la numerele de telefon (004)0339401002, (004)0339401003.

Pe site-ul Muzeului Brăilei se poate citi şi „Un scurt istoric despre elementul elen la Brăila” pe pagina: http://www.muzeulbrailei.ro/rom/manif_proiect_Greci_ScurtIstoric09.htm

De pe pagina următoare http://www.muzeulbrailei.ro/rom/manif_proiect_greci09.htm se pot descărca şi cele două interviuri scrise:

1. Interviul scris adresat persoanelor de origine greacă care au trăit la Brăila şi care încă locuiesc la Brăila sau în alt oraş din România.

2. Interviul scris adresat persoanelor de origine greacă care au trăit la Brăila şi apoi s-au stabilit în Grecia sau altă ţară.

***

Rezultatele proiectului vor constitui infrastructura culturală pentru întemeierea, imediat după finalizarea proiectului, a unui Centru al Diversităţii Culturale a oraşului Brăila, într-un spaţiu alocat de Muzeul Brăilei, deja igienizat, pentru care sperăm să achiziţionăm echipamentul multimedia necesar, exclusiv din sponsorizare. Înfiinţarea acestui Centru – inclusiv echipamentul multimedia necesar – a fost iniţial activitate solicitată în cadrul proiectului, dar AFCN nu a putut finanţa această activitate, fiind limitată de noua legislaţie impusă de criza financiară. În aceste condiţii sponsorizarea a rămas singura soluţie. Centrul va genera alte servicii şi produse culturale, educaţionale şi turistice şi îşi va îmbunătăţi în timp oferta culturală prin creşterea numărului de studii şi iniţiative de valorificare a patrimoniului cultural al etniilor ce au trăit şi influenţat istoria oraşului, pentru a avea acea reprezentativitate completă la nivelul urbei – contribuţia ruşilor lipoveni, a armenilor, a bulgarilor, a evreilor, a turcilor etc.

Am primit deja prima sponsorizare pentru acest Centru de la domnul Athanassios Karafyllidis, grec născut la Brăila, stabilit în Berlin din 1974, patronul restaurantului “Stella di Mare” bei Toni din Berlin, care contactat exclusiv prin e-mail, a avut amabilitatea să răspundă la interviul scris, să vină la Brăila, să viziteze muzeul şi să ofere pentru echipamente 200 euro. Un gest care aminteşte de bunicii şi străbunicii grecilor de astăzi şi actele lor de caritate din vechea Brăila.

Pentru informaţii suplimentare:

Prof. univ. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei, manager de proiect (004)0339.40.10.02, (004)0339.40.10.03

Camelia Hristian, asistent de proiect, (004)0339.40.10.02, (004)0339.40.10.03, cccccamelia@yahoo.com

Ghena Pricop, Şef Secţie Istorie, Muzeul Brăilei, expert patrimoniu (004)0339.40.10.02, (004)0339.40.10.03

Haralambie Răzvan Caravia, preşedintele Comunităţii Elene Brăila, (004)0747.425.562

Camelia Hristian, Şef Serviciu Relaţii Publice

Muzeul Brăilei

www.MuzeulBrailei.ro

www.edituraistros.ro

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC