Încarc Evenimente
  • Acest eveniment a trecut.

București: EXPONATUL LUNII februarie – Ultimul drapel al Principelui Alexandru Ioan Cuza – la Muzeul Militar Naţional “Regele Ferdinand I”

Date 24 ianuarie - 2 martie
Ultimul drapel al Principelui Alexandru Ioan Cuza
Dragi prieteni,
Aflându-ne sub auspiciile sărbătoririi alegerii la 24 ianuarie 1859, în București, a Principelui Alexandru Ioan I, eveniment ce reprezintă serbarea Unirii Principatelor Moldova și Țara Românească și nașterea României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” vine în întâmpinarea domniilor voastre cu un obiect mai puțin cunoscut.
După cum probabil deja ați înțeles din titlul materialului, vorbim despre un drapel, însă nu unul militar, așa cum probabil v-am obișnuit, ci despre unul civil, de această dată, dar unul princiar, ce a aparținut Principelui Alexandru Ioan Cuza. Și, dacă tot am vorbit de titlu, probabil ați observat că vorbim despre ultimul drapel pe care l-a folosit acesta. Deși poate părea ușor ciudat pentru unii, drapelul princiar folosit la ceremonia funerară de la Ruginoasa din 1873, din punct de vedere al unei piese vexilologice, este un corolar al epocii Unirii Principatelor petrecută sub domnia celui amintit.
Drapelul este de formă pătrată și de dimensiuni considerabile, având latura de 1,90 m. Prin comparație, drapelele ce erau folosite de către Armata Română la momentul respectiv, adică modelul 1872, aveau tot forma pătrată dar cu latura de 1,60 m. Chiar și acestea se pot considera astăzi de mari dimensiuni, dimensiunile unui drapel militar în uz în zilele noastre fiind de 1 m lungime și 0,66 m lățime. Ca un primă observație asupra formei, trebuie să menționăm faptul că pentru acest drapel a fost aleasă forma celui militar de la momentul respectiv.
Dispunerea celor trei culori ce compun tricolorul este însă una care nu se mai regăsește în drapelul militar al epocii. Conform constituției adoptate la 1866, drapelul românesc este tricolor, cu culorile albastru, galben, roșu, dispuse vertical, cu albastrul la hampă, galbenul la mijloc și roșul la zbor. Drapelul și stindardul militar model 1872 respectă această prevedere și păstrează dispunerea culorilor, având aplicată pe acestea stema mare a statului și cifra regală în colțuri. Pe de altă parte, drapelul princiar pe care îl aducem în discuție, deși are forma mai sus menționată, are culorile dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară, galbenul la mijloc și albastrul în partea inferioară, dispunerea culorilor fiind aceea a drapelului folosit în vremea Principatelor Unite, atât civil cât și militar. Cel militar, spre pildă, are un model legal constituit și înmânat, în 1863. Acesta avea, cum spuneam și mai sus, culorile dispuse orizontal, pe banda roșie fiind scris numele țării, România, iar pe banda galbenă și albastră, denumirea unității. În colțuri se afla cifra unității respective. Cu alte cuvinte, drapelul princiar păstrează dispunerea culorilor naționale din vremea domniei principelui Cuza, dar nu și forma.
În centrul drapelului regăsim o broderie ce merită studiată. Aceasta are două părți componente, prima fiind coroana, iar cea de-a doua, inițialele principelui. Coroana este brodată în relief, cu fir lucitor și reprezintă o coroană princiară ce are la bază o coroană de conte, rezultând un model ușor fantezist. Sub aceasta, la distanțe egale, se află inițialele A. I. I.. Acestea provin din numele oficial folosit în timpul domniei de principe, recte Alexandru Ioan I. Pentru a diferenția inițiala de cifra romană, primul I a fost realizat în varianta sa similară cu cea scrisă de mână iar cifra romană a fost realizată sub forma realizată de tipar.
Pe marginile drapelului princiar se află o bandă neagră de doliu ce înconjoară pe toate laturile. Din păcate, o parte din aceasta s-a pierdut, însă părțile păstrate sunt interesante din punct de vedere al inscripției care se află pe aceasta. Astfel putem descifra:
(de)MNITATEA ROMÂNĂ.;
INDEP.(endența) BISERICEI – SEC.(ularizarea) MON.(astirilor) ÎNCHINATE.;
UNIREA – VOT UNIVERSAL – EMANCIPAREA SĂTEANULUI.
Din păcate, restul benzii s-a pierdut iar până la momentul actual nu a fost descoperit un document care să arate ce ar mai fi conținut aceasta. Totuși ceea ce a rămas merită notat, pentru că s-a dorit a se trece meritele domnitorului și ceea ce a reușit acesta să înfăptuiască. Totuși, merită notat faptul că votul universal nu a fost înfăptuit așa cum îl înțelegem noi astăzi ci trebuie vorbim de apariția primului sistem de vot la care aveau acces o mai mare parte a cetățenilor, chiar dacă era încă axat pe cens, adică nivelul de cotizație impozitară în funcție de proprietate.
Ultimul element la care vom face referire este cravata drapelului. Cravata drapelului, în mod normal este o panglică de dimensiuni diferite care se leagă în fundă sau nod de vârful hampei unui drapel și care atârnă liber pe lângă pânză. Cea din cazul nostru este realizată după modelul francez, având panglica groasă și lată. Aceasta este realizată din două părți, cea superioară având un capăt roșu și alt capăt albastru reunite în partea superioară printr-o fundă, iar la terminații având franjuri lungi. Partea a doua, sub prima, este realizată din panglică tricoloră, cusută pe o panglică mai lată neagră, ce întretaie din loc în loc tricolorul. Ambele părți au suferit pierderi de material de-a lungul timpului, ca și pânza drapelului în sine. Dispunerea culorilor tricolore este în lung așa cum se practică pentru panglici inclusiv astăzi.
Dr. Emil Boboescu

Detalii

Începe:
24 ianuarie
Se termină:
2 martie
Eveniment Categories:
, ,

Loc de desfășurare

Muzeul Militar Național “Regele Ferdinand I” – București
Str. Mircea Vulcănescu nr. 125 - 127
București, București 010819 Romania
+ Hartă Google

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*