Mogoșoaia: conferința „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial, 24 iunie

Prima parte a prezentării activității membrilor familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu în perioada 1916-1919 le are în centrul atenției pe cele două cumnate, prințesele Nadeja Știrbey (născută Bibescu) și Martha Bibescu (născută Lahovary). Figuri importante din înalta societate a acelor vremuri, ele reprezintă două tipuri de comportament al unor doamne de vază în timp de război.

Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) era nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). S-a nascut în 1876, la Loschwitz, în Saxa, din casatoria beizadelei George Bibescu (1834-1902) cu contesa Marie-Henriette-Valentine de Riquet de Caraman-Chimay (1839-1914). Crescută în Germania, apoi căsătorită în 1895, la Geneva, cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), viaţa tinerei intră într-o nouă etapă după sosirea în ţară.

Ca personalitate, Nadeja ţine de mentalitatea secolului al XIX-lea în care femeia era pregătită să fie soţia şi mama perfectă, mulţumindu-se sau creându-şi lumea ei. Prezenţa ei retrasă din spaţiul public, departe de intrigile saloanelor bucureştene şi de cronicile presei mondene. Poetă, scriitoare, pictoriță amatoare, fotografă, prietenă a unor artiști și scriitori, prințesa Nadeja Știrbey își lasă totuși amprenta asupra vieții culturale antebelice și interbelice.

Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey a fost scris în perioada 1916-1919, imediat după intrarea României în război, evocând evenimente din Buftea, București, dar mai ales din perioada exilului la Iași. Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Știrbey de la Arhivele Naționale ale României și a văzut pentru prima dată lumina tiparului în 2014, într-o ediție îngrijită de Oana Marinache, sub numele „Jurnal de Prinţesă (1916-1919)”. În cadrul conferinței din 17 iunie, vom organiza și un atelier de lectură publică cu fragmente din jurnalul prințesei, evocând pregătirile de la Buftea și activitatea sa în sprijinul răniților și sărmanilor. Proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Jurnalul Nadejdei descrie una dintre cele mai grele perioade din istoria ţării noastre, perioada de doi ani de cumpănă pentru existenţa României şi de mari prefaceri la nivelul clasei politice şi militare româneşti. Cu întreruperi, în cele mai cumplite clipe de disperare, resemnare, zbucium interior, prinţesa Nadejda se apleacă asupra caietului şi consemnează trăirile ei şi prefacerile societăţii.

În completarea scrierilor prinţesei, stă mărturie un album, inventariat cu numărul 140, ce se păstrează în fototeca Arhivelor Naţionale ale României. Fotografiile au fost făcute de prinţesă la Iaşi, mai ales la Spitalul Brâncovenesc organizat temporar în sediul Liceului Veniamin Costache, pe care l-a condus o vreme.

Cumnata Nadejei, Martha Lahovary (1886-1973) a devenit prințesă Bibescu în 1902, prin căsătoria cu George-Valentin Bibescu (1880-1941), pasionat automobilist și aviator. În timpul războiului, prin alegerea făcută, de a rămâne la Mogoșoaia și București, de a se îngriji de proprietăți și de răniții de la Spitalul 118, Martha își atrage nenumărate invidii sau chiar ostilități din partea diferitelor rude sau personaje din înalta societate.

Mulți nu uitaseră episodul vizitei la București, în aprilie 1909, a Prințului de Coroană Wilhelm (1882-1951) care fusese fermecat de frumusețea și inteligența Marthei. Au urmat schimburi epistolare și chiar vizite ale Marthei și ale soțului ei în Germania. Fără doar și poate prințesa a fost ocrotită de această prietenie în perioada 1916-1917, dar totuși nu i-a ajutat întru totul în fața trupelor germane de ocupație.

Activitatea ei caritabilă și sanitară de la conducerea Spitalului 118 a fost oprită de trupele germane în martie 1917, când i-au impus domiciliu forțat la Mogoșoaia și apoi la Buftea iar ea a numit o rudă, pe Ecaterina Ghica, la coordonarea unității spitalicești. Martha Bibescu reușise să organizeze în bune condiții totul, prin transportul medical adus personal din Franța, prin implicarea surorilor din ordinul călugăresc Vincent de Paul și prin angajarea unor medici chirurgi. Rămâne totuși controversat rolul ei în fuga unor ofițeri români (Tătăranu, Iacobescu și Rădulescu) în luna aprilie, când ea nu mai era la București.

După plecarea din țară la mama ei în Elveția, se pare că intenția Marthei a fost de a se întoarce și de a-și relua activitatea în Moldova unde se refugiase familia regală și o parte dintre autorități și protipendadă. Istoricul Lucian Boia indica chiar ocazii în care ea a revenit în țară, cu diferite misiuni diplomatice, aspect necunoscut nouă despre activitatea ei din 1917-1918.

Perioada primului război mondial nu rămâne fără ecouri în viața ulterioară a Marthei, căci, în perioada interbelică, pe fondul procedurilor de acordare a Legiunii de onoare, atât de dorită de ea, este supusă unui întreg proces defăimător (dosarul Carrefour). Diverse personalități o acuză de colaborare cu oficialii germani și de spionaj în favoarea acestora; cu toate că ea își atrage mărturii favorabile și ia poziție în presă, controversa persistă și abia mai târziu, în 1962, va fi onorată de autoritățile franceze cu mult doritul ordin național.

Mogoșoaia: conferința „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial, 1 iulie

Sâmbătă, 1 iulie, de la ora 16:00, vă invităm la o nouă conferință susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache în Sala Scoarțelor de la etajul Palatului de la Mogoșoaia: „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial”.

Cea de-a doua parte a prezentării activității membrilor familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu îl are erou principal pe George-Valentin Bibescu (1880-1941). Nepot al domnitorului Gheorghe D. Bibescu, fiu al prințului spadasin George G. Bibescu și al Valentinei de Caraman-Chimay, este deschizător de drumuri în mai multe domenii, fiind pasionat de automobilism și aviație, dar și un susținător al industriei.

De numele lui se leagă înființarea unor instituții importante precum Automobil Clubul Român (1904), Clubul Aviatic Român (1909), Liga Națională Aeriană (1912) și Aerodromul de la Băneasa. A fost ales președinte al Comitetului Olimpic Român și al Federației Internaționale Aeronautice.

Fondul familial de la Arhivele Naționale ale României păstrează un pachet de scrisori din 1917, consemnări de pe front adresate soției sale, Martha Lahovary Bibescu (1886-1973), aflată în Elveția în acea perioadă. Ele au fost traduse în limba română de istoric dr. Alina Pavelescu și au fost publicate pentru prima dată în albumul realizat în cadrul proiectului cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” inițiat de Asociația Istoria Artei și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Cu această ocazie vom distribui gratuit albumul participanților. Pentru confirmări din partea celor care doresc să primească albumul gratuit: edituraistoriaartei@gmail.com în limita a 35 exemplare.

Evenimentul ne prilejuiește o evocare a activității prințului Bibescu în preajma comemorării morții sale, survenită la 2 iulie 1941. George-Valentin Bibescu odihnește în Biserica Sf. Gheorghe de la Mogoșoaia. Vizita va fi continuată la Monumentul eroilor căzuți în primul război din localitate.

https://www.facebook.com/events/1350963508331453

București: expoziţia Portrete comice. Istoria în caricatură marţi, 27 iunie a.c., ora 18.00

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei Portrete comice. Istoria în caricatură marţi, 27 iunie a.c., ora 18.00 în Spaţiile medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni.

Un eveniment dedicat umorului, expoziţia Portrete comice. Istoria în caricatură va fi deschisă la Muzeul Naţional Cotroceni, în perioada 27 iunie – 20 august 2017 şi va cuprinde o selecţie de lucrări de artă şi bunuri de patrimoniu din colecţiile unor prestigioase instituţii de cultură: Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” şi Muzeul Naţional Cotroceni.

Înscrierea la eveniment se face confirmând datele personale (nume, prenume, CNP), până vineri, 23 iunie, ora 10.00. Vă aşteptăm.

R.S.V.P. – tel: 021. 317.31.06, e mail: relatiipublice@muzeulcotroceni.ro

Cluj-Napoca: expoziția Decor, eleganță, stil – cămașa femeiască tradițională de Mărgău

CĂMAȘA TRADIȚIONALĂ DE MĂRGĂU, ÎN EXPOZIȚIE LA MET DE ZIUA IEI

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită vineri, 23 iunie 2017, ora 13, la sediul instituției din str. Memorandumului nr. 21, la vernisajul expoziției Decor, eleganță, stil – cămașa femeiască tradițională de Mărgău .

Alegerea datei vernisajului nu este întâmplătoare. Muzeul Etnografic al Transilvaniei s-a alăturat de la bun început inițiativei comunității online ”La Blouse Roumaine” de a sărbători Ziua Universală a Iei, oferind publicului vizitator în mod regulat, în jurul Sânzienelor, câte o expoziție care pune în valoare exemplare rare și valoroase din colecția de cămăși a instituției. În anul 2015 am prezentat o selecție amplă din colecția Brătianu–Cantacuzino, în anul 2016 am abordat, în paralel, problema respectării statutului piesei originale de port și cea a cultivării tradiției în costum prin replici și piese de inspirație tradițională, cu implicarea membrilor grupului ”Semne cusute”.

Anul acesta am ales să prezentăm o selecție de cămăși originale, de mare vechime, dintr-o zonă restrânsă: comuna Mărgău, situată în Depresiunea Călățele, județul Cluj. Majoritatea pieselor expuse au fost colecționate de către inimoasa învățătoare Maria Panea, originară din localitatea Mărgău, și a fost donată muzeului în anul 1975, prezenta expoziție reprezentând un gest de recunoștință adus acestei atitudini de înaltă ținută civică.

Este foarte rar ca un muzeu să posede o colecție atât de mare – peste 350 de exemplare –dintr-un singur tip de artefact și dintr-o singură comună. O asemenea situație face posibilă o analiză aprofundată a bogăției stilistice, a evoluției structurale, a decorului, a tehnicilor de ornamentare întâlnite la somptuoasa cămașă mărgăoană. În același timp, expoziția constituie un omagiu adus fetelor și femeilor de odinioară, care – creând aceste piese de mare diversitate decorativă și înaltă valoare artistică – au generat un fond inestimabil de modele pentru creatoarele contemporane dornice să se conecteze la fluxul creator al artei tradiționale.

Prin acest demers expozițional, muzeul nostru își reafirmă vocația sa de punte cognitivă și afectivă între trecut și prezent.

Expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00, în perioada 23 iunie – 30 iulie 2017.

București: Biografie sentimentală a comunei Bisoca Atelier cu studenții de la Universitatea din București, 24 iunie 2017, ora 16, Sala Tancred Bănățeanu

Biografie sentimentală a comunei Bisoca

Atelier cu studenții de la Universitatea din București

24 iunie 2017, ora 16, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă sâmbătă, 24 iunie 2017, la ora 16, la Biografie sentimentală a comunei Bisoca. Atelier cu studenții de la Universitatea din București. Intrarea este liberă.

În urmă cu doi ani, între 15 și 23 august 2015, 10 studenți ai specializării Etnologie de la Universitatea din București au realizat o cercetare în județul Buzău, în localitatea Bisoca și satele aparținătoare acesteia.

Temele în jurul cărora s-au coagulat discuțiile și interviurile cu locuitorii așezării au fost ordonate pe axa temporală și pe cea spațială. Astfel, locuirea, istoria caselor și a familiilor (și poveștile acestora) s-au corelat cu datele etnografice și sociologice privitoare la ocupațiile fundamentale, dar și la cele auxiliare, la pendulările între sat și oraș, la migrația internă în alte zone ale țării și la alternative profesionale actuale. Un alt pol al discuției l-a constituit repartizarea muncilor și a rolurilor sociale și ceremoniale între bărbați și femei, armonizării relațiilor de gen la vârsta nubilă acordându-i-se o atenție deosebită. În fine, am încercat să aflăm o „biografie sentimentală” a comunei Bisoca alcătuită, ca într-un joc de caleidoscop, din relatări, consemnări și povești de viață împletite fie cu istoria oficială, fie cu cea a familiei și comunității.

În 24 iunie 2017, studenții și profesorul coordonator, Conf. univ. dr. Narcisa Știucă, vă propun să aflați modul în care toate materiale rezultate în urma cercetărilor efectuate pot să se constituie ca o baza documentară a unui studiu de evaluare a patrimoniului tradițional și a potențialului cultural local.

Eveniment organizat în cadrul expoziției Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.