Tulcea: “Tulcea 1878-1948: memoria unui oraş”

afis-proiect-AFCN-tulcea

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea anunţă lansarea, în data de 27.04.2012, a proiectului cultural cu finaţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) ,

Tulcea 1878-1948: memoria unui oraş”.

Proiectul, derulat în parteneriat cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa,Biblioteca Judeţeană ”Ioan N. Roman”, Constanţa, Universitatea “Ovidius” Constanţa, Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, Asociaţia Ibida îşi propune recuperarea istoriei culturale şi urbanistice a oraşului Tulcea prin valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic conservat în colecţii muzeale şi particulare, biblioteci şi arhive şi a istoriei orale locale.

Responsabil proiect

dr. Mihaela Iacob

Alexandria: EXPONATULUI LUNII MAI, coiful de la Peretu

 

Afis-2012-alexandrai-coif-Peretu

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită miercuri, 2 mai 2012, ora 11.00 , la inaugurarea EXPONATULUI LUNII MAI.

Pentru perioada 1- 31 mai 2012, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba despre o replică a coifului de la Peretu, una dintre cele mai importante descoperiri făcute în judeţul Teleorman în ultimele cinci-şase decenii.

Piesa face parte din tezaurul descoperit întâmplător în anul 1970, într-un mormânt tumular getic, pe partea dreaptă a râului Vedea, la circa 2,5 km sud de cetatea getică de la Albeşti. Tezaurul a fost recuperat de un inginer agronom şi predat profesorului Petre Voievozeanu. În acelaşi an, Emil Moscalu, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, a realizat o săpătură de salvare în ceea ce mai rămăsese din mormânt. Pentru completarea informaţiei despre contextul îngropării tezaurului, în 1971 s-au mai efectuat cercetări în jurul tumulului.

Tezaurul este compus dintr-un coif de argint aurit, un cazan din bronz fragmentar, o tavă din acelaşi material, un cap de sceptru de argint aurit, un arybalos, 3 phiale, o strecurătoare, o ţeavă, o aplică frontală, piesele unei zăbale din fier placate cu argint, un inel de chingă din fier placat cu argint, un colier de mărgele din argint, 46 de aplice şi o piesă convexă din tablă de bronz. Tezaurul are în total 61 de piese şi cîntăreşte 2568,90 g.

Tezaurul de la Peretu poate fi datat în perioada 383-340 î. Chr., în vremea în care geto-dacii se afirmau în zona Balcanilor. Posibil, el a aparţinut unui şef de trib din vestul Câmpiei Munteniei, ce îşi avea sediul în cetatea de la Albeşti.

Coiful este de tip getic. Piese asemănătoare au mai fost descoperite la Poiana Coţofeneşti, Agighiol, Porţile de Fier (păstrat la Detroit, S.U.A) şi Cucuteni-Băiceni. Greutatea sa este de 754 g, fiind foarte apropiată de cea a coifului de la Agighiol.

Coiful este identic ca formă şi prin ornamente cu coifurile de la Agighiol şi Porţile de Fier. Părţile frontală, parietală şi occipitală sunt ornamentate cu trei frize cu motive florale şi geometrice. Apărătoarea cefei este împodobită cu cerbi, animale nobile ale naturii. Obrăzarul stâng este ornat tot cu un cerb. Cel drept are un vultur cu corn, cu peşte în cioc şi iepure în ghiare. Motivul ochilor figuraţi pe partea frontală a coifurilor de la Peretu, Agighiol, Porţile de Fier, ca şi pe cele de la Poiana Coţofeneşti şi Cucuteni Băiceni are un stil şi o formă unică. Aceştia aveau un rol deosebit, ţinând cont că materialul din care erau confecţionate coifurile, chiar dacă era valoros, nu putea asigura protecţia necesară în război, iar datorită lui, purtătorul devenea o ţintă principală.

Foarte probabil, coifurile de acest gen erau purtate numai cu ocazia unor scene de cult şi de investitură, căsătorie, turnee regale, ospeţe şi, eventual, la vânătoare.

Motivul ochilor este prezent şi pe ceramica greacă, pe akinakesurile scitice şi pe cele din mediul tracic.

Prezenţa unor coifuri din metale preţioase în cadrul tezaurelor getice din sec. IV. î. Chr. se încadrează în lunga serie a existenţei acestor tipuri de artefacte. Coifuri de paradă sau care asigură creşterea prestigiului purtătorului datează încă din epoca bronzului. În lumea minoică şi cea miceniană existau astfel de artefacte făcute din defense de mistreţ.

Homer îi descria pe eroii săi din Iliada şi Odissea ca posesori ai unor asemenea coifuri („Neteda-i piele ferind, căci ea e păzită de coiful cel cu plăci de metal şi cu ochi, dăruit de Apolon…”; „Pune şi coiful de aur crestat şi cu patru gurguie, care-ar putea ocroti pedestrime-a o sută de-oraşe…”) .

Tot în aceeaşi perioadă, în nordul Europei, existau coifuri de bronz decorate cu coarne şi ochi ca atribute ale divinităţilor. În Sumer, au fost descoperite coifuri de aur în mormintele regale. Grecii şi romanii au avut obiceiul de a impresiona prin armele lor de paradă. De la ei au preluat acestă deprindere şi celţii, tracii şi mai târziu germanicii.

Concursul “Vino la Muzeu şi câştigă

 

Întrebare: Ce sit arheologic important se găseşte în apropierea locului de descoperire a tezaurului

de la Peretu?

Răspunsurile dumneavoastră sunt aşteptate pe adresa: Muzeul Judeţean Teleorman, str. 1848, nr. 1, Alexandria, 400033, sau la email: concurs@yahoo.com, până la data de 20 mai a.c. Câştigătorul va fi desemnat prin tragere la sorţi pe data de 27 mai a.c.Premiul va consta într-un abonament la muzeu pentru 2 persoane, valabil în perioada 1 iunie 2012 – 1 iunie 2013 şi a volumului „Alexandria. Repere arheologice şi numismatice”.

Vă rugăm să menţionaţi numele şi prenumele, adresa şi un număr de telefon.

Responsabil Relaţii Publice

Corina Iordan

Pedagog muzeal

Craiova: vernisajul expozitiei PICTURA INTRE GEST SI CULOARE a artistului plastic VASILE FUIOREA

Uniunea Artistilor Plastici din Romania- Filiala Craiova va invita joi 3 mai 2012, ora 18, la Galeria Arta din Craiova, unde va avea loc vernisajul expozitiei PICTURA INTRE GEST SI CULOARE a artistului plastic VASILE FUIOREA.

Vasile Fuiorea s-a născut la 11 mai 1972 în localitatea gorjeană Peştişani. În 1991 a absolvit Liceului de Arte Craiova, secţia pictură, clasa prof. Mihai Trifan, iar în1998 a devenit absolvent al Universităţii de Vest Timişoara, Facultatea de Arte , secţia pictură, clasa prof. Romul Nuţiu. De asemenea, în perioada 2005-2009 , doctorand în artă, domeniul Arte Vizuale, Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Arte şi Design, coordonator prof. univ. dr. Ioan Iovan. În 1998 a intrat în învăţământ ca profesor titular, secţia pictură, la Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Constantin Brăiloiu“ din Târgu-Jiu, ocupând acest post până în anul 2009. În perioada 2005 – 2008 a fost şi profesor asociat la specializarea Pedagogia Artelor Plastice şi Decorative din cadrul FEFS, de la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ Târgu-Jiu, în 2009 devenind lector universitar la aceeaşi instituţie. Prima expoziţie personală a avut-o în 1996 la Biblioteca de Artă din Timişoara. De-a lungul timpului a expus în mai multe locaţii printre care Timişoara, Târgu-Jiu, Craiova, Deva, Bistriţa, Alba Iulia, Galaţi, Vâlcea, Bucureşti etc. a participat, de asemenea, la mai multe tabere de creaţie din ţară şi din străinătate. În 2006 a primit premiul pentru pictură al Salonului „Sacru în Artă“, UAP Filiala Gorj precum şi premiul Salonului de Toamnă UAP Gorj. Artistul plastic are lucrări în colecţii private şi muzee din România, Belgia, Germania, Luxembourg, Austria şi Japonia.

București: Muzeul Copilariei – Lumea mica a celui mic

afis_Muzeul-Copilariei-II

Muzeul Copilariei
Lumea mica a celui mic

A doua expozitie, a doua sala

3 mai – 3 iunie 2012, Sala Irina Nicolau
Muzeul National al Taranului Roman va asteapta joi, 3 mai, ora 18.00, la vernisajul celei de-a doua expozitii a Muzeului Copilariei, Lumea mica a celui mic, care va avea loc la Sala Irina Nicolau.
Mai multe informatii gasiti pe
http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/lumea-mica-a-celui-mic-ro.html
Iuliana Balan

Marketing – Relatii Publice
Muzeul National al Taranului Roman
Soseaua Kiseleff, nr. 3
tel. 021.317.96.60/61
fax 021 312 98 75
mobil 0752 11 15 50
[email protected]
www.muzeultaranuluiroman.ro
muzeultaranuluiroman.ro/blog
facebook.com/MuzeulTaranului
twitter.com/MuzeulTaranului

Hârlău: expoziția ,,Munca”

 

Afis-Harlau

Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova”, organizează la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, în perioada 27 aprilie – 3 iunie 2012, expoziția ,,Munca”.

Expoziția este parte integrantă a Proiectului 8/10, demarat în 2010, prin care se urmărește valorificarea inedită a patrimoniului de gravură a Muzeului de Artă Iași, printr-o serie expozițională tematică. Au fost deja prezentate expozițiile „În sat”, în 2012, iar în anul următor, „În oraș”.

Prin varietatea stilistică, caracteristică fiecărei tehnici de imprimare, expoziţia „Munca” propune, imagistic, un studiu al creației artistice din perioada anilor 1960 – 1990.

Munca, pornind de la semnificația largă a termenului, a fost unul din subiectele impuse şi tratate în mod predilect de către artiştii români din această perioadă. În cadrul expoziției sunt expuse lucrări ale unor artiști români care s-au regăsit și în expozițiile anterioare, dar o mare parte a lucrărilor prezentate ilustrează comanda socială din artă, specifică stilului proletcultist al epocii.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 27 aprilie 2012, ora 12.00 la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, str. Logofăt Tăutu, nr. 7.

Director General, Dr. Lăcrămioara Stratulat

Șef Departament Relații Publice, Dr. Tamilia Marin

Alexandria: Muzeul Judeţean Teleorman – 60 de ani

alexandria-mjt-60

Muzeul Judeţean Teleorman – 60 de ani

 

Sub acest generic vor debuta vineri, 27 aprilie a.c., Zilele Muzeului Judeţean Teleorman prilejuite de împlinirea a 60 de ani de la înfiinţarea instituţiei ( 1 mai 1952).

Momentul aniversar va fi marcat printr-o serie de evenimente culturale ce se vor derula până pe data de 19 mai a.c. după următorul program :

  • vineri, 27 aprilie, ora 11.30 – deschiderea expoziţiei „ O istorie a monarhiei din România în

numismatică şi filatelie”, organizată în colaborare cu Secţia de

Numismatică Alexandria;

  • miercuri, 2 mai , ora 11.00 – inaugurarea Exponatului Lunii Mai – „Coiful de la Peretu”;
  • vineri, 4 mai, ora 11.00 – simpozion „Familia Noica în viaţa publică” ;

– lansarea volumului „Moşieri Teleormăneni (1864 – 1949).

Mărire şi Decădere”, semnat de Steluţa Pătraşcu;

  • marţi, 8 mai, ora 11.00 – simpozion „Semnificaţia zilei de 9 mai”;
  • vineri 11 mai, ora 11.00 – lansarea volumului „Mişcarea Legionară din judeţul Teleorman în

documente”, semnat de Cătălin Borţun;

  • marţi, 15 mai, ora 11.00 – deschiderea expoziţiei „Cămaşa teleormăneană”;
  • vineri, 18 mai, ora 11.00 – deschiderea expoziţiei permanente „Sala Tezaure Monetare” ;

– lansarea publicaţiei „Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman.Seria

Arheologie. 4-2012”;

– aniversare „Muzeul Judeţean Teleorman – 60 de ani”;

  • sâmbăta, 19 mai, ora 17.00-24.00 – Noaptea Muzeelor – „60 de ani într-o noapte” – ce va

cuprinde un program special , printre altele :

– deschiderea expoziţiei de paleontologie „O lume dispărută”

– concert de muzică cultă.

Responsabil Relaţii Publice

Corina Iordan

pedagog muzeal

Galaţi: expoziţia „DOR…DE SATUL ROMÂNESC”

image description

Muzeul de Istorie Galaţi a vernisat miercuri, 25 aprilie 2012, ora 13.00, la sediul din Str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2, expoziţia „DOR…DE SATUL ROMÂNESC”, ce se încadrează în ciclul „Colecţii şi colecţionari”.

Exponatele adunate cu pasiune şi răbdare, având ca temă vatra românească în toată bogăţia ei., aparţin domnului Nicolae Stan, constituindu-se în colecţia de carte poştală veche 1894-1945.

Expoziţia va rămâne deschisă până pe 20 mai 2012, şi se adresează tuturor celor interesaţi de acest ciclu generos al colecţiilor de carte poştală.

Director,

prof. Cristian CĂLDĂRARU

București: Proiecte de arhitectura: palatele urbane

Muzeul-Toma-Stelian-Fatada-la-strada

Începând cu data de 26 aprilie 2012, Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă expoziţia temporară I.D. Berindei (1871-1928) Proiecte de arhitectură: palatele urbane, deschisă publicului până pe 30 septembrie 2012 în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă, în sălile dedicate expunerii de arte grafice. Organizatoarea expoziţiei este Elena Olariu, specialist al Muzeului Naţional de Artă al României.

Palatul-Sindicatul-Ziaristilor

Expoziţia cuprinde 51 de proiecte de arhitectură originale, expuse în premieră absolută într-un muzeu. O mare parte dintre aceste desene (treizeci şi cinci) sunt concepute şi semnate chiar de I.D. Berindei, restul fiind realizate de angajaţii din biroul său.

Proiectele purtând semnătura I.D. Berindei sunt impresionante prin precizia tehnică dar sunt, în acelaşi timp, pline de savoare, vii, realizate în cel mai elegant stil Beaux-Arts. Printre somptuoasele faţade de clădiri, arhitectul a desenat trăsuri, automobile, chiar un tramvai tras de cai sau siluetele câtorva trecători, creionând discret o parte din atmosfera unei Belle Époque, strălucitoare şi în spaţiul românesc.

I.D. Berindei (1871- 1928) a urmat cursurile prestigioasei École Nationale des Beaux-Arts din Paris. Întors în ţară a realizat clădiri definitorii pentru epoca sa: casa amiral Vasile Urseanu (devenită Observatorul Astronomic), casa Alexandru G. Florescu (fostul sediu al Institutul Goethe), clădirea Palatului Sindicatului Ziariştilor (în prezent Teatrul Foarte Mic) sau reşedinţa Bazil G. Assan (care a revenit Academiei Române şi găzduieşte Casa Oamenilor de Ştiinţă), Muzeul Ioan şi dr. Nicolae Kalinderu sau Muzeul Toma Stelian.

Resedinta-Armenac-Manissalian

Tot el este creatorul Palatului Cantacuzino din Bucureşti, care astăzi adăposteşte Muzeului Naţional „George Enescu”. Berindei a proiectat şi monumentalul Palat Administrativ din Iaşi, aparţinând municipalităţii, transformat în Palat al Culturii, în care îşi au sediul cele mai importante muzee ale oraşului.

Palatul în care trăia o singură familie a fost tipul de locuinţă reprezentativ pentru aristocraţia şi marea burghezie din România în perioada regalităţii, fiind şi tipul de locuinţă în conceperea căruia arhitectul I.D. Berindei a excelat. Pe lângă salonul de primire al oaspeţilor sau numeroasele dormitoare, o astfel de reşedinţă mai avea: un salon de muzică, un birou sau un cabinet, o bibliotecă, o sală de biliard, o seră cu plante exotice, care comunica direct cu salonul de primire, o scară interioară opulentă şi una exterioară, care se integra în decorul unei grădini situate în spatele clădirii. Ca o anexă obligatorie apare garajul, construit pe o latură sau în spatele grădinii, clădire care adăpostea trăsurile şi automobilul familiei.

Eclectismul a fost stilul în care au fost concepute majoritatea palatelor urbane construite în România, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea. I.D. Berindei a fost şi el promotorul unui eclectism sofisticat şi exuberant, oscilând artistic între rococo, Art Nouveau şi romantism.

Cristina Toma
Educatie, comunicare, Proiecte Culturale si Marketing
Muzeul National de Arta al Romaniei
Calea Victoriei 49-53 sector 1

Constanța: lansare de carte

MUZEUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ ŞI ARHEOLOGIE CONSTANŢA, vă invită la un eveniment important, marcat de lansare a trei volume valoroase:

– revista PONTICA XLIV – 2011, anuar al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa;

– catalogul BIJUTERII ANTICE DIN AUR din colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, semnat de VIRGIL LUNGU, ZAHARIA COVACEF ŞI CONSTANTIN CHERA, apărută în seria Bibliotheca Tomitana VI , Constanţa 2012;

– catalogul SCULPTURA ANTICĂ din expoziţia de bază a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, semnat de ZAHARIA COVACEF, apărut în seria Bibliotheca Tomitana VIII , Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2011.

Lansarea volumelor va avea loc joi, 3 mai 2012, ora 12, la sediul instituţiei, din Piaţa Ovidiu nr. 12, aula „Adrian Rădulescu”.

Alexandria: expoziţia “O istorie a monarhiei din România în numismatică şi filatelie”

 

Afis-Monarhie-alexandria-numismatica

Muzeul Judeţean Teleorman găzduieşte în perioada 27 aprilie – 15 mai 2012 expoziţia “O istorie a monarhiei din România în numismatică şi filatelie”.

Manifestarea este organizată de Secţia Alexandria a Societăţii Numismatice Române şi cuprinde exponate din colecţiile P.S. Galaction Stângă – Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Victor Andreescu şi Teodor Nicolae Săceanu.

Sunt expuse monede de aur şi de argint, medalii şi plachete, mape filatelice, cărţi poştale ilustrate, serii rare nedantelate din perioada Regelui Carol al II-lea, săbii de paradă din perioada Regilor Carol I, Carol al II-lea, Ferdinand şi Regelui Mihai, caschete, gravuri de epocă, picturi şi exemplare originale din presa vremii. De asemenea, alături de exponatele de epocă, va fi prezentată şi etalată şi placheta expoziţiei “O istorie a monarhiei din România în numismatică şi filatelie” precum şi S.D.V.-urile plachetei (matriţele).

Deschiderea expoziţiei va avea loc vineri, 27 aprilie a.c. , la ora 11.30. La deschidere va fi prezentă Alteţea Sa Regală Principele Radu al României.

Responsabil Relaţii Publice

Corina Iordan

pedagog muzeal