Cluj Napoca: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei anunță deschiderea expoziției „Zei și Muritori din Egiptul Antic”, obiectiv principal al unui amplu proiect de cercetare și restaurare a pieselor din Colecția Egipteană a MNIT
2 septembrie, 2022 - 2 septembrie, 2024
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei anunță deschiderea expoziției „Zei și Muritori din Egiptul Antic”, obiectiv principal al unui amplu proiect de cercetare și restaurare a pieselor din Colecția Egipteană a MNIT, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, (cod proiect CALL01-4), apelul privind „Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate”.
Evenimentul va avea loc vineri, 2 septembrie 2022, începând cu ora 13.00 , la sediul MNIT, str. Daicoviciu nr. 2.
Colecţia egiptenă, una dintre colecțiile aflate în preferințele publicului clujean, vine în fața vizitatorilor într-un spaţiu amenajat inovativ cu aplicații multimedia, tehnică modernă și interactivă. Expoziția în sine aduce în prim plan piesele din colecția egipteană a MNIT, donate Muzeului Ardelean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, piesa centrală reprezentând-o o mumie umană în sarcofag de lemn pictat, descoperită la Gamhud, în Egiptul de Mijloc.
Piesele ilustrează o istorie de peste 2.000 de ani, interval în care egiptenii și-au îmbălsămat și înmormântat defuncții astfel încât să-și continue viața și în lumea ,,de dincolo’’. Pe lângă obiectele funerare, în expoziție sunt puse în valoare și obiecte votive , dar și de uz cotidian.
Pentru a fi pregătite pentru expunere, cele 49 de artefacte au fost supuse procedurilor de conservare și restaurare, iar mumia umană, împreună cu organe umane mumificate și animale mumificate au fost supuse și unor investigații de imagistică medicală, proceduri care au dus la obținerea unor rezultate extrem de interesante, ce vor fi dezvăluite în premieră, în cadrul expoziției. De asemenea, vor fi prezentate detalii interesante despre tehnicile de mumificare și despre rolul acestui ritual în credințele egiptenilor. Tot acest demers expozițional va fi ilustrat prin intermediul unui film documentar, ce prezintă etapă de etapă derularea proiectului și observațiile specialiștilor implicați în proiect.
Nu i-am uitat nici pe cei mici. Cum poveștile legate de Egipt sunt un magnet veritabil pentru ei, le-am creat un spațiu special dedicat activităților de pedagogie muzeală, unde vom desfășura ateliere tematice concepute special pe această temă.
Expoziția se va vizita în orarul de funcționare a MNIT.
ZEI ȘI MURITORI DIN EGIPTUL ANTIC
Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA
Contract nr. RO-CULTURA-A1-2/2020/31.01.2020
Perioada de desfășurare a proiectului: februarie 2020 – septembrie 2022
Valoarea contractului: 615.547,61 LEI (128.719,10 EURO)
Obiectivul general: punerea în valoare a colecțíei egiptene, prin realizarea unei expoziíi innovative, cu obiecte conservate și restaurate.
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro.
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro
Se prelungește expoziția „O istorie uitată – Sindicatul Artelor Frumoase”! Vă așteptăm de duminică 2 aprilie* până duminică 28 mai inclusiv în Sala cu Alveole, intrare din strada Știrbei Vodă nr.1.///Muzeul Național de Artă al României anunță vernisajul expoziției „O istorie uitată. Sindicatul Artelor Frumoase din România” care va avea loc duminică, 27 noiembrie, 2022, ora 16.00 în Sala cu Alveole – corpul Știrbei. Aceasta va fi deschisă publicului în perioada 1 decembrie 2022 – 31 martie 2023.
Expoziția cuprinde o amplă și variată selecție de cca. 150 de lucrări de pictură, sculptură, grafică și documente din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României documentând activitatea primelor organizații artistice din România care au prefațat înființarea Uniunii Artiștilor Plastici din România: Societatea Generală a Artiștilor din România (1908-1909), Sindicatul Artelor Frumoase (1922-1940) și Noul Sindicat al Artelor Frumoase (1944-1950). Acestea au avut o contribuție magistrală în afirmarea, reconsiderarea și protejarea statutului artiștilor în perioada respectivă.
Asemenea altor organizații profesionale, uniunile de creație – prin statutele și regulamentele lor, precum și prin cele ale Academiilor de Arte Frumoase – au acordat libertate deplină de exprimare membrilor săi și au apărat interesele tuturor artiștilor, acordându-le șanse egale de afirmare. Pe nedrept uitate de posteritate aceste organizații au contribuit fundamental la maturizarea mediului artistic românesc. Primii artiști români care au contribuit ca fondatori, membri, secretari sau cenzori la formarea acestor uniuni de creație, sunt pictorii, sculptorii și graficienii care s-au afirmat în perioada interbelică și au încercat să reinventeze moștenirea predecesorilor lor.
…………………………………………………………………………………………
Curator: Alina Petrescu
Coordonatori proiect: dr. Călin Alexiu Stegerean, dr. Mălina Conțu
Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț aduce în atenția publicului, începând cu data de 13 mai 2023, o nouă expoziție foto-documentară, outdoor, intitulată „Incursiune în istoria Școlii Domnești – 170 de ani de la deschidere”. Timp de un an cei interesați vor putea descoperi, parcurgând cele 9 panouri situate în curtea instituției amintite, modul în care prima școală publică din Târgu Neamț, martor tăcut al istoriei locale, a evoluat timp de mai bine de un secol și jumătate.
Construită la mijlocul secolului al XIX-lea, din inițiativa domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853, 1854-1856), pe proprietatea Mănăstirilor Neamț și Secu, aflate sub conducerea starețului Neonil Buzilă (1789-1853), Școala Domnească, din orașul situat la poalele Cetății Neamț, a fost inaugurată în toamna anului 1852, însă și-a primit elevii abia la 1 iunie 1853. Având de-a lungul timpului institutori meniți pentru vocația didactică, precum părintele Isaia Teodorescu, soții George și Smaranda Cosmovici, Leon Mrejeriu sau învățătorul Mihai Stamate, prima școală publică de băieți din acest oraș a oferit culturii și tagmei bisericești personalități ale căror nume au rămas de referință în domeniile cărora li s-au dedicat (scriitorul Ion Creangă, filosoful Vasile Conta, lingvistul Alexandru Lambrior, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim Munteanu și învățătorul Mihai Busuioc).
Prima decadă a secolului al XX-lea anunța organizarea unor evenimente memorabile pentru istoria națională, precum comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare (1904) și jubileul de 50 de ani de la Unirea Principatelor Române (1909). La o scară mai mică și cu o importanță aparte pentru memoria acestor locuri, la Târgu Neamț, în 1903, directorul Cosmovici prelua inițiativa celebrării semicentenarului Școlii Domnești, prilej cu care instituția de învățământ a primit numele ctitorului său.
Din a doua jumătate a veacului al XX-lea, sălile școlii în care a învățat scriitorul Ion Creangă au devenit neîncăpătoare pentru noile generații de elevi, astfel că prestigiul și amintirea ctitoriei lui Grigore Ghica Vodă au fost preluate și transmise mai departe de Școala Gimnazială Domnească. În acest context a fost posibilă instalarea în imobilul primei unități de învățământ public din Târgu Neamț a Muzeului de Istorie și Etnografie, opera perseverentului director Dumitru Constantinescu. Moștenirea lui a fost perpetuată de specialiști precum profesorul Gavril Luca, dr. Gheorghe Dumitroaia, dr. Elena Florescu și îmbogățită de donatori precum profesorul Vasile Vrânceanu care, cu generozitate și altruism, a donat Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț un număr impresionant de piese etnografice, obiecte cu valoarea istorică, piese arheologice, documente vechi, fotografii etc., strânse cu multă tenacitate pe parcursul celor 40 de ani de carieră didactică.
Instituția de cultură târg nemțeană, care păstrează memoria orașului, și-a asumat misiunea de a readuce în prezent amintirea primei școli publice din urbea situată în nord-estul județului Neamț. De mai bine de 150 de ani fosta Școala Domnească este definită de funcția educativă cu care a fost înzestrată încă de la început, din 1853, iar Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț duce mai departe menirea inițială a acestei clădiri monument istoric.
Expoziția temporară „Incursiune în istoria Școlii Domnești – 170 de ani de la deschidere” va putea fi vizitată timp de un an (13 mai 2023-13 mai 2024), conform programului 10-18 (aprilie-septembrie) și 9-17 (octombrie-martie).
Curator: muzeograf Renata-Gabriela Buzău
Muzeul Municipiului București va deschide foarte curând, la Muzeul Theodor Aman, din structura sa, expoziţia temporară Aman în vizită la Aman, la care publicul va avea acces între 8 iunie 2023 – 26 mai 2024.
„Ineditul acestei expoziţii este dat de faptul că nu vor fi expuse lucrări din patrimoniul muzeului Aman, ci avem ca oaspeţi opt picturi ale lui Theodor Aman, care aparţin Pinacotecii București.
Cu două excepţii, aceste lucrări nu au fost niciodată prezente într-o expoziţie, cel puţin în ultimele decenii, astfel încât nu sunt cunoscute de publicul contemporan. Şansa lor şi a noastră a fost dată de intrarea tuturor celor opt picturi într-un lung şi dificil proces de restaurare. Acum, revenite la viaţă, pot face faţă unei întâlniri cu posibilii admiratori şi, ce loc ar fi fost mai nimerit pentru un asemenea eveniment, dacă nu tocmai locul creaţiei lor – atelierul lui Theodor Aman?
Deşi puţine, lucrările care fac o scurtă vizită în reşedinţa familiei Aman sunt acoperitoare pentru toate etapele de creaţie ale pictorului, precum şi pentru multe dintre genurile pe care le abordează.
Cea mai timpurie pare să fie Uciderea lui Grigore Ghica al III-lea, nedatată, pe care Radu Bogdan o presupune a fi prima compoziţie istorică pictată de Aman în ulei. Datează, probabil, din anii de început ai studiilor pariziene (1850-1858) şi, în ciuda unor inabilităţi, anunţă portretistul de expresie şi coloristul rafinat de mai târziu, dar și evocatorul unor momente istorice majore și creatorul multor eroi naționali, ceea ce va determina pentru multă vreme în mentalul colectiv asocierea lui Theodor Aman cu genul istoric.
Alt gen reprezentat în această selecţie este natura moartă, care, deşi abordată de Aman mai târziu, trece prin mai multe etape conceptuale. Natura statică cu mere aparţine etapei de început, o etapă în care artistul descoperă obiectul, îl cercetează, încearcă să dialogheze cu el, fascinat de materialitatea lui, dar rămâne preponderent la un nivel strict descriptiv, nepreocupat de esența sau simbolistica acestuia, caracteristică ce va deveni o constantă a etapelor următoare.
Bine reprezentat în această „vizită” este portretul, prin personaje foarte diverse, cărora Aman le înnobilează chipurile în diferite etape ale evoluției sale artistice.
Ne putem întâlni cu o Boieroaică și cu o Odaliscă, ce punctează tema orientală, fascinant tratată de artist – două lucrări datând din 1871, dar și cu două adevărate bijuterii – Portret în roz și Bust de fată, aparținând, probabil, ultimei perioade de creație, când, prin intermediul unor miniaturi fermecătoare ne confruntă cu două dintre exemplele sale de non-finito, ce invită receptorul să se implice direct în perceperea și construcția operei. Lucrarea Bust de fată vine cu o provocare suplimentară, având pictat și verso-ul, pe care putem descoperi un Peisaj miniatural, tratat cu maximă seriozitate și tulburătoare delicatețe.
„Perla Coroanei” acestei expoziții este, fără îndoială, Portretul Pepicăi Aman, în care este reprezentată mama artistului. Realizat în 1880, la 12 ani de la dispariţia personajului, tabloul este omagiul suprem al fiului, care îi perpetuează memoria printr-un excepţional portret de expresie, construit în lipsa modelului prin reconstituirea în imagine a amintirilor, a iubirii, a recunoştinţei, a preţuirii fără margini şi a dorului profund. Toate sentimentele fiului răzbat din grija, atenţia şi minuţiozitatea tratării, făcând din acest portret o indiscutabilă capodoperă şi îl poziţionează pe Theodor Aman în galeria marilor maeştri portretişti europeni.
Așadar, vizitatorii lui Aman sunt chiar creațiile lui, trăitoare în alt loc decât cel în care au prins viață. Revin pentru scurtă vreme în atelierul în care au fost plămădite și așteaptă cu infinită emoție întâlnirea cu iubitorii creatorului lor.
Vor fi în egală măsură vizitatori, dar şi gazde pentru publicul doritor să le cunoască în scurtul răgaz pe care şi-l vor permite la #MuzeulTheodor Aman” – a declarat Greta Șuteu, muzeograf – Muzeul Municipiului București, curator al expoziției.
Începând cu data de 20 octombrie 2023, de la ora 14.00, Muzeul Municipiului București vă invită la Deschiderea expoziției tematice „Cerul pentru toți” la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Expoziția tematică poate fi vizionată în perioada 20 octombrie 2023 – 30 aprilie 2024, în timpul programului de vizitare al Observatorului, marți – sâmbătă, 14.00-22.00 (ultima intrare este la ora 21:00, iar expoziția se închide la ora 21:30).
„Universul este plin de obiecte interesante sau banale, stele, galaxii, nebuloase și aglomerări stelare, și toate pot fi văzute pe cer.
Pentru că nu putem distinge distanța până la obiectele cosmice, suntem nevoiți să reprezentăm universul pe hărți plane ale cerului. Hărțile pot fi rotunde sau în alte proiecții, pot arăta cerul din punct de vedere galactic, ecliptic sau topocentric, însă fiecare mod de reprezentare ne spune ceva despre lumea cosmică înconjurătoare.
Expoziția își propune familiarizarea publicului cu modul în care este reprezentat cerul în hărțile astronomice. Vor putea fi văzute constelațiile și granițele lor, coordonatele cerești folosite în astronomie, stelele strălucitoare, Calea Lactee și alte obiecte non-stelare.
În expoziția noastră veți găsi hărți ale cerului de mari dimensiuni. Două panouri arată în detaliu emisfera nordică și sudică a cerului, iar alte două dispunerea obiectelor cosmice în funcție de planul galaxiei și cel al sistemului solar. Hărțile sunt realizate la observator cu cele mai noi cataloage stelare.” Curator: Adrian Șonka, muzeograf, Secția Antropologie urbană, MMB.
Expoziția temporară ,,Principele Moștenitor Carol al României”
Expoziția ,,Principele moștenitor Carol al României”, pe care Muzeul Național Peleș o propune iubitorilor de istorie, în perioada 21 octombrie 2023 – 11 mai 2024, face parte dintr-un proiect mai amplu, care urmărește să prezinte cu mijloacele specifice muzeografiei și muzeotehnicii biografiile principilor și principeselor României: Maria, Carol, Elisabeta, Mărioara-Mignon, Nicolae, Ileana și Mircea.
În acest an, în care s-au împlinit 130 de ani de la nașterea regelui Carol al II-lea și șapte decenii de la trecerea sa din această lume, am considerat că Muzeul Național Peleș trebuie să evoce biografia sa în chiar locul în care s-a născut și pe domeniul pe care l-a îmbogățit cu noul castel Foișor.
Personaj controversat al istoriei noastre, cu o viață aventuroasă care a creat mari probleme Familiei regale, principele moștenitor Carol al României trebuie evocat și cunoscut așa cum a fost: cu păcatele tinereții, cu greșelile maturității, dar și cu multele realizări pe care le-a avut în deceniul în care a condus destinele românilor. Accesul la documente inedite, din arhivele publice și din colecțiile private, oferă o perspectivă mai obiectivă asupra celui mult hulit, încă din timpul vieții.
Erori grave, comportamente impardonabile, acțiuni ce nu puteau fi explicate nici de către cei apropiați, atitudini care au sfidat orice regulament și statul al Familiei regale, exaltări amoroase, o căsătorie morganatică, dezertarea de pe front, renunțările repetate la dreptul de moștenitor al tronului – toate acestea au făcut din principele Carol un personaj contradictoriu, controversat, pe care contemporanii și familia nu l-au înțeles, pe drept cuvânt, în majoritatea situațiilor.
Expoziția „Industria casnică textilă”
Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, organizează la Palatul Culturii, în perioada 10 noiembrie 2023 – 30 iunie 2024, expoziția „Industria casnică textilă”.
Dedicată împlinirii a 80 de ani de la înființarea muzeului, expoziția aduce în atenția publicului colecția de unelte și instalații țărănești, folosite în prelucrarea fibrelor textile vegetale (in, cânepă) și a celor de natură organică (borangic, lână, păr). Printre exponate se regăsesc scârleici, ragile, darace, meliță, fuioare, furci și roți de tors, fuse și drugi, rășchitoare și vârtelnițe, urzitorul, ghergheful și stativele, precum și mostre de fibre și țesături.
Proiectarea acestei expoziții complexe a fost abordată din punct de vedere tematic și artistic, aceasta fiind gândită ca instalație, expunerea etnografică presupunând o exprimare artistică, ce implică modelarea spațiului, jocul volumelor, culorilor și texturilor, pentru a obține un tablou instructiv și estetic.
Expoziția va putea fi vizitată în spațiile Muzeului Etnografic al Moldovei, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 17.00 (ora 16.30, ultima intrare).
| Manager,
Dr. Valentina Druțu |
Şef Secție Relaţii Publice, Marketing, Logistică, Proiecte și Programe
Dr. Coralia Costaş |
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să participați la vernisajul expoziției
”Regina Maria – gusturi și atmosferă regală”
Luni, 13 noiembrie 2023, ora 15.00, la Muzeul de Istorie și Arheologie din str. Gloriei, nr. 84, va avea loc vernisajul expoziției ”Regina Maria – gusturi și atmosferă regală”, organizată în parteneriat cu Muzeul Național Bran.
Expoziția este organizată cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la Unirea Dobrogei cu România și a 105 ani de la Marea Unire. Manifestarea aduce în prim-plan portretul reginei Maria, de la a cărei trecere în eternitate comemorăm, în anul 2023, 85 de ani.
Personalitatea reginei Maria a României este strâns legată de reședința regală de vară de la Castelul Bran, una dintre casele de vis ale suveranei, a cărui proprietară a fost în perioada 1 decembrie 1920 – 18 iulie 1938. Dăruit de autoritățile orașului Brașov, ca semn de prețuire pentru aportul adus de suverană la înfăptuirea Marii Uniri, Branul reprezenta pentru regina Maria „un nou câmp de lucru, chemarea la viaţă a unui nou vis de frumuseţe”.
Registrul tematic al expoziției ”Regina Maria la Bran – gusturi și atmosferă regală”, reconstituie o parte din Dormitorul Reginei, un fragment al Salonului de Muzică și grupează câteva dintre piesele de mobilier stil Bran, realizate special pentru interioarele din castel de arhitectul Karel Liman.
Câteva obiecte care au aparținut suveranei și care au decorat în perioada interbelică interioarele castelului, aflate în patrimoniul cultural al Muzeului Național Bran, vor putea fi admirate de vizitatorii care vor trece pragul Muzeului de Istorie și Arheologie Tulcea.
Alături de mobilierul neoromânesc și de cel în stil Bran, sunt expuse și alte piese de mobilier care au fost apreciate de suverană, precum: biroul reginei Maria – piesă în stilul Renașterii engleze târzii, un scaun Savonarola din secolul al XIX-lea, o canapea engleză, complet tapițată și foarte comodă, o măsuță din lemn de nuc, un scaun pentru copii. Mai pot fi admirate: servicii de ceai și de desert din faianță, marca Talavera (Spania), vase orientale din ceramică sau metal, obiecte de cult, cărți cu valoare bibliofilă, ceramică lucrată de Nora Steriadi sau la fabrica de ceramică Dochia a Domeniului Coroanei Regale de la Periş, vase rusești tip Kovsch. Arta populară românească a reprezentat pentru regina Maria o importantă sursă de inspirație și în alegerea vestimentației regale. Pe lângă „costumul viu colorat al țării”, aceasta a adoptat și o îmbrăcăminte stil Bran.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 13 noiembrie 2023 – 26 mai 2024, la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie Tulcea din Parcul Monumentul Independenței, de marți până duminică, între orele 8.00 – 16.00.
Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției „Comorile haznalelor istorice din București”, eveniment care va avea loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151) miercuri, 15 noiembrie, ora 18.00.
Intrarea este liberă.
Intrarea este liberă.
Va fi prilejul unei călătorii în trecutul mai puțin cunoscut al Bucureștiului secolelor XVIII-XIX. În decursul anilor, arheologii de la Muzeul Municipiului București, au avut ocazia să cerceteze câteva haznale aflate în diferite zone ale vechiului oraș. Atmosfera secolelor trecute este redată muzeografic prin realizarea unei selecții de obiecte alese pentru expunere, care fac parte din cadrul descoperirilor arheologice de la Bisericile Sf. Dumitru și Mavrogheni, de la Hanul Serafim și în Cartierul Evreiesc, dar și din alte zone ale orașului.
Expoziția „Comorile haznalelor istorice din București” este o incursiune în trecutul istoric al evoluției și preocupării edililor pentru igienă, îngrijire personală și salubritate, într-o vreme în care Bucureștiul începe să aibă nasul adus după occident.
Cuvântul „hazna” este un paradox semantic pentru că hazine, care în limba turcă făcea referire la visterie, a căpătat în limba română înțelesul latinizat pentru latrină sau cloacă.
Acestea sunt amenajări adânc săpate în pământ, discrete în spațiul domestic și unde au devenit oale și ulcele, ceștile ciobite ce nu-și mai găseau locul în serviciul de cafea, cutiuțele goale de pastă de dinți sau prețuitele sticluțe de parfum franțuzesc aruncate după ultimul „puff”.
Apariția haznalelor și a toaletelor, fie ele publice sau private, reprezintă un fenomen strâns legat de dezvoltarea structurilor urbane sau semi-urbane, dar mai ales de preocuparea oamenilor pentru igienă și sănătate publică. Aceste instalații, alături de sistemele de alimentare cu apă și ulterior a canalizărilor, reprezintă o consecință naturală a existenței orașelor în care un număr mare de oameni împărțeau același spațiu. Apa curată și îndepărtarea corespunzătoare a resturilor menajere și a gunoaielor, au prevenit apariția și răspândirea bolilor. Așadar, haznalele au avut un rol important în menținerea unei stări generale bune a sănătății publice.
În prezent arheologii le descoperă în contextul clădirilor dispărute ca urmare a deselor sistematizări ale țesutului urban survenite în diverse perioade istorice. Sub pământ sau asfalt, se păstrează alături de zidurile de fundație și o serie de beciuri, subsoluri, pivnițe și haznale care au supraviețuit neafectate demolărilor sau dispariției caselor. Cunoscute astăzi sub denumirea modernă de fosă septică aceste structuri rectangulare erau simple gropi cu amenajări din lemn sau construcții din cărămidă la parterul clădirilor. Dacă principala utilitate era legată de colectarea și decantarea apelor impurificate, în timp ele deveneau și spații ale aruncării obiectelor nefolositoare. Iată deci, cum rațiunea practică a haznalei se apropie de înțelesul de visterie, păstrătoare a memoriei inutilului, dar relevată pentru noi din punct de vedere istoric și arheologic. Cercetarea acestor haznale a scos la lumină numeroase obiecte din ceramică, faianță, porțelan și sticlă cu întrebuințări specifice, într-un puzzle ale cărui piese reprezintă mici secvențe ale secolelor trecute.
Cele din haznaua de cărămidă de la Sf. Dumitru sunt mari și frumos decorate: castroane și boluri largi însoțite de tigăi de ceramică smălțuită cu trei picioare folosite la gătitul bucatelor, dar și o cantitate impresionantă de fragmente de farfurii din faianță și porțelan care spun povestea ospețelor cu mulți meseni și poate a înzestrării bisericii de la acea vreme. În contrast cu porțelanurile sau faianțele luxoase, regăsim o multitudine de vase ceramice comune, vase smălțuite cu verde, brun sau galben, folosite la scară largă de populația mai puțin înstărită.
Situată în apropierea Curții Vechi, Biserica Sf. Dumitru a fost dintotdeauna o biserica „de centru”, într-o zonă dinamică din punct de vedere economic, unde se aflau în mare parte casele dregătorilor și ale negustorilor.
Haznaua zidită din cartierul evreiesc spune povestea unei drogherii în Cartierul Evreiesc, aprovizionată cu cele mai fine pomade aduse direct de la Paris. Recipientele mici de sticlă și vasele farmaceutice din porțelan, ne sugerează mirosul chimic al curățeniei. Comunitatea evreiască din București este atestată documentar încă de la 1682, cu ocazia construirii primei sinagogi în vremea lui Constantin Brâncoveanu. Rolul evreilor sefarzi şi ashkenazi va deveni unul semnificativ în dezvoltarea zonelor unde aceștia locuiau și pe care le controlau din punct de vedere economic.
În mod diferit haznaua din curtea bisericii Mavrogheni este o modestă groapă săpată în pământ, dezafectată și transformată în groapă de gunoi, unde predomină oalele cu toartă și vase cu baza perforată cu scopul de a le transforma în ghivece de flori. Aflată în proximitatea cimitirului, inventarul ei ceramic este analog celui funerar care este unul sărăcăcios, o reflexie a comunităților modeste de la marginea Bucureștiului.
Cercetările de la Hanul Serafim (în zona clădirii Marmorosch Blank) au scos la lumină resturile unui sistem de scurgere boltit, zidit din cărămidă. Printre mormanele de oase de animale și alte resturi, descoperirea unei sticluțe de parfum a celebrului brand franțuzesc Roger Gallet a fost surprinzătoare. Parfumul având o tradiție ce începe în anul 1693, ajunge să fie nelipsit din garderoba bucureștencelor cochete și elegante din epoca „pariziană” marcată de Belle Époque.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 15 noiembrie 2023 – 30 iunie 2024.
Dr. Theodor Ignat, curator, șef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică, MMB
GEPIDAE. Valea Mureşului în epoca migraţiilor timpurii
Secția de Arheologie a Muzeului Județean Mureș vă invită joi, 16 noiembrie, începând cu ora 15:00, în clădirea muzeului din Cetatea Târgu Mureș, la vernisajul expoziției temporare intitulată „GEPIDAE. Valea Mureşului în epoca migraţiilor timpurii”. Expoziția de cameră prezintă vestigii din secolele IV-VII descoperite pe Valea Mureșului și va putea fi vizitată până pe 30 iunie 2024, de marți până vineri, între orele 09:00 și 16:00, sâmbăta și duminica, între orele 09:00 și 13:00. Lunea este închis. Prețul biletului de intrare: adulți – 15 lei; pensionari – 7 lei; elevi și studenți – 3 lei.
***
Vernisaj: 16 noiembrie 2023, ora 15:00
Locație: Secția de Arheologie (Cetatea Târgu Mureș)
Perioada de vizitare: 16 noiembrie 2023 – 30 iunie 2024
Vernisaj: 16 noiembrie 2023, ora 15:00
Locație: Secția de Arheologie (Cetatea Târgu Mureș)
Perioada de vizitare: 16 noiembrie 2023 – 30 iunie 2024
Curatori: dr. Sándor Berecki, dr. Alpár Dobos, dr. Szilárd Sándor Gál
Concept: dr. Sándor Berecki
Design: István Karácsony
Concept: dr. Sándor Berecki
Design: István Karácsony
Organizatori: Muzeul Județean Mureș și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
Expoziţia de cameră este realizată cu sprijinul Programului NKA Géniusz și la nivel local de Consiliul Județean Mureș.
Expoziţia de cameră este realizată cu sprijinul Programului NKA Géniusz și la nivel local de Consiliul Județean Mureș.
Parteneri locali: Asociația Atrium Musei, Inspectoratul Școlar Județean Mureș, Crama Villa Vinèa.
Parteneri media: AGERPRES, Erdély FM, Erdély TV, Evenimente muzeale.ro, Invie Tradiția, Kultura.hu, Krónika.ro, Marosvásárhely Rádió Románia, Maszol.ro, Népújság, Punctul.ro, Rádió GaGa, Radio Târgu Mureș, Székelyhon, TVR, Visit Mures, Zi de Zi
Parteneri media: AGERPRES, Erdély FM, Erdély TV, Evenimente muzeale.ro, Invie Tradiția, Kultura.hu, Krónika.ro, Marosvásárhely Rádió Románia, Maszol.ro, Népújság, Punctul.ro, Rádió GaGa, Radio Târgu Mureș, Székelyhon, TVR, Visit Mures, Zi de Zi
–
GEPIDAE. A Maros völgye a kora népvándorláskorban
A Maros Megyei Múzeum Régészeti Osztálya november 16-án, csütörtökön 15:00 órakor nyitja meg GEPIDAE. A Maros völgye a kora népvándorláskorban című új időszakos kiállítását a múzeum várbeli épületében. A kamarakiállítás a Maros völgyében feltárt kora népvándorláskori lelőhelyek kiemelkedő leleteit mutatja be, és 2024. június 30-ig látogatható, keddtől péntekig 09:00 és 16:00, szombaton és vasárnap 09:00 és 13:00 óra között. Hétfőnként zárva. Jegyárak: felnőttek – 15 lej; nyugdíjasok – 7 lej; diákok és egyetemisták – 3 lej.
***
Megnyitó: 2023. november 16., 15:00 óra
Helyszín: Régészeti Osztály (Marosvásárhelyi Vár)
Látogatható: 2023. november 16. – 2024. június 30.
Megnyitó: 2023. november 16., 15:00 óra
Helyszín: Régészeti Osztály (Marosvásárhelyi Vár)
Látogatható: 2023. november 16. – 2024. június 30.
Kurátorok: dr. Berecki Sándor, dr. Dobos Alpár, dr. Gál Szilárd Sándor
Koncepció: dr. Berecki Sándor
Dizájn: Karácsony István
Koncepció: dr. Berecki Sándor
Dizájn: Karácsony István
Szervezők: Maros Megyei Múzeum és Erdélyi Nemzeti Történeti Múzeum
A kamarakiállítás a Magyar Géniusz Program támogatásával, helyi szinten pedig a Maros Megyei Tanács támogatásával valósul meg.
Helyi partnerek: Atrium Musei Egyesület, Maros Megyei Tanfelügyelőség, Villa Vinèa Pincészet
Médiapartnerek: AGERPRES, Erdély FM, Erdély TV, evenimentemuzeale.ro, Invie Tradiția, Kultura.hu, Krónika.ro, Marosvásárhely Rádió Románia, Maszol.ro, Népújság, Punctul.ro, Rádió GaGa, Radio Târgu Mureș, Székelyhon, TVR, Visit Mures, Zi de Zi
A kamarakiállítás a Magyar Géniusz Program támogatásával, helyi szinten pedig a Maros Megyei Tanács támogatásával valósul meg.
Helyi partnerek: Atrium Musei Egyesület, Maros Megyei Tanfelügyelőség, Villa Vinèa Pincészet
Médiapartnerek: AGERPRES, Erdély FM, Erdély TV, evenimentemuzeale.ro, Invie Tradiția, Kultura.hu, Krónika.ro, Marosvásárhely Rádió Románia, Maszol.ro, Népújság, Punctul.ro, Rádió GaGa, Radio Târgu Mureș, Székelyhon, TVR, Visit Mures, Zi de Zi
–-
Gepidae. The Mureş Valley in the Early Migration Period
The Archaeology Department of the Mureș County Museum invites you on Thursday, November 16th, 2023, starting at 3 p.m., in the Citadel Museum building in Târgu Mureș, to the „GEPIDAE. The Mureş Valley in the Early Migration Period” temporary exhibition. The chamber exhibition presents 4th-7th century vestiges discovered in the Mureș Valley and it can be visited until 30 June 2024, from Tuesday to Friday, between 09:00 and 16:00, on Saturdays and Sundays, between 09:00 and 13:00. Closed on Mondays. Admission: adults – 15 lei; seniors – 7 lei; pupils and students – 3 lei.
***
Opening: November 16th, 2023, 3 p.m.
Location: Archaeology Department (Târgu Mureș Fortress)
Visiting period: 16 November 2023 – 30 June 2024
Opening: November 16th, 2023, 3 p.m.
Location: Archaeology Department (Târgu Mureș Fortress)
Visiting period: 16 November 2023 – 30 June 2024
Curators: Dr. Sándor Berecki, Dr. Alpár Dobos, Dr. Szilárd Sándor Gál
Concept: Dr. Sándor Berecki
Design: István Karácsony
Concept: Dr. Sándor Berecki
Design: István Karácsony
Organisers: Mureș County Museum and National Museum of Transylvanian History
The chamber exhibition is supported by the NKA Géniusz Programme and the Mureș County Council.
The chamber exhibition is supported by the NKA Géniusz Programme and the Mureș County Council.
Local partners: Atrium Musei Association, Mures County School Inspectorate, Villa Vinèa Winery.
Media partners: AGERPRES, Erdély FM, Erdély TV, Evenimente muzeale.ro, Invie Tradiția, Kultura.hu, Krónika.ro, Marosvásárhely Rádió Románia, Maszol.ro, Népújság, Punctul.ro, Rádió GaGa, Radio Târgu Mureș, Székelyhon, TVR, Visit Mures, Zi de Zi
Media partners: AGERPRES, Erdély FM, Erdély TV, Evenimente muzeale.ro, Invie Tradiția, Kultura.hu, Krónika.ro, Marosvásárhely Rádió Románia, Maszol.ro, Népújság, Punctul.ro, Rádió GaGa, Radio Târgu Mureș, Székelyhon, TVR, Visit Mures, Zi de Zi