Loading Evenimente

« Toate Evenimente

București: Obiectul lunii noiembrie la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici: Pristolnicul, datat 1937

2 noiembrie - 30 noiembrie

Obiectul lunii noiembrie la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici: Pristolnicul, datat 1937
Gândită încă de la început ca muzeu, ,,Vila cu clopoței” rămâne unul dintre cele mai importante muzee de artă populară din România datorită varietății și valorii deosebite a colecțiilor care o alcătuiesc. Colecționarul Nicolae Minovici va pune bazele unei remarcabile colecții de artă populară constituită de-a lungul timpului prin achiziții și donații, alcătuită din piese de mobilier, piese de ceramică, piese de costum popular și, nu în ultimul rând obiecte de cult. Continuând proiectul inițiat de Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, în luna noiembrie, aducem în atenția dumneavoastră o piesă de cult din patrimonial muzeului – Pristolnicul.
Pristolnicul este definit ca fiind un sigiliu de piatră sau lemn cu care se imprimă prescurile cu o pecete având semnul crucii și inițialele rituale IS – HR – NI – KA. Acestea mai sunt numite și pecetare sau pistornice, au o înălțime cuprinsă între 10 și 20 cm și sunt compuse din două segmente: partea inferioară este asemănătoare unui postament de formă paralelipipedică sau trunchi de piramidă pe care e incizat un înscris religios IS- HR- NI- KA, semnificând victoria lui Iisus Hristos asupra morții sau Iisus Hristos Biruitorul.
Încă din cele mai vechi timpuri, pristolnicul este utilizat pentru a pune pecetea pe prescură, aceasta fiind utilizată în realizarea Proscomidiei, parte a Sfintei Liturghii. Prima mențiune a pecetei o întalnim într-o rânduială a Proscomidiei alcătuită în secolele X-XI pentru episcopul Paul din Galipoli, dar probabil, că se folosea încă dinainte de această dată. Proscomidia, în esenţa ei, constă în punerea înainte a darurilor, adică prescura și vinul pentru jertfa liturgică, însăşi denumirea de Proscomidie venind de la cuvântul grecesc proskomizw sau prosfora care înseamnă a pune înainte, a aduce, a oferi, a face dar. Prescura – proskura sau prosfora – este o pâine micuță, de formă rotundă, făcută din aluat dospit, folosită în mod special pentru săvârșirea Sfintei Liturgii. Din aceasta se taie, pe lângă Sfântul Agneț și toate celelalte miride, cât și Anafura.
Piesa pe care o prezentăm face parte dintr-o colecție de 15 pristolnice din patrimoniul muzeului, apreciată pentru simplitatea, armonia proporțiilor, fiind unicată datorită motivelor decorative pe care le are, cât și a tehnicii de realizare, aceasta fiind lucrată, în totalitate manual. Confecționată din lemn de tei băițuit, sub forma unei cruci cu vârful trilobat și brațe înguste sculptate cu o bază de forma unui trunchi de piramidă. Partea frontală a piesei prezintă incizii liniare, puncte, iar central, poziționată într-un chenar cu două registre, inscripția: IS – XC, pe primul registru și NI– KA, pe cel de al doilea.
Cealaltă față este netedă, central prezintă un chenar incizat cu linii în diagonală, laturile având crestături semirotunde, pe aceeași parte, piesa prezintă anul realizării -1937. Baza pristolnicului este incizată, sub forma unei cruci, inscripția mai sus amintită este realizată prin tehnica în oglindă. Piesa a fost lucrată manual prin diferite tehnici: tăiere, fasonare, sculptare, incizie și crestare.
Potrivit tradiției creștine, pristolnicul este considerat a fi un obiect de preț, de artă creștin ortodoxă, neprihănit și util în pregătirea prescurilor folosite în ritualul liturgic al Proscomidiei, când se pregătește, în taină, Sfânta Împărtășanie. Cu toate acestea, el nu este considerat un obiect sfânt, însă, ,,în interiorul locuinței tradiționale, locul pristolnicului era lângă icoană” . După achiziționarea lui, acesta era dus la biserică și ținut patruzeci de zile, ca și în cazul icoanelor, timp în care obiectul ,,se sfințea” .
Din punct de vedere al simbolisticii, pristolnicul are formă de cruce, aceasta fiind simbolul de căpătâi al creștinismului, reprezentând patima, moartea și învierea Mântuitorului. Încă de la început, crucea a fost identificată ca fiind „semnul Fiului Omului” (Matei 24,30) arătând calea urmării lui Hristos. Prescura este realizată din două părți suprapuse, semnificând cele două firi ale Mântuitorului, iar forma rotundă simbolizează pamântul sau lumea pentru care s-a jertfit Domnul și care I s-a adus înapoi ca jertfă. Putem concluziona că, femeia creștină, urmând calea lui Hristos, folosea pristolnicul la realizarea prescurilor, ulterior dăruite la Sfântul Altar, semnificând misiunea/calea pe care o urma.
Vă așteptăm la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, cât și pe pagina de facebook a muzeului nostru pentru a descoperi pristolnicul din colecția noastră.
Text: Ionuț Banu

Detalii

Începere:
2 noiembrie
Se termină:
30 noiembrie
Eveniment Categories:
,

Loc de întâlnire

Muzeul dr. Nicolae Minovici – Muzeul Municipiului București
Str. Dr. Nicolae Minovici nr.1
București, București 013712 Romania
+ Harta Google

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *