București: Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în perioada 16 noiembrie – 4 decembrie 2020, la sediul din Calea Griviței 64-66, Sala „Petru Creția”, expoziția Alexandru Macedonski 1920 – 2020, prilejuită de comemorarea a 100 de ani de la trecerea în neființă a marelui poet, prozator, dramaturg și publicist, figură controversată, cu o biografie îndelung discutată.

Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în perioada 16 noiembrie – 4 decembrie 2020, la sediul din Calea Griviței 64-66, Sala „Petru Creția”, expoziția Alexandru Macedonski 1920 – 2020, prilejuită de comemorarea a 100 de ani de la trecerea în neființă a marelui poet, prozator, dramaturg și publicist, figură controversată, cu o biografie îndelung discutată.

Expoziția conține manuscrise, piese de mobilier și obiecte care au aparținut poetului și familiei sale, iar la intrarea în sala de expoziție va fi proiectată înregistrarea ciclului de lieduri pentru două voci şi pian, 5 Rondeluri pe versuri de Alexandru Macedonski, semnat de compozitoarea Alexandra Cherciu. Compoziția muzicală personifică poetul și muza, într-un dialog cu elanuri romantice despre viaţă, dragoste, geniu, suferinţă, moarte – teme filozofice înveşmântate în parfumul nemuritoarelor roze, pe care Macedonski „le-a cântat” ca nimeni altul. Premiate de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în 2013, aceste piese au fost deseori prezentate în concert, la Muzeul Național „George Enescu”, Biblioteca Metropolitană, Palatul Suţu, Cité Internationale des Arts din Paris.

Apropiatul lui Macedonski, epigramistul și poetul Cincinat Pavelescu, a schițat în Amintiri literare, un scurt portret al „personajului” Macedonski: „Sub o frunte largă și orgolioasă purta pe nasul său acvilin ochelari de aur. Părul rar era despărțit în două printr-o cărare în mijlocul frunții lărgite de o calviție precoce. Împrejurul urechilor armonioase, părul învolt era întărit cu fierul. Mustața scurtă și deasă avea vârfurile ascuțite și drepte. Întrebuința, pentru ținuta lor marțială, un cosmetic de ceară neagră. La gât îi flutura o lavalieră sumbră, iar jobenul înalt (de mătase) era pălăria sa de predilecție. Redingota, cu reveruri de mătase, butonată până sus, îi da aer, ca și lui Duiliu Zamfirescu, de militar îmbrăcat civil. Mergea pe stradă cu picioarele puțin încovoiate, legănându-și capul, cu ochii vii, mari și visători, absenți din larma și mișcarea de stup a Capitalei, și pierdut într-o viață lăuntrică, adâncă și concentrată.”

„Este limpede că Macedonski este un poet special în literatura română. El ilustrează, înainte de orice, un mod de a fi poet în lumea românească, din altă familie spirituală și morală decât Alecsandri și Eminescu. Este boemul înfumurat și estetizant, plin de sine și, în același timp, vulnerabil, capabil de mari gesturi de generozitate și, totodată, nedrept până la cruzime. Poezia este, cum au recunoscut toți, violent inegală, cu mari căderi, dar și cu uriașe izbânzi estetice. A încercat, în modul lui gălăgios și retoric, să înnoiască lirismul românesc, inclusiv în structurile lui formale, și a reușit. Modernitatea românească îi datorează mult. În fond, Macedonski e cel care o pregătește și, într-o măsură, o ilustrează prin vocația lui de animator și, desigur, prin geniul său – atât cât este – nestatornic, iritat, inegal și nu de puține ori profund și sclipitor.” – Eugen Simion, Dicționarul general al literaturii române (M/O), Editura Muzeul Literaturii Române.

Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 16 noiembrie – 4 decembrie 2020, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00 – 18:00. Intrarea este liberă și se face în baza unei programări la numărul de telefon 0762 671 698.