București: Expoziția „Uniformele Regelui Ferdinand al României” la Muzeul Militar Național, 1 decembrie 2020 – 28 februarie 2021

Cu ocazia Zilei Naționale a României, Muzeul Militar Național a organizat, în holul de onoare din Pavilionul de istorie militară generală, expoziția temporară intitulată „Uniformele Regelui Ferdinand al României”, dedicată suveranului Marii Uniri din 1918, de la nașterea căruia s-au aniversat recent 155 ani. În această expoziție au fost reunite, pentru prima dată, unele dintre cele mai reprezentative uniforme purtate de regele Ferdinand, în diferite perioade, ca principe moștenitor și ca suveran al României, aflate în colecția Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”.

Prima uniformă expusă este cea de general de corp de armată, de cavalerie, model 1895/1912, ținuta de ceremonie. Alături de tunica de cavalerie este etalată și căciula de general de cavalerie, cu accesoriile specifice, flama albă și egreta de comandant, confecționată din pene de stârc. Uniforma a fost purtată în perioada în care principele moștenitor Ferdinand îndeplinea funcția de inspector general al armatei și al cavaleriei, cu însemne de grad de general de corp de armată, grad în care fusese avansat la 7 aprilie 1911. Uniforma este model 1895 însă a rămas în vigoare, la ținuta de ceremonie și prin regulamentul uniformelor din 1912. Ea a fost definitiv înlocuită în vara anului 1916, printr-un model nou, păstrând croiul tradițional, cu brandemburguri, însă confecționată din stofă de culoare verde cenușie, ca și uniformele de campanie model 1912.

Următoarea uniformă purtată de principele moștenitor Ferdinand, prezentată în expoziție, este aceea de ofițer de vânători, cu însemne de grad de general de corp de armată. Trebuie precizat faptul că principele Ferdinand și-a început cariera militară la 10 Mai 1891, în calitate de comandant de companie în Batalionul 1 vânători. La 22 decembrie 1892 el a devenit „prim comandant” al batalionului, odată cu avansarea sa la gradul de maior și a devenit „Cap al batalionului” la 1 ianuarie 1895, când, în urma înaintării la gradul de locotenent-colonel a fost mutat într-o altă structură a armatei. Uniforma de serviciu, model 1895/1912, are croiul specific al uniformelor de vânători, așa cum au fost inițial stabilite prin regulamentul din 1868.

Uniforma poate cea mai reprezentativă purtată de regele Ferdinand este cea de serviciu, model 1912/1919 cu însemne ale gradului de mareșal. Este confecționată din stofă de culoare verde-cenușie după modelul adoptat în pentru ținuta de ceremonie în 1916, însă fără tresele de grad de pe guler, eliminate în 1919. Vestonul are epoleți de mareșal, grad care i-a fost conferit regelui Ferdinand, odată cu cartea de mareșal, de către generalul Eremia Grigorescu, cu prilejul ceremoniei de intrare a trupelor române și aliate în București, la 1 Decembrie 1918. Alături de vestonul de general este expus și chipiul ornat cu 4 trese subțiri, plasate deasupra galonului lat de general, care indică gradul de mareșal. Se poate observa faptul că a patra tresă a fost adăugată ulterior, galonul lat având încă trei ramuri de stejar, însemnul generalului de corp de armată.

Muzeul Militar Național posedă și redingota de amiral, model 1920, care a aparținut regelui Ferdinand, purtând însemnele de grad pe manșete, echivalente rangului de mareșal din trupele de uscat: 4 trese orizontale subțiri, cea superioară cu „ochi”, dispuse deasupra galoanelor late, specifice gradului de amiral. Conform regulamentului uniformelor marinei din 1920, redingota putea fi purtată și la ținuta de serviciu, cu șapcă, dar și la ținuta de ceremonie, cu epoleți cu franjuri și bicorn. Aceste accesorii ale ținutei de ceremonie sunt de asemenea expuse. Epoleții de marină ai regelui Ferdinand au, pe lângă însemnele specifice de amiral – două ancore încrucișate – și bastoanele de mareșal, dispuse în „X”.

În timpul Marelui Război și în anii care au urmat, aeronautica militară nu a dispus de o uniformă proprie, ofițerii aviatori purtând uniformele armei din care proveneau, agrementate cu însemnele specifice, de pilot sau observator. Noua uniformă a aeronauticii, adoptată în anul 1923, avea aspectul uniformelor armatei de uscat, cu guler, petlițe și paspoale bleu și, ca element aparte, șapcă după modelul marinei, în locul chipiului obișnuit. În expoziția organizată de Muzeul Militar Național este prezentată și uniforma de mareșal de aeronautică a regelui Ferdinand, împreună cu șapca specifică.

În calitate de „Cap” al Regimentului de Escortă Regală, unitate care asigura protecția familiei regale și efectua ceremonialul la reședințele acesteia, regele Ferdinand purta adesea și uniforma acestei unități de elită care este prezentată în expoziția muzeului, împreună cu coiful cu panaș din păr de cal. Uniforma este model 1923 și se particularizează prin culoarea distinctivă neagră și eghileții de pe umărul drept, specifice pentru acest regiment de gardă.

Uniforma preferată a regelui Ferdinand, purtată cu precădere la ceremoniile militare, era cea de cavalerie. Uniforma prezentată în expoziția muzeului este model 1923, de culoare kaki, așa cum erau toate noile uniforme ale armatei de uscat și ale aeronauticii. Aceasta este ornată cu accesoriile specifice ale cavaleriei: ledunca, brâul și șnurul ține-căciulă. Ca și celelalte uniforme, care i-au aparținut regelui Ferdinand, are epoleți cu însemnele rangului de mareșal. Cu o uniformă similară a fost înmormântat primul rege al României Mari, ca urmare a cererii sale exprese, formulată în scris într-un carnet de note, descoperită la puțin timp după decesul său, argumentând că în arma cavaleriei „a trăit cei mai frumoși ani din viața sa militară”.

Ultima uniformă care a aparținut regelui Ferdinand, prezentată în expoziția Muzeului Militar Național, are o poveste aparte. Uniforma este de general de vânători, model 1923, ținuta de serviciu, cu epoleți de mareșal și este etalată împreună cu pălăria specifică, de model „Alpini”, ornată cu însemnele specifice: „soarele” de general și egreta de comandant. După decesul regelui Ferdinand, la 20 iulie 1927, acesta a fost îmbrăcat în uniforma de ofițer în Regimentul 1 vânători, al cărui comandant onorific era și a fost așezat pe catafalc în holul castelului Peleș. După ce au fost găsite însemnările sale, amintite anterior, prin care cerea să fie înmormântat în ținută de general de cavalerie, s-a încercat înlocuirea uniformei de vânător cu cea de cavalerie. Din cauza instalării rigidității cadaverice a fost necesară tăierea vestonului pe partea stângă a pieptului. Vestonul respectiv, la care tăietura, deși reparată ulterior, se mai poate observa fiind marcată printr-un chenar roșu, este prezentat în expoziția organizată de Muzeul Militar Național.

Uniformele prezentate în cadrul expoziției sunt însoțite de o serie de panouri grafice care-l înfățișează pe regele Ferdinand purtând uniformele expuse în vitrine sau unele asemănătoare.

Expoziția este completată cu un număr de drapele și stindarde ale unor unități al căror comandant onorific era regele Ferdinand. Primele drapele care au primit cifra regelui Ferdinand, au fost drapelele model 1908, inițial având dispusă cifra predecesorului său, regele Carol I, astfel devenind model 1908/1915. O asemenea piesă este expusă în expoziția de drapele. Totuși, există și o piesă mai veche decât cea menționată și anume drapelul model 1902, care a fost folosit până în anul 1922 de către Regimentul 4 artilerie Regele Ferdinand. Drapelele care continuă expoziția sunt model 1915, cele cu stema Vechiului Regat și cele model 1922, cu stema României Mari. Trebuie să notăm expunerea unui drapel special, o probă a modelului 1923, care are o cifră regală diferită în colțuri și un colorit distinct. Acesta însă a rămas singular, iar modelul 1923 a fost generalizat pentru toate unitățile. Merită să reliefăm și prezentarea stindardului Regimentului de Escortă Regală, model 1923, ca singur element vexilologic propriu cavaleriei, cât și cravata semicentenară a Batalionului 1 vânători, oferită de principele moștenitor în 1910.

Din colecția „Decorații” a fost ales, ca simbol al celui omagiat în această expoziție, cel mai înalt grad al Ordinului „Ferdinand”, model 1929 – colanul și placa.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 1 Decembrie 2020 – 28 februarie 2021.

Muzeograf dr. Horia Șerbănescu

Muzeograf dr. Emil Boboescu