Încarc Evenimente

Online: Conferințele Arheologia pentru toți, Ediția #5. vineri, 18 iunie, „Potaissa – 50 de ani de cercetări arheologice” – Conf. Dr. Sorin Nemeti

Date 18 iunie
Cu ocazia Zilelor Europene ale Arheologiei, vineri, 18 iunie, am plănuit o nouă călătorie online în lumea fascinantă a acestui domeniu, de această dată alături de Conf. Dr. Sorin Nemeti – Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Departamentul de Istorie Antică și Arheologie.
„Potaissa – 50 de ani de cercetări arheologice” este titlul sub care pornim următoarea întâlnire cu „Arheologia pentru toți”.
Nu vrem să dezvăluim prea devreme detaliile care fac interesant situl arheologic de la Potaissa (situat în apropiere de orașul Turda de astăzi). Reținem doar că a fost un oraș din Dacia cucerit de romani în timpul Împăratului Traian și că numele Potaissa este înregistrat prima oară pe o bornă (Milliarium de la Aiton) datată 108 d. Hr., din timpul construirii – la ordinul lui Traian – a drumului Potaissa – Napoca.
Castrul de pe platoul „Dealul Cetății” a fost construit în timpul împăratului Marcus Aurelius, în perioada războaielor macromanice (în jurul anului 170 d.Hr), de Legiunea a V-a Macedonica. Aceasta fusese transferată de Marcus Aurelius, din zona Dobrogei la Potaissa, pentru securitatea granițelor Daciei și ale Imperiului, în poziția în care avea să rămână până în anul 274 d.Hr.
Istoria cercetării Castrului de la Potaissa este în sine interesantă: Ruinele romane sunt descrise de francezul Pierre Lescalopier, în jurnalul său de călătorie (1574), iar primii care au abordat în mod științific ruinele castrului legionar au fost K Torma (arheolog) și Téglás István (inspector școlar pasionat de arheologie), la începutul secolului XX. Cercetările arheologice propriu-zise au fost determinate de intervenții preventive (I. Țigăra, 1950-1952; I. H. Crișan, 1958), iar cercetările arheologice sistematice au fost începute de Mihai Bărbulescu în 1971 și continuă până în prezent.
Sorin Nemeti ne explică diferența dintre cele două tipuri de intervenții:
„șantierul arheologic sistematic are un rol formator pentru tineri și este un șantier-școală pentru noi generații de arheologi, cercetarea sistematică se face în tihnă și cu metodă, cu înregistrarea detaliată a contextelor (..), spre deosebire de arheologia preventivă care se face în viteză, sub presiunea timpului și unde partea superioară a solului e decapată mecanizat.” sursa hotnews.ro
Ce date istorice și detalii despre viața soldaților romani au scos la iveală cercetările arheologice, veți afla în prezentarea de vineri.
Întâlnirea va fi moderată de Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.
#arheologiapentrutoti #arheologie #savethedate #zileleeuropenealearheologiei
———————————–
De ce vorbim tot anul despre LIMES?
Pentru că anul acesta România depune dosarul de candidatură pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO) a monumentelor și siturilor care au format granițaa Imperiului Roman de pe fluviul Dunărea, cunoscută sub denumirea de limes dunărean. Programul Național Limes se referă la cei peste 1.500 km lungime ai limes-ului care străbate teritoriul României – cel mai lung sector al granițelor antice ale Imperiul Roman, care se desfășoară pe teritoriul unei structuri statale actuale. Limes-ul este un sistem de graniță complex, alcătuit preponderent din castre (tabere militare fortificate), turnuri, valuri de pământ și așezări urbane fortificate.
Programul Național Limes a fost instituit în anul 2014 de Ministerul Culturii cu scopul de a cerceta și valorifica monumentele și siturile romane care formau limes-ul roman și înscrierea lor în Patrimoniul Mondial UNESCO pentru o recunoaștere internațională a valorii cultural-istorice.
————————————
De ce această inițiativă?
Arheologia este o disciplină care folosește instrumente, metode și reguli proprii, putând fi practicată doar de către specialiști recunoscuți de comunitatea arheologică și Ministerul Culturii. Cercetarea arheologică ține cont de caracterul distructiv al metodelor și de caracterul fragil și perisabil al monumentelor și artefactelor arheologice. Așadar, dorim ca prin aceste conferințe să facem cunoscute metoda și rezultatele cercetărilor arheologice și să atragem atenția asupra faptului că patrimoniul arheologic capătă valoare culturală doar în contextul în care a fost descoperit, iar protejarea acestuia este responsabilitatea noastră, a tuturor.
Conferințele „Arheologia pentru toți” vor aduce în atenția tuturor situri arheologice de pe teritoriul României care aparțin epocilor preistorice și istorice, în cadrul a cca 30 de prelegeri susținute pe parcursul a 24 de luni. Fiecare sit arheologic va fi prezentat de către coordonatorul științific al monumentului într-un limbaj cât mai accesibil publicului larg.
—————————————
Evenimentul este organizat de Institutul Național al Patrimoniului cu sprijinul proiectului In-Herit – Centrul Național de informare și promovare a patrimoniului cultural, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Detalii

Dată:
18 iunie
Eveniment Categories:
, ,

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*