Alexandria: EXPONATULUI LUNII SEPTEMBRIE – PROSKINITAR AL SFÂNTULUI MUNTE AL ATONULUI (1856), marţi, 1 septembrie 2015, ora 11.00

afis expo.Proschinitar

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită marţi, 1 septembrie 2015, ora 11.00, la inaugurarea EXPONATULUI LUNII SEPTEMBRIE.

Pentru perioada 1- 30 septembrie 2015, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator o lucrare deosebită aflată în patrimoniul instituţiei. Este vorba de PROSKINITAR AL SFÂNTULUI MUNTE AL ATONULUI (1856).

Proskinitarul Sfântului Munte al Atonului s-a tipărit în vremea mitropolitului Nifon (1787-1875; ales mitropolit în 1850), la Tipografia Mitropoliei Româneşti situată chiar în curtea Mitropoliei (tipografie numită uneori şi Tipografia Nifon) şi reprezintă prima descriere în limba română a Muntelui Athos. Proskinitarul Sfântului Munte al Atonului din 1856 a fost tradus de monahului Varnava Luchianov.

Preluat din grecescul „Proskinitarion”, cuvântul se traducea prin „manualul închinătorului” sau „manualul creştinului”, în accepţiunea zilelor noastre putând fi considerat ca un „ghid al pelerinului”.

Conform descrierii făcuta de ing. Vasile Aldea în ediţia transcrisă a Proschinitarului apărut în anul 2010, la Braşov, în forma originală cartea măsura 34,5×23 cm şi avea coperţi din carton pânzat cu ornamente presate, un număr de 250 de pagini şi 25 de gravuri.

Proskinatarul pe care îl expunem măsoară 33,3×20 cm, are coperţi din carton stratificat îmbrăcat în hârtie marmorată plastifiată şi cotorul îmbrăcat în piele neagră, acelaşi număr de pagini şi 24 de gravuri, lipsind cea a Mănăstirii Dohiaru.Ultimele 11 pagini prezintă „Lista domnilor abonaţi” din care rezultă 1423 de solicitări indicând tirajul relativ mare pentru perioada respectivă.

Lucrarea este foarte complexă, în cuprinsul său prezentându-se date şi informaţii referitoare atât la geografia şi istoria Sfântului Munte, cât şi la tradiţiile şi viaţa monastică.

În privinţa marilor mănăstiri şi a schiturilor subordonate sunt prezentate date despre poziţia şi distanţele dintre ele, perioada în care au fost ridicate, ctitorii, arhitectura fiecăreia, hramurile, paraclisele, icoanele, sfintele moaşte, monahii care s-au sfinţit, egumenii, numărul călugărilor şi vieţuirea lor de sine sau de obşte etc.

Ordinea de prezentare a mănăstirilor nu este cea ierarhică şi nici cea istorică, preferându-se ordinea geografică pornind de la versantul nordic, cu Mănăstirea Esfigmenu, continuând spre vârful peninsulei şi apoi pe versantul sudic până la Mănăstirea Zugrafu.

În Proskinitar mai sunt incluse şi următoarele gravuri: Icoana Maicii Domnului „Axion Estin” din Mănăstirea Protaton din Karyes (Careia) – cea mai vestită icoană făcătoare de minuni din Sfântul Munte; cei doi versanţi ai muntelui având nominalizate toate mănăstirile cu aspectul lor miniaturizat şi în sfârşit gravurile celor 20 de mănăstiri, plus Careia şi Schitul Lacu.

În prezent, ediţia din 1856 a Proskinitarului este foarte rară, în forma sa de carte tipărită fiind identificată la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, Muzeul „Prima Şcoală Românească din Şcheii Braşovului”, Mănăstirea Dervent şi la două persoane particulare.

 

 

 

 

Concursul “Vino la Muzeu şi câştigă”

 

Întrebare: Cine a tradus Proskinitarul Sfântului Munte al Atonului tipărit în 1856?

 

 

Răspunsurile dumneavoastră sunt aşteptate pe adresa:

Muzeul Judeţean Teleorman, str. 1848, nr. 1, Alexandria,

400033, sau la email: [email protected], până la data de 20 septembrie a.c.

Vă rugăm să menţionaţi numele şi prenumele, adresa şi un număr de telefon.

Responsabil Relaţii Publice

Corina Iordan

pedagog muzeal

Bucureşti: Trei meşteri populari selectaţi de Muzeul Etnografic al Moldovei participă la Festivalul Ambasadelor, 1-5 septembrie, Bucureşti

Trei meşteri populari selectaţi de Muzeul Etnografic al Moldovei participă la Festivalul Ambasadelor, 1-5 septembrie, Bucureşti
Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași anunţă participarea în calitate de partener la un eveniment unic în România: FESTIVALUL AMBASADELOR, conceput în acest an în jurul temei Open Your  Culture.
Organizat în 4 puncte din Capitală (Biblioteca Națională a României, Parcul Tineretului-Lumea Copiilor, Cinema Studio și Galeria Galateca), Festivalul se adresează publicului larg, propunând pe parcursul a 5 zile, un program atractiv şi variat, cu intrare liberă, care are rolul de a promova diversitatea culturală într-un dialog al artelor şi tradiţiilor ţărilor ce au misiuni diplomatice în România şi al ţării gazdă.
Evenimentul este organizat de Asociația ESCU, adică Educație, Societate, Cultură,
Umanitate, organizație non-guvernamentală axată pe dezvoltarea culturală și educațională a societății civile din România, a cărei misiune este de a activa potențialului uman, în spiritul demnității şi solidarității, precum și sprijinirea talentului și valorilor culturale atât românești, cât și globale. Complexul Muzeal Național “Moldova”, Iași este partener al Asociaţiei ESCU la organizarea Festivalului Ambasadelor, alături de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Primăria Sectorului 4, Biblioteca Națională a României, Uniunea Cineaștilor din România, Institutul Cultural Român, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”, Bucharest Tourism Board, Autoritatea Națională pentru Turism, InfoCons, Asociația Culturală Euro-Est Alternativ, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, ANPC şi Muzeul Național al Țăranului Român.
Produs marca ESCU, Festivalul Ambasadelor propune în cadrul primei ediţii o paletă generoasă de activităţi, organizate cu participarea a 50 de ambasade, institute culturale, organizaţii internaţionale, precum şi româneşti: Africa de Sud, Algeria, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Belgia, Biroul de informare al Parlamentului European din România, Chile, China și Institutul Confucius, Cipru, Coreea de Sud, Cuba, Delegația Valonia-Bruxelles, El Salvador, Emiratele Arabe Unite, India și Centrul Cultural Rabindranath Tagore, Indonezia și Centrul Cultural Indonezian, Iordania, Irlanda, Japonia și Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”, Malaezia, Marea Britanie și British Council, Maroc, Mexic, Organizația Internațională a Francofoniei, Organizația Internațională pentru
Migrație, Pakistan, Palestina, Peru, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Rusia și Centrul Rus de Știință și Cultură, Siria, Spania, Statele Unite ale Americii, Tunisia, Turcia, Turkmeninstan, Ungaria, Uruguay, Venezuela, Institutul Cultural Român, Muzeul Național al Țăranului Român, Complexul Muzeal Național “Moldova” Iași, Luminu by Luminish & Atelierul de Carte, Ansamblul Doina, Ansamblul ELLAS (Grecia), Asia Fest.
Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi s-a implicat în constituirea Zonei Ateliere şi Meşteşuguri ce va fi organizată în Parcul Tineretului – Lumea Copiilor din Bucureşti în datele de 4 şi 5 septembrie, selectând pentru ilustrarea tradiţiilor din zona Moldovei trei cunoscuţi şi apreciaţi meşteri care vor expune şi performa arta populară ai cărei exponenţi sunt: Viorel Marian din Fălticeni, jud. Suceava – crestături în lemn; Iulian Mihalachi din Bălţăteşti, jud. Neamţ – scoarţe, lăicere, păretare, traiste; Costi Lungu din Humuleşti, jud. Neamţ  – bâte ciobăneşti,
măşti tradiţionale şi figurine  de ceramică.
Mai multe detalii, precum şi programul complet al evenimentului sunt disponibile pe situl
www.festivalulambasadelor.ro dar şi pe pagina de Facebook
www.facebook.com/embassiesfestival

Manager,
Dr. Lăcrămioara Stratulat

Șef Birou Relații publice,

Dr. Coralia Costaș

Ploiești: expoziţia IOAN CUCIURCĂ

Afis Cuciurca

În perioada 2–22 septembrie 2015  Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”  este gazda expoziţiei    IOAN CUCIURCĂ – „AFIŞ +”
Expoziţia, realizată în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România, prezintă alături de peste 30 de afişe, lucrări de design grafic: cărţi, cataloage şi alte documente create în ultimii ani pentru diferite instituţii cu profil cultural,
social şi comercial.

Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 2 septembrie 2015, la ora 17.00,  în B-dul Independenţei nr.1.

Arad: Expoziția Fragments of our identity a sculptorului Cosmin Moldovan

Expoziția Fragments of our identity a sculptorului Cosmin Moldovan din Arad se va desfǎşura în perioada 28 august – 13 septembrie la Muzeul de Arta din Arad/Sala Ovidiu Maitec (str. Gh. Popa, 2-4, etaj 2).

Expozitia cuprinde un numǎr de 20 lucrǎri de sculpturǎ figurativǎ de mici şi mari dimensiuni.

Expoziţia va fi deschisǎ de cǎtre prof. dr. Onisim Colta – artist vizual, vineri 28 august 2015 orele 18:00.                                                              

Coordonator proiect: dr. Adrian Sandu – artist vizual

afis_expozitie COSMIN MOLDOVAN_Muzeul de arta ARAD


Fragments of our identity – statement

“Personaje cu proporţii inegale ivite din asimetria memoriei oarbe, întinse într-o formă statică a timpului,  pendulează alert în recompunerea unei mitologii  complementare a reflexiei gândirii voastre.Fiecare trup are poezia lui, se prăbuşeşte în poetica timpului scurs peste el şi prin el. Asamblarea formelor găsite spontan într-o formă elaborată, dirijată parcă, povesteşte o amintire fragmentară.

Combinarea transfigurată prin eliminarea şi adăugarea unor elemente inedite, sugestive din punct de vedere emoţional răscolesc prin amintirile voastre şi ale noastre, construind amintiri fragede, toate pentru a potenţa expresivitatea noastră; necunoscută nouă dar uneori cu aere mitice. Decuparea, inversarea, colorarea, decorarea, brodarea împins de aroma uneori roşiatică, iute a trecutului, povestită crud într-o tridimensionalitate uneori dezinvoltă alteori reţinută absorbită de lumina roşiatică a felinarului din capătul străzii, transfigurează forma reper într-o poveste de reper cu semnificatie arheologică.

O arheologie a culegerii fragmentelor uitate uneori sub vălul de praf depus pe memoria noastră, se pierd din conştiinţa actuală şi se  recuperează din mâinile încleştate ale timpului, aduse în incubatorul spaţialităţii şi imprimate din nou in cenuşa uitatării noastre.O putem defini ca o reflexie a morfologiei interne oglindită în mişcări volumetrice fragmentare a arhitecturii formei, atribute ale unei icoane şterse de trecerea timpului”

Moldovan Cosmin – August 2015

Evenimentul are loc in cadrul Zilelor Aradului 2015, cand expozitiile muzeului sunt deschise publicului aradean dupa urmatorul program:

Vineri, 28 august

orele 20.00-24.00

(Palatul Cultural – intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Expoziţia permanentă ŞTIINŢELE NATURII, ARHEOLOGIE-ISTORIE

Expozitia Amintiri fotografice aradene

Atelier de pictură (pentru copii) –

voluntarii Asociaţiei Culturale Noua Acropolă Arad si Timisoara

orele 20.00-24.00

SALA CLIO (str. Horea 10)

Expozitie de arta plastica din colectia Herczeg Laszlo (Pecs)

orele 18.00-22.00

MUZEUL DE ARTĂ (str. Gh. Popa 2-4, etaj 2)

Vernisajul expoziţiei sculptorului Cosmin Moldovan (Sala Ovidiu Maitec)

Sâmbătă, 29 august

Expoziţiile muzeului sunt deschise între orele 12.00-17.00

Duminică, 30 august

Expoziţiile muzeului sunt deschise între orele 09.00-17.00

INTRAREA ESTE LIBERĂ!!!!

Va asteptam la MUZEU!

Adelina Stoenescu,

Departamentul de Relatii Publice a
Complexului Muzeal Arad

office: +40 257 281 847
[email protected]
www.museumarad.ro
http://www.facebook.com/complexul.muzealarad
Complexul Muzeal Arad
este membru fondator al
Retelei Nationale a Muzeelor din Romania

www.muzee.org

Alexandria: Zlua Porţilor Deschise la Muzeul Judeţean Teleorman, vineri, 28 august

afis ZDP

Cu ocazia Zilelor Municipiului Alexandria, Muzeul Judeţean Teleorman organizează vineri, 28 august, pe durata programului de vizitare, Zlua Porţilor Deschise.

Vor putea fi vizitate expoziţiile permanente: Înapoi în timp: Arheologie Numismatică în judeţul Teleorman ( Sala Tezaure Monetare), Înapoi în timp: Arheologie şi Numismatică în judeţul Teleorman ( Sala Neoliticul, Sala Eneoliticul), Colectivizarea în Teleorman. Rezistenţă şi acceptare forţată şi expoziţiile temporare: Între adevăr şi legendă”- măguri şi gorgane din judeţul Teleorman, Exponatul Lunii – Condica obştescului oraş Alexandria 1835 – exponat realizat cu ocazia sărbătoririi zilei municipiului Alexandria.

 

Manager, Responsabil Relaţii Publice,
Dr. Pavel Mirea Corina Iordan

pedagog muzeal

 

 

_____________________________________________

program de vizitare:

 

taxă de vizitare:
marţi-vineri: 900-1700 adulţi: 4,00 lei
sâmbătă: 900-1600 copii, elevi, studenţi: 1,00 leu
duminică, luni: închis intrarea este liberă în prima zi de vineri,
respectiv de sâmbătă, a fiecărei luni.

Masterul „Istorie, resurse culturale şi patrimoniu în societatea contemporană”, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

afis_master_IRCPSC

ISTORIE, RESURSE CULTURALE ŞI PATRIMONIU
ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

Resursa culturală şi patrimoniul reprezintă domenii vitale pentru comunităţile secolului XXI întrucât constituie mărci ale identităţii culturale la nivel local şi regional. Identificarea, cercetarea, prezervarea şi valorificarea acelor bunuri de patrimoniu care constituie emblemele identitare ale comunităţilor constituie provocarea importantă care stă înaintea guvernelor şi instituţiilor locale. Totodată, resursa culturală bine administrată poate deveni o resursă economică valoroasă contribuind la dezvoltarea unei regiuni, inclusiv la rezolvarea problemei şomajului. Pentru a ajunge în acest punct, sunt necesare politici şi strategii culturale în domeniul patrimoniului care să răspundă acestor nevoi şi este nevoie de specialişti.
• Masterul Istorie, resurse culturale şi patrimoniu în societatea contemporană este dedicat atât specialiştilor din domeniul patrimoniului, cât şi celor pasionaţi de acest domeniu sau care doresc să se implice direct şi activ în problematica identificării, conservării/restaurării şi valorificării patrimoniului din România.
Cursurile şi seminariile prevăzute în cadrul acestui program de master permit o abordare multidisciplinară a problematicii bunurilor culturale precum şi a instituţiilor care le gestionează. Sunt avute în vedere atât aspecte generale care ţin de managementul instituţiilor culturale, a legislaţiei şi politicilor din domeniu, cât şi diversele tipuri de bunuri culturale de patrimoniu cu care se operează în România (patrimoniu arheologic, patrimoniu etnografic, artistic, tehnic, patrimoniu muzeal, arhivistic, patrimoniu arhitectonic urban, patrimoniu imobil rural, patrimoniu imaterial, patrimoniu UNESCO) sau tehnicile şi metodele de cercetare, evidenţă, conservare şi digitalizare.
Abordarea interdisciplinară asupra problematicii patrimoniului este asigurată, printre altele, de colaborarea cu instituţii reprezentative în domeniu, care iniţiază şi derulează programe de cercetare la nivel internaţional. Este vorba despre Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), aflat în subordinea Ministerului Culturii şi având atribuţii care vizează apărarea şi valorificarea Patrimoniului Cultural Naţional. De asemenea, programul de master aduce alături specialişti din domeniul administraţiei şi managementului, precum şi specialişti în diversele domenii ale patrimoniului cultural, printr-o fericită colaborare a mai multor facultăţi din cadrul Universităţii din Bucureşti.
• Dincolo de activităţile practice realizate în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, masteranzii vor realiza stagii de practică în cadrul unora dintre cele mai prestigioase muzee şi instituţii locale din domeniul patrimoniului: Muzeul Muzeul Naţional de Istorie a României, Naţional de Artă al României, Muzeul Cotroceni, Muzeul de Istorie Militară, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Cărţii şi Hărţilor, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” etc.
• Absolvenţii MasteruluiIstorie, resurse culturale şi patrimoniu în societatea contemporană se pot integra pe piaţa muncii, în ocupaţii şi domenii diverse.
Plecând de la modelul legislativ european, problematica protecţiei patrimoniului cultural impune deja în România introducerea la nivelul administraţiei teritoriale (judeţene şi orăşeneşti, în curând regionale) a funcţiilor de conservator de monumente şi a celor de supraveghere a stării de conservare a patrimoniului mobil/ imobil. De asemenea, se are în vedere formarea unui personal specializat în protecţia culturală propriu zisă, evaluarea patrimoniului, în proiectarea de evenimente şi manifestări care înseamnă activităţi directe cu publicul, în marketingul de patrimoniu, în promovare şi dialog. Dezvoltarea economică şi a infrastructurii (lucrări majore de construcţii, şosele şi autostrăzi, sistematizarea teritorială, rezolvarea problemelor legate de protecţia peisajului) implică pregătirea unei forţe de muncă calificate pentru conservarea preventivă (îndeosebi în domeniile arheologiei şi a monumentelor istorice).
Alte domenii care pot absorbi masteranzii formaţi în cadrul acestui program:
– pregătirea de specialitate a personalului din cadrul instituţiilor de cultură şi patrimoniu la nivel naţional şi local;
– analişti, consilieri şi experţi în problematica identificării, evaluării, ocrotirii şi valorificării patrimoniului cultural;
– personal specializat în domeniile istorie, arheologie (inclusiv preventivă) pentru sistemul muzeal naţional : muzeografi, documentarişti, conservatori de muzeu şi de monumente istorice, arheologi;
– specialişti care să lucreze în domeniul privat al colecţiilor şi patrimoniului;
– jurnalişti cu pregătire în domeniul cultural;
– experţi reprezentanţi în organisme europene şi euro-atlantice.

Admiterea. Concursul de admitere se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale şi regulamentele interne ale Universităţii din Bucureşti. Candidaţii sunt ordonaţi în ordinea descrescătoare a mediei obţinute prin notarea următoarelor probe de concurs:
1. Proiectul individual de studiu şi cercetare prezentat de către candidat;
2. Susţinerea proiectului în faţa comisiei de admitere.

În redactarea proiectului trebuie avute în vedere următoarele elemente:
1. Proiectul trebuie să vizeze o temă de cercetare specifică programului de master pentru care se realizează aplicaţia;
2. Structura proiectului trebuie să includă următoarele:
– Definirea temei propusă pentru cercetare;
– Prezentarea stadiului cercetării în domeniul aferent temei;
– Descrierea metodologiei de lucru (concepte, metode de analiză);
– Prezentarea structurii viitoarei lucrări de dizertaţie (câte capitole, ce temă tratează fiecare);
– Bibliografie relevantă pentru tema aleasă.
3. Proiectul trebuie să aibă un număr de minim 5 pagini şi maxim 12 pagini.

Calendar admitere:
– înscrierea candidaţilor: 3-11 septembrie (Secretariatul Facultăţii de Istorie, B-dul Regina Elisabeta nr. 4-12, etaj 1)
– examen admitere (susţinerea proiectului): 14-19 septembrie
Data limită de afişare a rezultatelor: 23 septembrie

Pentru informaţii suplimentare privind realizarea proiectului sau structura programului, candidaţii se pot adresa următorilor profesori:
Conf. dr. Florentina Niţu – email: [email protected]
Conf. dr. Ioan Opriş – email: [email protected]

Concursul de fotografie Wiki Loves Monuments, 1-30 septembrie 2015

Wikipedia în limba română și Asociația ARCHÉ organizează pentru al cincilea an consecutiv concursul de fotografie Wiki Loves Monuments, destinat promovării patrimoniului construit din România și atragerii de noi contribuitori la Wikipedia.

Concursul are loc anul acesta în perioada 1-30 septembrie 2015. Timp de o lună, participanții vor încărca fotografii cu monumente istorice pe biblioteca online Wikimedia Commons sub o licență liberă. Colecția de fotografii obținută astfel va fi disponibilă liber și gratuit pentru toți cei interesați.

Câștigătorii concursului din România vor fi anunțați la sfârșitul lunii octombrie de către juriul format din fotografi cu experiența în domeniu. Pe lângă premiile atractive ale concursului național, fotografiile câștigătoare vor intra și în competiția internațională.

Echipa Wiki Loves Monuments lucrează la câteva alte surprize pentru participanții la concurs, despre care vom reveni în curând cu detalii.

Cluj-Napoca: Sărbătoarea Indictionului, Anul Nou bizantin

AFIS 7524

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Grupul Sf. Ioan Damaschin și Biserica din Deal organizează

DUMINICĂ, 30 AUGUST 2015, de la ora 10.00, în PARCUL ETNOGRAFIC „ROMULUS VUIA”

SĂRBĂTOAREA INDICTIONULUI,

ANULUI NOU BIZANTIN

ANNO MUNDI

7524

Potrivit vechiului calendar folosit în spațiul românesc până în secolul al XVIII-lea, 1 septembrie era ziua de început a noului an. Potrivit vechilor credințe, în această zi Dumnezeu a început să făurească lumea.

Zidirea Lumii, potrivit Cronicii lui Mihail Moxa: ”Începutul lui Dumnezeu ce fu făcătoriul desăvârșit Lumiei: de-ntâiu făcu ceriul fără stele, numai cu cuvântul fece, și-l frămseță Dumnezău cu frămsețea lui. Pământul iară era nepodobitu, că era coperitu cu întunerecul; deci străluci lumina și fugi întunerecul și se arătă pământul, și fu ziua dentâiu.”

Din acest motiv, numerotarea acestui an era făcută „de la zidirea lumii” sau „de la Adam”, iar anul care are ca început ziua de 1 septembrie era numit și Anno Mundi (Anul Lumii), spre deosebire de Anno Domini (Anul Domnului), numerotat de la nașterea lui Isus Hristos.

Sărbătoarea era ținută pentru evitarea furtunilor, inundațiilor, cutremurelor și altor catastrofe naturale, iar de femei pentru fertilitate și pentru naștere ușoară. Era, de asemenea, interzisă începerea unor construcții noi în această zi, existând credința că acestea se vor prăbuși.

Se credea, în schimb, că fructele culese în ziua de 1 Septembrie, în special merele, vor fi sănătoase, putând fi păstrate până în primăvara următoare.

Dacă ajunul sărbătorii era blând și însorit, se credea că întreg anul va fi rodnic și plin de bucurii. Dacă dimineața era ploioasă se credea că primăvara va fi și ea ploioasă, iar dacă amiaza era însorită, se considera că vara va fi frumoasă.

Data de 1 septembrie a fost considerată ca zi de început al anului, în Imperiul Roman de Răsărit, cu începere din secolul al V-lea. Sărbătorirea anului după ritul vechi a fost păstrată de către Patriarhia din Constantinopole până în anul 1728, iar în Rusia până în anul 1700.

Țările Române au fost ultimele state europene care au renunțat la era constantinopolitană, în anii 1760 (Țara Românească) și 1765 (Moldova).

Vă invităm în ziua de 30 august, la Biserica din Chiraleș, din Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”, pentru a sărbători împreună Anul Nou 7524 de la Zidirea Lumii.

Programul artistic al manifestării va fi definitivat în cursul săptămânii viitoare.

Şiria, jud. Arad: EXPOZIŢIE RETROSPECTIVĂ TRIENALA INTERNAŢIONALĂ EX-LIBRIS, 1998-2007

EXPOZIŢIE RETROSPECTIVĂ

TRIENALA INTERNAŢIONALĂ EX-LIBRIS

1998-2007

expozitie selectie exlibris slavici la MUZEU SIRIA

Expoziția propune o selecție reprezentativă din lucrărilor păstrate astăzi în colecția de grafică mică a Muzeului de Artă / Complexul Muzeal Arad.

 

MUZEUL MEMORIAL „Ioan Slavici şi Emil Monţia”

(str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 150)

Program de vizitare: Ma-D 09.00-17.00; L- închis

Tel. 0257. 384.088

Muzeograf: Laura MATEŞ

Cu prilejul comemorării a 90 de ani de la moarte marelui scriitor român Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 – 17 august 1925), pasionaţii de istorie, literatură şi muzică sunt invitaţi începând cu duminică, 16 august, să viziteze expoziţia temporară de ex-librisuri şi expoziţia permanentă, ambele dedicate scriitorului şirian, deschise la Castelul Bohus din Şiria. Duminică, 16 august, intrare este liberă.

parcul bohus si muzeul siria

parcul bohus si muzeul siria

 

EXPOZIŢIE RETROSPECTIVĂ TRIENALA INTERNAŢIONALĂ EX-LIBRIS, 1998-2007

Expoziția propune o selecție reprezentativă din lucrărilor păstrate astăzi în colecția de grafică mică a Muzeului de Artă / Complexul Muzeal Arad.

 

Inițiată în 1998, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Ioan Slavici, Trienala Internațională de Ex Libris, identificată prin numele scriitorului clasic român, a reușit să dezvolte pe parcursul a patru ediții un proiect care a contribuit, alături de operele literare traduse în diferite limbi, la fixarea personalității autorului în memoria culturală universală.

Dimensiunea geografică în care a pătruns numele scriitorului s-a extins progresiv pe patru continente. Artiști din generații diferite, o parte dintre ei recunoscuți drept maeștri ai graficii mici, au tratat subiectul propus din perspectivă figurativă sau abstractă, prin tehnici de realizare clasice (ac rece, acvaforte, acvatinta, mezzotinta, gravură în aramă sau în oțel, xilogravură, linogravură, gravură în plumb, gravură în zinc, heliogravură) sau relativ moderne (serigrafie, fototipie, offset, grafică de computer), folosite individual sau mixt.

Prin lucrări realizate cu deosebită minuție, regăsite în special în mediul artistic slav și central-est european, ori prin juxtapuneri cromatice îndrăgite de graficieni sud-americani și până la compoziții care, păstrând proporțiile, amintesc de arta afișului, artiștii au re/compus portretul scriitorului, iar prin elemente simbol și personaje plasate undeva în Europa Centrală a sfârșitului de secol XIX, au ilustrat segmente din creațiea literară a lui Ioan Slavici.

Fiecare ediție a trienalei s-a finalizat prin jurizarea lucrărilor, acordarea de premii, expoziție și tipărirea catalogului. Alături de ex libris-urile care menționează înscrisurile in memoriam Ioan Slavici, Ioan Slavici. Arad. România, Slavici. România. 2004, propuse de organizator în regulamentele de participare, se regăsesc și lucrări fără trimiteri la numele lui Slavici. În toate cazurile lucrările au intrat în competiție, fiind excluse doar pseudo ex libris-urile.

 

EXPOZIŢIA PERMANENTĂ IOAN SLAVICI

Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografii de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia.

expozitia permanenta Slavici

expozitia permanenta Slavici

În expunere este prezentată succint viaţa scriitorului, în diferite perioade, începând cu locul natal Şiria; studiile la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena; prietenia cu Eminescu şi activitatea în cadrul României June. Activitatea publicistică la ziarul Tribuna din Sibiu a fost marcată de procesele de presă şi întemniţarea la Vacz.

I Slavici cu sotia Eleonora si fiul Titus dupa incarcerarea la Vacz_foto din 1889 in Silezia

I Slavici cu sotia Eleonora si fiul Titus dupa incarcerarea la Vacz_foto din 1889 in Silezia

După ieşirea din închisoare, Ioan Slavici s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1892 scriitorul şirian devenea cetăţean român. Cariera sa didactică a fost marcată de ocuparea funcţiei de profesor la Azilul Elena Doamna, apoi cea de director al Institulului Oteteleşanu din Măgurele şi profesor la Liceu German din Bucureşti, perioadă în care a editat o serie de lucrări didactice.

expozitia permanenta Slavici

expozitia permanenta Slavici

Un segment important al expoziţiei este dedicat operei scriitorului – nuvele, poveşti şi romanul Mara – publicată în diferite limbi.

De-a lungul carierei sale de scriitor, jurnalist şi cadru didactic, Ioan Slavici a primit distincţii şi premii: Ordinul Coroana României, decoraţia Răsplata muncii în învățământ, medalia Bene Merenti, în anul 1891 pentru publicarea documentelor Hurmuzaki, iar în anul 1903 a primit premiul Academiei Române pentru romanul istoric Din bătrâni.

Premiul Academiei Romane pentru Slavici_1902

Premiul Academiei Romane pentru Slavici_1902

De o valoare documentară, dar şi emoţională deosebită, este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din casa din Bucureşti, mobilier donat muzeului arădean de către familie.

biroul lui Slavici

biroul lui Slavici

Adelina Stoenescu

Departamentul de Relaţii Publice a Complexului Muzeal Arad

Liveni, jud. Botoşani: “CONCERTUL OMAGIAL GEORGE ENESCU” – dirijor Ilarion Ionescu-Galaţi

Muzeul Judeţean Botoşani, în parteneriat cu Filarmonica Botoşani şi Primăria comunei George Enescu găzduieşte duminică, 23 august, ora 11, la Casa Memorială ,,George Enescu” Liveni, “CONCERTUL OMAGIAL GEORGE ENESCU” – dirijor Ilarion Ionescu-Galaţi.

afisliveni(1)

În program:

George Enescu – ,,Rapsodia 1”

Gioachino Rossini – Uvertura operei ,,Coţofana hoaţă”

Richard Rogers – Extras din ,,Sunetul muzicii”

Johann Strauss- Valsul ,,Frumoasa Dunăre albastră”

Johann Strauss tatăl – Marşul lui Radetzky

Pagini de largă popularitate

 

Vă aşteptăm să ne fiţi alături la această frumoasă manifestare muzicală.