Bacău: EXPONATUL LUNII IANUARIE la Muzeul de Științele Naturii: Bondarul lui Cullum (Bombus cullumanus serrisquama F. Mor.)

Bondarul lui Cullum

(Bombus cullumanus serrisquama F. Mor.)

Bondarul lui Cullum a fost descris în anul 1802, de entomologul William Kirby din comitatul Suffolk, Anglia și a fost denumit după Sir Thomas Cullum, al 7-lea Baronet de Hawsted și Hardwick, medic și un respectat naturalist. Face parte dintr-o grupă de bondari foarte rari, cu specii aflate în pericol de dispariție. Bombus cullumanus este un bondar de talie mijlocie, cu un colorit foarte variabil. Se cunosc 3 subspecii, dintre care, în România se întâlnește Bombus cullumanus serrisquama. Acest bondar ocupa odată stepele aride ale Spaniei, centrul și estul Europei, Caucaz, până în Mongolia. Astăzi, se întâlnește în doar câteva locații din Spania și pe valea fluviului Volga și este mai abundent în Turcia, Siberia și Mongolia.

În România, specia a fost semnalată în anii ’50, în două locații din Transilvania și Moldova. Ultima semnalare provine din Transilvania (2017), după 67 de ani de la primele observații.

Adulții sunt activi în pajiști începând cu luna mai, când apar reginele, iar din august, masculii. Femelele (regine și lucrătoare) vizitează diferite specii de plante leguminoase, îndeosebi trifoi (Trifolium sp.), masculii se întâlnesc mai ales pe flori din familia scaieților (Asteraceae). Cuibul este amplasat subteran, în foste vizuini de mamifere mici.

Bondarul lui Cullum (Bombus cullumanus serrisquama) este una dintre speciile amenințate cu dispariția la nivel european. În ultimile decenii, populațiile acestei specii s-au redus cu aproximativ 80%, în primul rând din cauza modificării practicilor agricole de cultivare a unor plante leguminoase pe arii extinse, precum trifoiul, sursa principală de hrană pentru această specie. Ca urmare, Bombus cullumanus prezintă populații puternic fragmentate, aflate în doar câteva locații din Europa, România fiind una dintre țările în care această specie încă viețuiește. Alte amenințări care au determinat declinul acestei specii sunt: utilizarea pe scară largă a pesticidelor, intensificarea agriculturii și schimbările climatice, cercetătorii previzionând dispariția ei din natură până în anul 2050.

Din acest motiv, bondarul lui Cullum a fost inclus în Lista Roșie a Albinelor din Europa (2014) de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) ca specie Critic Amenințată (CR).

Colecția de entomologie a Complexului Muzeal de Științele Naturii ⹂Ion Borcea” Bacău deține singurele exemplare capturate în România ale acestei specii. Acest aspect subliniază încă o dată importanța muzeului ca trezorier de specii rare, unele dispărute din natură, ca instrument cheie în studierea biodiversității și a modificărilor apărute în compoziția sa peste timp, în monitorizarea trendului populațiilor diferitelor specii și a habitatelor acestora și implicit în conservarea patrimoniului natural.