Botoșani: Târgul Meșterilor Populari, 21 – 23 aprilie 2017

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani în colaborare cu Asociația Meșterilor Populari din Moldova, sub patronajul Consiliului Județean Botoșani, având drept partener Primăria Municipiului Botoșani, organizează în perioada 21 – 23 aprilie 2017 cea de-a XI-a ediție a Târgului Meșterilor Populari unde vor participa invitați din județele Iași, Suceava, Vaslui, Neamț, Covasna, Prahova, Mureș și Botoșani.

Expozițiile cu vânzare vor exemplifica meșteșugurile populare românești: olărit, țesut, brodat, confecționarea măștilor și a mascoidelor de căiuți, împletituri nuiele și sfoară, încondeiatul ouălor. Accentul va fi pus pe formele autentice ale obiectelor şi pe textilele de interior lucrate pe pânză de casă, evitându-se pe cât posibil impunerea excesivă a laturii decorative şi a materiilor prime actuale care se extind din ce în ce mai mult în zilele noastre. Meșterii au fost selectați de către instituție în funcție de respectul pe care îl acordă canoanelor tradiționale şi care realizează propriile lucrurări manuale pline de acurateţe cu un aspect estetic în adevăratul sens al cuvântului, nu neîngrijit sau cu note grosolane.

Manifestarea este inclusă în șirul evenimentelor dedicate zilelor Orașului Botoșani și este un preambul la marea sărbătoare a comunității noastre aflată sub patronajul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Din acest motiv nu vor lipsi nici expozițiile cu tematică religioasă: icoane pictate pe lemn și pe sticlă alături de ouă încondeiate cu Răstignirea sau Învierea Domnului nostru Iisus Hristos în maniera picturii naive.

Deschiderea oficială va avea loc vineri, 21 aprilie 2017, ora 1300, pe Pietonalul Unirii din Botoșani

București: Dacia după Ptolemeu – harta unui nou concert la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Dacia după Ptolemeu –

harta unui nou concert la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

 

La Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, la fiecare final de lună muzica va dezvălui povestea unei hărți din vremuri îndepărtate. Un nou eveniment al Stagiunii Cartografii sonore” va avea loc marți, 25 aprilie, de la ora 18:00, în saloanele Muzeului din Strada Londra nr. 39. Accesul la eveniment se va face prin rezervare în prealabil, detalii în rândurile ce urmează.

Harta în jurul căreia se va contura evenimentul va fi „Europa Tabula IX” realizată de Gerardus Mercator în secolul al XVI-lea. Ediția de față a fost tipărită în 1578 probabil la Amsterdam. Ea prezintă a noua hartă a Europei așa cum a fost concepută de Ptolemeu în secolul al II-lea d.Chr., și anume Panonia, Tracia și Dacia, litoralul Mării Negre și strâmtorile Bosfor și Dardanele . Mai multe despre apariția acestei hărți va spune istoricul Silviu Anghel în deschiderea evenimentului. Harta aleasă va deveni, ca și până acum, harta lunii următoare la MNHCV și va beneficia de o expunere aparte.

Ptolemeu, autorul alexandrin al primei descrieri sistematice a întregii lumi cunoscute, a lăsat și lucrarea „Harmonik” în care prezintă teorii ale muzicii bazate pe sistemul pitagoreic al numerelor.

Concertul, inspirat și de această dată de istoria hărții, va cuprinde recitaluri de harpă, instrument preferat de antichitate, și va purta auditoriul pe meleagurile muzicii vechi și, în final, romantice, prin dansuri românești.

Vor interpreta elevi ai Liceului de Muzică „Dinu Lipatti”: Andrei Olaru – harpă și Valentin Dimitrie Simion – violoncel, coordonați de Raluca Stratulat, profesorul lor dar și una dintre cele mai cunoscute violoniste ale noului val de muzici contemporane.

Programul va cuprinde lucrări de F.M. Veracini, D. Scarlatti, B. Marcello, C. Debussy, B. Bartók.

Pentru completarea experienței, la final de eveniment va avea loc o degustare de vinuri dintr-una din regiunile descrise de hartă: Dacia și terasele Dunării.

Prețul biletului de intrare la Muzeu este de 8 lei, vizitatorii fiind îndrumați să facă o rezervare din timp, locurile fiind limitate. Rezervările se pot face la adresa [email protected]

 

Stagiunea „Cartografii sonore” este o inițiativă a MNHCV și UCIMR, un proiect derulat prin programul „Oportunități la tine acasă” dedicat tinerilor muzicieni excepționali din România, program prin care tineri artiști găsesc oportunități reale de afirmare pe scenele din România în cele peste 100 de concerte organizate anual. În sprijinul eforturilor de promovare și susținere a tinerilor muzicieni s-a alăturat Banca Transilvania, prin încrederea acordată antreprenoriatului din sectorul creativ.

După succesul primelor evenimente, organizatorii promit în continuare să aducă în atenția publicului o nouă perspectivă inedită asupra vizitei la muzeu, în apropierea hărților vechi, unde istorii, mentalități, coduri estetice și alte valori ale societăților care s-au succedat de-a lungul vremurilor pot fi descifrate printr-o privire nouă.

Directorul MNHCV, Cristina Toma, la deschiderea Stagiunii: „LA MNHCV, publicul va găsi o colecție unică în România și rară în lume. Ne propunem să devină un spațiu de întâlnire al artelor, științelor și culturii, un centru de studiu al hărților preferat atât de către specialiști cât și de către publicul larg.

 

 

Despre Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi este singura instituţie culturală cu acest specific din România și printre puținele din lume, în general hărțile fiind asimilate muzeelor de istorie sau militare, în timp ce cărțile sunt apanajul bibliotecilor.

Muzeul deține o colecţie de peste 750 de hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal regiunile române dar și țările Europei și alte continente; cea mai veche hartă din colecție este o xilogravură (gravură în lemn) din anul 1525 ce reprezintă Europa Centrală, cu regiunile Ungariei, Prusiei, Rusiei, Valahiei şi Poloniei. Nucleul central al colecției îl constituie donația familiei Adrian și Daniela Năstase din anul 2003, an în care a fost inaugurat Muzeul.

Găzduit într-o clădire construită în perioada interbelică, într-un stil ce aduce aminte de palatele venețiene de secol XV, Muzeul își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor și un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii.

Despre UCIMR

UCIMR este o organizație non-guvernamentală de utilitate publică, dedicată muzicienilor și dansatorilor profesioniști, reunind, în prezent, circa 10.000 de membri la nivel național. În cei 21 de ani de activitate, UCIMR s-a impus în viața culturală prin coerența și continuitatea proiectelor sale, al căror impact a contribuit la îmbunătățirea condiției artiștilor români și la atragerea unui public nou cu fiecare proiect.

Din anul 2009, UCIMR susține și promovează tinerii interpreți români, printr-un program dedicat, intitulat „Oportunități la Tine Acasă”. Programul acordă oportunități de afirmare tinerilor muzicieni prin cele peste 100 de concerte susținute în orașe din toată țara, anual. Concertele fac parte din stagiuni independente, festivaluri, cursuri de perfecționare cu maeștri internaționali și concursuri în țară și în străinătate, sprijinite de instituții publice și companii din mediul privat.

De-a lungul timpului, UCIMR a câștigat în competiție deschisă zeci de finanțări și sponsorizări pentru continuitatea proiectelor, fiind mereu aproape de sectorul creativ.

Evenimentele programului atrag anual minimum 10.000 de spectatori în sălile de concerte și cumulează peste 600.000 de vizualizări în mediul online.

București: Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești

Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești

26 aprilie – 25 iunie 2017, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 26 aprilie 2017, de la ora 18:00, la vernisajul expoziției Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești, organizată în sala Tancred Bănățeanu, str. Monetăriei nr. 3, și deschisă în perioada 26 aprilie – 25 iunie 2017. Intrarea este liberă.

În ultimii trei ani între Muzeul Național al Țăranului Român și Geoparcul Ținutul Buzăului s-a înfiripat o relație specială, mijlocită de câțiva specialiști geologi dornici să afle pe lângă povestea pământului spusă de pietre, și povestea oamenilor, așa cum se întrețese ea în istorisirile despre viețile lor ori ale înaintașilor, dar și prin poveștile locurilor în care trăiesc. Ea a fost posibilă printr-un proiect ambițios menit să propulseze zona în rândul siturilor protejate de tip geoparc.

Geoparcul Ținutul Buzăului, situat în zona de nord a județului Buzău, adună 18 comune aflate la intersecția drumurilor vechi care leagă Muntenia, Moldova și Transilvania. Vulcanii noroioși, focul viu, munții de sare, zăcămintele de chihlimbar, tufuri vulcanice, lângă care ne simțim transpuși cu mii de ani în urmă, fosile ori resturi de stânci nisipoase rămase de pe vremea când aici era o mare străveche transformă spațiul pretutindeni, oferind priveliști parcă din alt tărâm.

Buzoienii cunosc și mai păstrează vechile înțelesuri ale fiecărui loc, așa cum le-au aflat de la strămoșii lor. Știu izvoarele bune de băut, ca și izvoarele sărate cele mai potrivite pentru murături. Știu să caute chihlimbarul, pe care îl foloseau pentru a-și ghici soarta. Cunosc plantele bune de leac, ce se culeg în răstimpuri bine știute. Știu rostul ridicării de case pentru tot felul de locatari: case bătrânești din piatră, lemn sau paiantă, case țărănești cu prispe generoase și primitoare, conace boierești spectaculoase, dar și căsuțe de pomană, date de sufletul celor răposați, căsuțe care adăpostesc crucile de pomenire a morților, întâlnite la răscruci, în fața gospodăriilor ori pe câmp. Cunosc locurile rele pe care e bine să le ocolească, mai ales pe înserat sau dimineața, la mijitul zorilor. Și își amintesc povești care prefac locurile din preajma satelor în tărâmuri de basm, populate de balauri, căpcăuni sau uriași.

Expoziția închipuie într-o manieră contemporană priveliștile, rosturile și poveștile din Ținutul Buzăului, cu ajutorul lucrurilor mai vechi sau mai noi făcute de mâini dibace, lucruri folosite în viața de zi cu zi sau la prilejuri de sărbătoare. Cele mai vechi provin din colecțiile muzeului nostru, însă cele mai multe piese au fost adunate cu dăruire și împrumutate nouă de colecționarii Ciprian Chiriac, Andrei Drăgnescu, Rica Leu și Amelia Papazissu. Câteva obiecte provin chiar din expunerea Muzeul Timpul Omului din comuna Mînzălești – punct muzeal la facerea căruia a participat și o echipă de la Muzeul Național al Țăranului Român. Toate acestea sunt rodul meșteșugului, talentului și pasiunii meșterilor țesători, olari, pietrari, fierari ori tâmplari din Ținutul Buzăului.

Câțiva dintre aceștia vor aduce ceva din specificul meseriei și dragostea lor de frumos și la București, pentru publicul expoziției noastre. Invitați la muzeu, vor susține câteva ateliere, la o dată anunțată ulterior, pentru cei ce vor să afle poveștile spuse de mâinile lor harnice, dar și amintirile depănate despre cei de la care, cu pasiune, au deprins meșteșugul țesutului, încondeiatul ouălor ori șlefuirea chihlimbarului.

Geoparcul Ținutul Buzăului este apreciat deopotrivă prin valorile de patrimoniu natural și cultural, dar și prin oamenii locului. Despre toate acestea vă spunem mai multe prin filme realizate de Digi World în anii 2015-2016 și întâlniri cu specialiști.

Astfel, pe 11 mai vă invităm de la ora 18:00 la o întâlnire cu Alexandru Andrășanu de la Universitatea din București, care ne va povesti despre Geoparcurile Internaționale UNESCO, despre calitățile ce îndreptățesc Ținutul Buzăului să aspire la acest statut și despre șansa acestuia de a deveni sit UNESCO.

În 24 mai, la ora 18:30, în Studioul Horia Bernea, va avea loc proiecția documentarului Focul (35’), realizat de Digi World. Inspirat de focurile vii din Lopătari, fenomen natural spectaculos și des întâlnit în zonă, filmul este dedicat pasiunilor de o viață ale oamenilor de aici, avându-l ca personaj principal pe fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z, în micul său atelier. După vizionare, producătorii filmului vor fi prezenți în sală, la dispoziția publicului pentru discuții și întrebări.

Pe 10 iunie, la ora 16:30, Ciprian Chiriac din Colți va dezvălui pentru cei interesați secretele șlefuirii chihlimbarului, un meșteșug pe care l-a deprins de la bunicul său.

În aceeași zi, la ora 18:30, în Studiul Horia Bernea, vă invităm la proiecția filmului documentar Lemnul (38’), realizat de Digi World. Filmul este dedicat unei materii care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile de lemn din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, capodopere de arhitectură și de spiritualitate.

Partenerii expoziției: Geoparcul Ținutul Buzăului, DigiWorld.

Documentarea pe care se fundamentează expoziția a fost efectuată în cadrul proiectului Cercetare aplicată pentru dezvoltare sustenabilă și creștere economică urmând principiile geoconservării: în sprijinul inițiativei Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului (GeoSust), finanțat prin EEA Grants și Ministerul Educației Naționale. Proiectul a fost coordonat de Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” (Academia Română).

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Conferințele de la Șosea Țăranii, agricultura și subvențiile: promisiuni și înfundături 27 aprilie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului

Conferințele de la Șosea

Țăranii, agricultura și subvențiile: promisiuni și înfundături

27 aprilie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 27 aprilie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la conferința Țăranii, agricultura și subvențiile: promisiuni și înfundături.

Conferința este susținută Bogdan Iancu (MNȚR/SNSPA) și Monica Stroe (SNSPA)

Intrarea este liberă.

În ultimul deceniu, după integrarea României în UE, subvențiile agricole au devenit o sursă de venit foarte importantă pentru gospodăriile rurale autohtone. Exigențele sistemului de subvenții agricole și de mediu promovate de Politica Agricolă Comună (PAC) necesită eforturi de înțelegere și adaptare din partea țăranilor angajați în agricultura de semi-subzistență. Rolul distribuit acestora pare să îi proiecteze mai degrabă în poziția de custozi ai naturii decât în cea de producători de alimente. În plus, legitimitatea și continuitatea anumitor utilizări tradiționale ale terenurilor și a resurselor naturale sunt reconfigurate radical.

Plecând de la o serie de exemple etnografice, Bogdan Iancu și Monica Stroe vor investiga care sunt înțelesurile, efectele și răspunsurile locale ale practicării agriculturii în relație cu regimul subvențiilor.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.