București: EXPONATUL LUNII ianuarie – 200 de ani de la declanșarea Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu – la Muzeul Militar Naţional “Regele Ferdinand I”

200 de ani de la declanșarea Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu

Acum, la începutul anului 2021, sărbătorim bicentenarul Revoluției condusă de Tudor Vladimirescu.

Din punct de vedere politic, mișcarea a avut urmări fericite, ducând la anularea regimului fanariot și revenirea la regimul domniilor pământene.

Dar revoluția a lăsat posterității și obiecte ce ne amintesc de persoane importante ale ei, obiecte care astăzi fac cinste instituțiilor care le dețin. În acest sens, Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I deține o serie de obiecte, care au aparținut sau i-au fost atribuite conducătorului revoluției însuși, domnul Tudor din Vladimiri, piese care amintesc totodată de momentele revoluției.

Menționăm printre ele, în primul rând, cele personale: două inele-sigilare, unul din aur și altul din argint, ordinul Sfântul Vladimir, primit din partea țarului Nicolae I al Rusiei, pentru vitejia arătată în confruntările ce trupe otomane; cele atribuite lui Tudor Vladimirescu: o casă de bani, care poartă numele său precum și anul 1815. Apoi obiecte ce amintesc de trecerea prin lume a eroului: desene în acuarele realizate de pictorul Mircea Olarian, o copie a tabloului executat de Teodor Aman, un altul de Stoica Dumitrescu și foarte interesant, un tablou realizat în 1924 de un soldat din Craiova; busturi semnate de Ion Irimescu, Nicolae Otto Kruch și Paul Vasilescu, trei medalii bătute în 1921, la centenarul revoluției; ordinul și medalia Tudor Vladimirescu, md.1966; o machetă a culei lui de la Cerneți; în 1948, în urma unui amplu studiu științific realizat la Muzeul Militar Național, a fost confecționată o replică a costumului purtat de conducătorului revoluției; facsimile după documentele originale programatice ale mișcării și nu în ultimul rând, 3 copii ale drapelului „cel mare” al revoluției, împreună cu o reproducere a vârfului acestuia și cel mai împortant, ciucurii originali, tricolori, ai steagului. De asemenea, drapelele unităților militare care au purtat ca denumire onorifică numele de Tudor Vladimirescu, modele 1872/1902, 1923, 1943, 1949, 1952 și 1965.

Toate acestea vor putea fi vizionate, în curând, într-o expoziție virtuală, pe site-ul Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I.

Astăzi însă, vă prezentăm una dintre cele trei replici ale steagului, aflate în patrimoniul muzeului nostru. Aceasta a fost confecționată la I. S. Decorativa în anul 1963 ca urmare a deciziei muzeului, în ideea de a avea o copie care să poată fi expusă, originalul fiind într-o stare de conservare total necorespunzătoare. Pânza este dreptunghiulară: una din fețe este din mătase naturală alb-gălbuie, pe care este pictată Sfînta Treime (Dumnezeu, în stânga jos Iisus Christos în dreapta lui, iar între ei un porumbel alb, întruchipînd Sfântul Duh). În dreapta Mântuitorului este înfățișat Sfântul Mucenic Tudor Tiron (patronul lui Tudor Vladimirescu), iar în stânga Tatălui, Marele Mucenic Gheorghe. Dedesupt, în mijloc, stema Țării Românești: o acvilă românească, cruciată și conturnată, cu zborul ridicat, înconjurată de o cunună din frunze de laur; sub acvilă sunt scrise două strofe, în limba română, dar cu litere chirilice:

Tot norodul romînesc…Pe tine te proslăvesc

Troiță de o ființă…Trimite-mi ajutorință

Cu puterea ta cea mare…Și-n brațul tău cel tare

Nădejde de dreptate…Acum să am și eu parte.

1821 Ghenarie 5

A doua față este de culoare albastră și conține o căptușală a feței, din mătase naturală. Pentru o mai bună protecție pânza a fost acoperită cu geam și înrămată.

După asasinarea lui Tudor Vladimirescu, steagul a fost păstrat de maiorul Ion (Ianache) Cacalețeanu, comandantul artileriei sale și vechi colaborator. Acesta l-a păstrat în familia sa, iar ulterior, în 1881, fiul său, Gheorghe I. Cacalețeanu, l-a predat statului român și depus la Arsenalul Armatei, pînă în decembrie 1919, cînd a fost donat secției militare a Muzeului Național de Antichități. Steagul aflat deja într-o stare de conservare precară, a ajuns, odată cu inființarea lui, în 1923, la Muzeul Militar Național, de unde, în 1975 a fost transferat Muzeului Național de Istorie a R. S. R.

Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I mai deține două imagini ale acestui drapel: un tablou de Honoriu I. Cretulescu, achiziționat în 1950 și o pânză pictată, achiziționată în 1948.

Ciucurii, vârful steagului, ordinul Sfântul Gheorghe și inelul din aur, pot fi vizionate în expoziția permanentă a muzeului, în cadrul secției de istorie militară modernă.

Dr. Corneliu Andonie