Alexandria: cască militară românească din Primul Război Mondial denumită şi M 15 Casca Adrian

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită vineri, 2 septembrie 2011, ora 11.00 , la inaugurarea EXPONATULUI LUNII SEPTEMBRIE.

AFIS-EXPONATUL-LUNII-SEPTEMBRIE

Pentru perioada 1- 30 septembrie 2011, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de o cască militară românească din Primul Război Mondial denumită şi M 15 Casca Adrian.

M 15 Casca Adrian ( Casque Adrian ) a fost casca de luptă în dotarea armatei franceze în timpul primului război mondial. Introdusă în 1915, ca urmare a angajării armatei franceze într-un război de poziţie, aceasta a fost prima cască de oţel modernă şi a servit ca model de coif de luptă în mai multe războaie din acea vreme. Folosită iniţial de soldaţii din infanterie, ea a fost adaptată şi pentru trupele de cavalerie şi artilerie.

Această cască, al cărei nume a fost împrumutat de la generalul de intendenţă August – Louis Adrian, a fost proiectată pentru a face faţă războiului de tranşee, pentru protecţia capului – vulnerabil exploziilor generatoare de şrapnel.

Casca era confecţionată din oţel şi cântărea doar 0,765 kg, fiind mai uşoară decât contemporanele sale:casca Brodie (britanică) şi casca Stohlhelm (germană).

Casca Adrian era destul de eficientă împotriva şrapnelului, ieftină şi uşor de fabricat. Ca urmare, peste trei milioane de căşti de protecţie Adrian au fost produse, iar acestea au fost adoptate pe scară largă de către alte ţări, inclusiv Belgia, Brazilia, China, Grecia, Italia, Japonia, Luxemburg, Mexic, Maroc, Peru, Polonia, România, Serbia, Statele Unite ale Americii, U.R.S.S. şi Iugoslavia. Fiecare dintre aceste naţiuni au adăugat însemnele proprii pe faţa căştii.

Casca militară românească tip Adrian cu indicativul M 15, ce face obiectul Exponatului Lunii, are lungimea de 29,5 cm, lăţimea de 21,5 cm, înălţimea de 14 cm şi greutatea de 0,765 kg. Casca este realizată din oţel moale. Designul este de tip calotă, cu un bor uşor înclinat de jur împrejurul ei, alungit anterior pentru a forma un cozoroc. Pe calotă este prinsă prin nituire o creastă cu nervură care împreună cu borul lateral are rol de deflexie al loviturii de sabie. Pe frontul calotei este prinsă, prin nituire, cifra regală a regelui Ferdinand I formată din doi Fandorsaţi şi o coroană.

By |2011-09-02T20:55:45+00:00septembrie 2nd, 2011|Alexandria, Muzee|0 Comments

About the Author:

No Comments

  1. adi septembrie 10, 2011 at 12:45 - Reply

    emblema nu e prinsa prin nituire ci prin doua cleme metalice . creasta nu e proiectata pentru deflexia loviturii de sabie ci pentru a intari rezistenta calotei la orice tip de lovitura si mai are rol de aerisitor sub creasta e prezenta o fanta in calota castii .

  2. Colectionar WW2 . septembrie 27, 2011 at 19:22 - Reply

    Asa e … stema e prinsa in cleme , iar ranforsarea tip creasta este pentru a intari calota , drept urmare si modelul urmmator de Adrian – WW2 a folosit acelas tip de ranforsare , iar pe acele vremuri nu se mai vorbea de protectie pentru sabie.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.