București: Warm up Culese din Balkani la Clubul Țăranului

Warm up #CuleseDinBalkani
29 – 31 octombrie | Clubul Țăranului | Intrare liberă

29 oct – Re-imagining the Balkans: Blurring political borders with Artist’s Lenses? (Laborator antropologic în engleză)
30 oct – Antropologia sarmalei. Degustări și povești balcanice
30 oct – Țigăneşti – Piscu – Țigănești (Film documentar & laborator antropologic)
31 oct – Balcanii – între identitate europeană și stereotipurile Vestului (Laborator antropologic)
+ PROGRAM Culese din Balkani 4.0. (1-4 nov)

#LUNI, 29 octombrie

18.00 – Re-imagining the Balkans: Blurring political borders with Artist’s Lenses? (Laborator antropologic în engleză)

Are you curious how art and culture can play with political borders in the Balkans?
Political borders become obscure when artistic and cultural cooperation come into sight in the Balkans. Artists are using non-typical approaches in depicting/ portraying events from the Balkans by building bridges and erasing borders.

Come and join our discussion about how borders become blurry, and how political activism is put in practice through artistic lenses, changing the narrative of the Balkan borders.
Our special guests speakers Jeton Neziraj, Gianina Cărbunariu, Nita Deda and Veroniki Krikoni will join us in debating how cultural cooperation is blurring political maps in the Balkans.

Invitați:
Moderator: Miruna Vlada, writer and researcher speacialized on the Western Balkans

Guest Speakers:
Veton Nurkollari (Kosovo)
Yli Citaku (Kosovo)
Aida Sosic (Bosnia/Romania)
Veroniki Krikoni (Greece)
Alex Traila (Romania)

We look forward to welcome you in our Balkanist debate!

After the debate you are invited to our photo exhibition from DokuFest (Kosovo) followed by a Balkan dinner and ‘rakia’ party!

***********************************************
#MARȚI, 30 octombrie

19.00 – Antropologia sarmalei. Degustări și povești balcanice

Sarmaua noastră cea de toate sărbătorile nu este, de fapt, numai a noastră. Sunt și alte țări care pretind a fi locul de provenienţă al sarmalei. Sarmalele sunt de sute de ani pe mesele unei părţi importante a populaţiei lumii dar au fost, se pare, inventate de turci. Odată cu ocuparea noilor teritorii, bucătăria turcă își aduce semnificativ aportul, în special în Balcani, Europa de est şi Asia centrală şi indirect, prin intermediul altor naţiuni, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Serbia, România, Ungaria, Macedonia, Muntenegru, Irak, Iordania, Liban, Moldova, Siria, Ucraina, Rusia, Azerbaijan, Kazahstan, Kîrghistan, Uzbekistan, Polonia, Germania, Suedia, Finlanda. Toate aceste ţări figurează pe harta sarmalelor.

Degustăm sarmale și ascultăm povești cu Cosmin Dragomir, fondator Gastroart.

20.30 – Film documentar & laborator antropologic: Tigăneşti – Piscu – Țigănești

Istorii aidoma peste oglinda Prutului. Acesta este martorul unui şir de întâlniri, declanşate irezistibil de câteva potriveli uimitoare. La 600 de km distanţă, două sate româneşti de olari – unul lângă Bucureşti, celălalt lângă Chişinău – au alături mănăstiri cu acelaşi nume – Ţigăneşti – şi acelaşi hram al Maicii Domnului. Piscu în Ilfov şi Ţigăneşti în Basarabia au devenit aşezări înfrăţite şi Sate Culturale în anul 2018. Au trăit sute de ani cu mâinile în lut, lucrând oale şi fluieraşe pentru copii; aceleaşi gesturi, aceeaşi trudă, aceleaşi bucurii şi necazuri de olar. Au trecut deopotrivă încercările perioadei comuniste, de o parte şi de alta a Prutului. La vremea când meşteşugul aproape se stinge, cele două sate s-au întâlnit. Şi-au povestit istoria, şi-au cunoscut reciproc tradiţiile şi susţin împreună valorificarea culturală a patrimoniului imaterial al celor două comunităţi. La Piscu, această experienţă a început în 2007. Şcoala de la Piscu, un spaţiu cultural întemeiat de o familie de artişti, şi-a deschis porţile către iubitorii de artă tradiţională dar şi către generaţia şcolară. Aici, olăritul şi istoria meşteşugului au devenit atracţii educaţionale şi turistice.

În anul 2018, Şcoala de la Piscu şi împărtăşit experienţa sa comunităţii de la Ţigăneşti. Am realizat împreună ateliere pentru copii despre civilizaţia veche românească şi meşteşug, la Piscu şi la Ţigăneşti, cercetare antropologică a comunităţii şi muncă împreună la întemeierea unui muzeu sătesc la Ţigăneşti. Clădirea vechii şcoli a satului a fost reabilitată prin tehnici tradiţionale, cu implicarea comunităţii locale, găzduind în prezent o colecţie de artefacte vechi, locale: troiţe, oale, scoarţe, unelte din lemn. Începutul de expunere configurează deja un parcurs simbolic în inima Ţigăneştiului de odinioară: muncă, credinţă, sărbătoare. Acest muzeu este rodul vizibil al întâlnirilor noastre peste timp: Piscu şi Ţigăneşti, trecut şi prezent. Şi tot roade sunt cele clădite împreună în sufletele copiilor şi tuturor celor ce au făcut parte din aceast prim capitol de înfrăţire.

***********************************************
#MIERCURI, 31 octombrie

Balcanii – între identitate europeană și stereotipurile Vestului

18.00 – Film documentar: inRetrospect | 2017 | Grecia/Germania/Belgia/Macedonia/Serbia/Slovenia/Bosnia și Hertegovina
Eșecul în prevenția violenței crescânde din fosta Iugoslavia reprezintă un fapt formidabil, plin de lecții pentru toți actorii implicați. Atitudinea cetățenilor este comemorată prin analiza rolului media ca forță modelatoare a opiniei publice și creator de politici greu de neglijat.
Într-o perioadă de 16 luni, proiectul implică 640 de cetățeni din 3 state membre vechi ale UE (Grecia, Germania, Belgia) – cu implicare activă în conflictele iugoslave – și 4 țări vestice balcanice (Macedonia, Serbia, Slovenia, Bosnia și Hertegovina).

20.00 – Laborator antropologic
Invitați:
– Bogdan Alexandru Stănescu (scriitor, director editorial Polirom)
– Maria Sipoș (traducătoarea volumului Fiica estului, de Clara Uson, editura Polirom)
– Anca Dumitrescu (traducătoarea volumului lui Aleksandar Hemon „Cartea vieților mele”, editura Black Button Books)
– Antoaneta Olteanu, prof. Studii Culturale Balcanice, Universitatea București
Moderator: Miruna Vlada (cercetător specializat pe Balcani, SNSPA)

Procesul de destrămare a Iugoslaviei s-a prelungit pe o perioadă de aproximativ două decenii și a adâncit „stigmatizarea” regiunii. Situația actuală a statelor candidate din Balcanii de Vest în procesul de aderare la Uniunea Europeană este definită de stagnare, destabilizare și chiar (în unele cazuri) de regres față de acum un deceniu. Caracteristicile balcanice se găsesc într-o varietate de discursuri culturale, politice și media, care promovează ideea unui anumit tip de „disfuncție” cronică ce persistă în Balcani de câteva decenii. Așa apare „Balcanismul”, conceptul definit de Maria Torodova în 1997, ca fiind procedeul discursiv prin care Balcanii sunt definiți ca acel ‘Celălalt’ al Europei. Acesta se referă la reducționismul discursului vestic despre exotizarea și demonizarea Balcanilor asociați cu fenomene negative: conflictul armat, purificare etnică, fragilitate statală, moștenirea conflictului, etno-naționalismul, divizarea, tranziție întârziată, șomaj, corupție etc. Aducând împreună traducători ai unor cărți recente dinăuntrul și din afara Balcanilor (Clara Unison „Fiica Estului” și Aleksandar Hemon, „Cartea vieților mele”) precum și filozofi și cercetători români, dezbaterea își propune să analizeze „balcanismul” în contextul procesului de manifestare a unei identități europene în Balcani, invitând la o reflecție critică asupra „reducționismului persistent și stereotipiei Balcanilor”, încorporat în însuși procesul de integrare europeană a ultimilor două decenii.

Focus pe 2 cărți apărute recent în România:
– Privitorul din afară care trăiește dramele Balcanilor – Clara Unison „Fiica Estului” (ed Polirom)
– Privitorul din Balcani, care se refuziază în SUA în timpul războiului și trăiește ambele spații ca o formă de alienare – Aleksandar Hemon, „Cartea vieților mele” editura Black Button Books.