Arad: Lansare de carte DAN DEMSEA LA A 70-a ANIVERSARE

Lansare de carte DAN DEMSEA LA A 70-a ANIVERSARE

Volum omagial dedicat distinsului istoric ardean

Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

Marti, 20 decembrie 2011, ora 17.00

demsea_invitatie

Complexul Muzeal Arad Vă invită să participaţi la lansara volumului omagial dedicat istoricului arădean DAN DEMSEA, cu prilejul celei de-a 70 aniversări a DISTINSULUI ISTORIC. Lansarea volumului de studii istorice, coordonat de dr. Peter Hügel si dr. Felicia-Aneta Oarcea, va avea loc marti, 20 decembrie 2011, ora 17.00 la mezaninul Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad. Despre istoricul și muzeograful Dan Demsea, dar si despre întreaga sa activitate profesionala vor vorbi prof. univ. dr. Ioan Munteanu (Universitatea de Vest Timisoara) si prof. univ. dr. Corneliu Padurean (Universitatea Aurel Vlaicu Arad).

Volumul omagial, dedicat istoricului Dan Demşea, reprezintă un exerciţiu de recunoştiinţă al arădenilor faţă de unul din concitadinii lor care face cinste urbei, dar şi un prinos adus de comunitatea ştiinţifică românească unuia din truditorii ei de excepţie.

”Dan Demşea e exponentul unei generaţii de istorici, care şi-a legat numele de Arad. Intelectualii îl asemuiesc cu o veritabilă „enciclopedie”. Capabil de a se opri la fiecare amănunt neobservat de cei mai mulţi dintre noi, el construieşte şi dă viaţă oricărui fapt istoric. Sensibilitatea şi dorinţa de cunoaştere l-au purtat în diverse „lumi”, pe care şi le-a creat din cărţi, muzică, istorie, filozofie. Fiecărui obiect, care i-a căzut sub observare, în vremea cât a lucrat la Muzeul din Lipova sau la Oficiul Naţional de Patrimoniu Arad din cadrul Complexului Muzeal Arad, i-a scris o istorie” – scriu editorii volumului, dr. Peter Hügel si dr. Felicia-Aneta Oarcea.

La ceas aniversar, când păşeşte pragul spre al optulea deceniu de viaţă, colectivul muzeului arădean, alături de colegi şi istorici din ţară, îi urează viaţă îndelungată, sănătate şi o activitate publicistică rodnică!

18 decembrie 2011


Adelina Stoenescu
Departamentul de Relatii Publice a
Complexului Muzeal Arad
Office: +40 257 281 847
pr@museumarad.ro
www.museumarad.rod
Complexul Muzeal Arad
este membru fondator al
Retelei Nationale a Muzeelor din Romania
www.muzee.org

Viaţa şi activitatea

1. Biografia

Dan Demşea s-a născut în oraşul Arad, în data de 29 decembrie 1941, într-o familie de părinţi funcţionari, angajaţi ai Judecătoriei din Arad. Bunicii, Vladimir (originar din Satchinez) şi Ion (originar din Chişineu Criş), erau, unul frizer, iar celălalt, agricultor.

Clasele elementare, liceul (de patru ani) şi cei trei ani de şcoală postliceală sanitară de asistent în igienă, le-a urmat între anii 1948-1962. În perioada 1962-1967 a frecventat cursurile Facultăţii de istorie de pe lângă Universitatea Bucureşti, obţinând diploma în specialitatea istorie universală modernă şi contemporană.

Cele şase luni ale şcolii de ofiţeri în rezervă le-a efectuat între august 1967-ianuarie 1968. De la 1 martie 1968 până în anul 2006 a funcţionat în calitate de muzeograf (întâi la Lipova, până în noiembrie 1975, apoi la Arad până la sfârşitul anului 2006, încă doi ani după pensionare).

Pasiunea pentru cercetare l-a făcut ca în perioada petrecută la Muzeul de istorie şi etnografie din Lipova, să cunoască şi să aprofundeze istoria locală – a monumentelor, siturilor, locurilor şi cetăţilor Lipova, Şoimoş cât şi a localităţilor din fostul raion Lipova, printre altele, pe linie de toponimie. A efectuat numeroase cercetări de teren, contribuind la augmentarea bibliotecii, colecţiei de istorie şi etnografie a muzeului din oraşul Lipova. Totodată a întreprins asidui documentări în bibliotecile şi arhivele personale cât şi arhivele şi bibliotecile instituţiilor de stat din Arad, Lipova, Timişoara, Lugoj, Deva, Oradea, Sibiu, Braşov, Cluj şi Bucureşti. Acestea au fost în parte valorificate în reviste de specialitate şi în ziare.

Sub îndrumarea arheologului Vasile Boroneanţ (de la Institutul de arheologie din Bucureşti) a efectuat sondaje arheologice, în primăvara anului 1970, la punctul Lipova-Hodae, urmat de o serie de periegheze la vest de Lipova, iar în anul 1971 au continuat la punctul Conop-Pătul şi în jurul acestuia. Ambele săpături au îmbogăţit patrimoniul muzeului din Lipova. Cele două sondaje amintite au fost valorificate în publicaţia “Ziridava” a Complexului Muzeal Arad. Ca urmare a acestor cercetări, în 1975, a obţinut atestatul de muzeograf în arheologie.

Aria preocupărilor sale a vizat şi domeniul etnografic. A întreprins, în această direcţie, între anii 1968-1973, o serie de cercetări şi achiziţii în teritoriul fostului raion Lipova, în folosul muzeului din Lipova. În privinţa conservării patrimoniului etnografic existent la instituţia muzeală din oraşul Lipova a obţinut concursul unei echipe de la I.C.P.I.L. (Pipera) din Bucureşti pentru dezinsecţia şi dezinfecţia pieselor de lemn păstrate în demisolul clădirii.

Între anii 1968-1974, interval de timp în care instituţia muzeală din Lipova a avut finanţare din partea Consiliului Popular al oraşului Lipova, nu a fost an în care să nu fi fost necesare reparaţii curente la structura de lemn din podul corpului principal, mai ales la vecinătatea cu casa de pe str. N. Bălcescu nr. 24 unde constatase distrugerile provocate de ciuperca Buretele de pădure (Merulius lacrimans). Oricum, clădirea muzeului era infestată, necesitând reparaţii ulterioare în deceniul următor din partea Muzeului Judeţean Arad.

În cursul anului 1972, muzeograful Dan Demşea a achiziţionat biblioteca învăţătorului local Iuliu Puticiu, ce număra peste 1000 de volume.

A întreţinut numeroase colaborări cu instituţiile de resort din Arad, şi Timişoara pentru conservare şi restaurarea unor piese de bronz cât şi a unor picturi (întocmind fişe de conservare însoţitoare ale fişelor analitice de evidenţă).

La începutul anului 1972, a fost admis la concursul pentru doctorat, de pe lângă Institutul de istorie “Nicolae Iorga” cu teza Mişcarea naţională a românilor în părţile Aradului, susţinându-şi cele două examene şi referate în cursul anilor 1973 şi 1974.

Până în 2006, activitatea sa s-a desfăşurat la Muzeul Judeţean Arad, devenit Complexul Muzeal Arad. Aici, a activat în cadrul Oficiului pentru patrimoniul cultural naţional în următoarele domenii sau specialităţi: artă decorativă (fişe analitice de evidenţă pentru piese de cult de secol XVII-XVIII în anul 1976), istorie (1977-1979, pentru care era atestat), conservare-restaurare (în calitate de conservator general, între anii 1979-1983, când, după efortul de concentrare a patrimoniului din judeţ, de la culte, a mai primit şi însărcinări administrative. Nu în ultimul rând a iniţiat şi dus la bun sfârşit acţiuni de conservare prin gazare a patrimoniului muzeal din clădirea Palatului Cultural Arad şi a patrimoniului bibliofil la sediul nou al Bibliotecii Judeţene Arad din str. Postăvarul (vechea Poştă) între anii 1982-1983. Câştigul l-a constituit cunoaşterea şi valorificarea ştiinţifică a patrimoniului cultural de pe teren (domeniul istoriei).

Numeroasele solicitări pe linie de serviciu au avut drept consecinţă sistarea documentării, în anul 1979, pentru teza de doctorat. Aşa cum mărturisea „Singurul lucru pe care l-am reuşit a fost restrângerea intervalului cronologic al tezei între anii 1848-1867. Dar calvarul meu nu se încheia atunci, deoarece supraînsărcinările continuau să mă supraîncarce”.

După anul 1980 a răspuns numeroaselor sarcini de serviciu, în răspunderea sa intrând gestiunea filmotecii şi fototecii Oficiului sus-menţionat (între anii 1981-1986), gestiunea generală a Muzeului judeţean (între 1982-1987), gestiunea custodiilor Oficiului sus-menţionat (între 1982-1991), responsabilitatea protecţiei condiţiilor de muncă (între anii 1979-1982). Pe lângă acestea, a preluat, benevol de la muzeograful Natalia Dascăl, sarcina de instructor cu probleme privind perfecţionarea personalului (din anul 1985 până în anul 2003) cât şi cea de evaluare pe baza Normelor din anul 1980.

Ca atare, în condiţiile mai sus enumerate – mai ales între anii 1976-1987 – activitatea de cercetare ştiinţifică şi de valorificare a acesteia, a fost simţitor îngreunată. Totuşi, între anii 1976-1982 a consemnat pe fişe analitice de evidenţă monumentele comemorative civile şi de război, coroborând informaţiile din teren cu cele din „fişele de monument” din anii 1953-1956 pentru teritoriul judeţean (arădean). În anul 1979 a fost atestat din nou în domeniul istoriei cu lucrarea Principii de valorificare a patrimoniului (cu o aplicare pe câteva trasee turistice).

La începutul anului 1988, a trecut la secţia de istorie modernă, de unde s-a pensionat.

În derularea activităţii sale s-a bucurat de concursul soţiei Ioana, cu care s-a căsătorit în anul 1971. Au împreună doi copii. De la fiica sa Laura are o nepoată, Cătălina, iar de la băiatul său Alin pe nepoţelul Alexandru.

Firea sa activă l-a făcut ca după pensionarea din 1 iunie 2004 să continue să lucreze, cu intermitenţe, la Complexul Muzeal Arad. Din 1 decembrie 2006 îşi desfăşoară activitatea, în calitate de muzeograf, la Colecţia de artă “Doina şi Baruţu Arghezi” şi Centrul de cercetare a literaturii argheziene de pe lângă Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, unde iniţial a înregistrat piesele colecţiei de artă. În prezent se ocupă de înregistrarea manuscriselor şi documentelor care au aparţinut scriitorului Tudor Arghezi.

2. Memoriu de activitate ştiinţifică

Istoricul Dan Demşea a publicat, de-a lungul timpului, cărţi, numeroase studii, articole şi cataloage.

A. Publicaţii

I. Cărţi

1. Istoricul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad, Arad, 2000, 103 pp.

2. Momente din istoria lecturii publice în municipiul şi judeţul Arad, Ed. Nigredo, Arad, 2006, 163 pp. (coordonator în cadrul colectivului Bibliotecii Judeţene A.D. Xenopol din Arad)

3. Az Aradi Vár Története /Istoria cetăţii Arad – n.n./Editura militară/ Zrinyi Kiadó, Budapesta, 1998, 174 p. (coautor: a redactat ultimul capitol, al cincelea: Az aradi vár a világosi fegyverletétel után /în traducere din limba maghiară: Cetatea Aradului după predarea armelor la Şiria/, p. 168-174.

4. Arad – monografia oraşului de la începuturi până în 1989, Editura Nigredo, Arad, 1999, VIII p.+454 p.+6 p. (coautor: a redactat 13 subcapitole din cele 17 ale capitolului al IV-lea, intitulat ORAŞUL ÎN EPOCA MODERNĂ (sec.XVIII-XIX), p. 87-146.

5. De-a lungul frontierei. La aniversarea a 10 ani de colaborare între localităţile de frontieră ale judeţelor Békés şi Arad – Határ mentén. Arad és Békés megyék határ menti települései együttműködésének 10. évfordulóján, Gyula, 2005, 160 p.+ilustraţii color+176 p. (coautor: a redactat istoricul localităţilor Pecica, Semlac, Nădlac, Peregu Mare, Curtici, Macea, Zerind şi Pâncota).

6. Farmecul Aradului – fotografie, Consiliul local al municipiului Arad (Coautor; coordonator: vicepreşedintele Bognár Levente), Editura&Tipografia: Dürer Nyomda, Gyula (Ungaria), 2009, 187 p.

7. 1918 – 90 ani – 2008. Marea Unire, ediţie bilingvă, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate „România”, 2008, 120 p.

8. Cartierul Bujac – contribuţii monografice, Arad, 2011, 142 p. (coautor: a redactat subcapitolul 3 din cadrul capitolului II: Vechile fermaje de la periferia oraşului Arad: „Bujacul Mic” şi „Bujacul Mare” (secolele XVIII-XIX), p. 26-33).

II. Cataloage ştiinţifice

1. Alexandru Ioan Cuzapiese legate de momentul 24 Ianuarie 1859 în colecţiile Muzeului judeţean Arad (autor prim; coautori: Alexandru Braica şi Natalia Dascăl), Arad, 1999, 17 pp.

2. Monumente de for public, însemne memoriale, construcţii decorative şi parcuri din judeţul Arad – Catalog selectiv, Arad, 2007, 119 p. (coautor, alături de Horia Truţă)

III. Studii ştiinţifice

1. Atanasie Marian Marienescu – contribuţii biografice, în “Tibiscus”, II, 1971, Timişoara, 1972, p. 77-84.

2. Morile plutitoare pe Mureş în judeţul Arad, înTibiscus”, II, 1971, Timişoara, 1972, p. 213-232 (coautor: ing. Nicolae Zănescu).

3. Istoricul unei biblioteci româneşti arădene – biblioteca Asociaţiunii Naţionale Arădene pentru cultura şi conversarea poporului român, în “Comunicări şi referate”, Biblioteca judeţeană Arad, 1974, p. 71-77.

4. Cercetările arheologice de la Lipova-Hodae, în “Ziridava”, Arad, III-IV, 1974, p. 11-22 (coautor: dr. Vasile Boroneanţ).

5. Manuscrisul autobiografic al lui Teodor Victor Păcăţian (1852-1941), în “Ziridava”, Arad, VIII, 1977, p. 245-256.

6. Participări arădene la lupta pentru unitate cultural-naţională între anii 1850-1860, în „Ziridava”, Arad, IX, 1978, p. 79-89.

7. Locuri legate de lupta poporului român pentru libertate şi unitate naţională pe teritoriul judeţului Arad, în “Ziridava”, Arad, X, 1978, p.823-842.

8. Un studiu al abonaţilor la cărţile româneşti – cărţile cu prenumeranţi la Lipova, în Valori bibliofile din patrimoniul cultural-naţional, vol. II, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Bucureşti, 1983, p. 440-500.

9. Începuturile Asociaţiunii Naţionale Arădene pentru cultura poporului român, în “Ziridava”, Arad, XV-XVI, 1987, p. 317-333.

10. Ioan Slavici şi Lipova, în Buletin de informare şi documentare, /vol. I/, Societatea de ştiinţe filologice – filiala Arad, 1987, p. 67-72.

11. O mărturie insignologică de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, în “Revista muzeelor şi monumentelor – muzee”, Bucureşti, 1988, nr. 10, p. 46-49 (coautor: dr. Maria Dogaru).

12. Ipoteza originii bănăţene a lui Mihai Eminescu, în “Salonul literar”, Arad, 1990, nr. 3, p. 2.

13. Avram Iancu – “şeful mişcării românilor din Transilvania”, în Restituiri, I, Deva, 1993, p. 52-57.

14. Un inventator arădean – Lazăr Popovici, în “Ziridava”, Arad, XVIII, 1993, p. 437-442.

15. Delegaţii arădeni la Marea Unire – un studiu socio-profesional, în “Ziridava”, Arad, XVIII, 1993, p. 271-279.

16. Două texte inedite despre socialistul Ioan Flueraş (1882-1953), în “Studia Universitatis „Vasile Goldiş”, Arad, 1994, nr. 4, p. 37-39.

17. Istoricul castelului de la Macea (1724-1994), în “Studia Universitatis „Vasile Goldiş, Arad, 1994, nr. 5, p. 423-428 (coautor: arheologul Pompiliu Sarca).

18. Aradul şi avionul Vlaicu III, în “Sargeţia”, Deva, XXV, 1992-1994, p. 691-710.

19. Ideea unei petiţii-memorand în mişcarea naţională (1860-1881), în “Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, Series Historia, Cluj-Napoca, 1994, nr. 1-2, p. 107-116;

20. Idem în limba franceză, în “Transylvanian Review”, Cluj-Napoca, III, 1994, nr. 4, p. 86-94.

21. Dr. Aurel Vlad – date biografice comprehensive, în “Corviniana”, Deva, I, 1995, p. 197-204.

22. Două variante ale proiectului de amenajare pentru navigaţie a fluviului Dunărea între localităţile Moldova Veche şi Turnu Severin (1874-1879), în “Banatica”, Reşiţa, 14, 1996, p. 235-243 (coautor: dr. Florin Dumescu).

23. Locuri şi vetre în Munţii Zărandului sau “Lumea lui Horea” la 1784-1785, în “Ziridava”, Arad, XIX-XX, 1996, p. 171-178.

24. Avram Iancu – modelul sacrificial în mişcarea naţională românească (a doua jumătate a secolului al XIX-lea), în “Restituiri”, II, Deva, 1994, p. 81-87; op. cit. în „Caietele Petro Aqua”, Petroşani, I, 2006, nr. 2/octombrie 2006, p. 14-18. (Universitatea Petroşani).

25. O scrisoare a ˝Comitetului Naţional Român˝ din Sibiu către Avram Iancu (30 octombrie/11 noiembrie 1848, în „Aradul cultural”, Arad, 1996, nr. 1, p. 45-47.

26. Implicaţiile economice şi culturale ale băncii “Gloria” din Lipova în funcţionarea staţiunii balneare, în “Ziridava”, Arad, XXI, 1998, p. 285-297.

27. O plachetă dedicată doctorului în drept Mihai Mărcuş, prefectul judeţului Arad (iunie 1922), în “Ziridava”, Arad, XXI, 1998, p. 459-464.

28. Constantin Missits în mişcarea naţională – contribuţii documentare, în “Analele Banatului, serie nouă, Arheologie-Istorie”, Timişoara, V, 1997, p. 359-368.

29. Corespondenţa lui Nicolae Densusianu cu intelectualii bănăţeni şi crişeni, în “Sargeţia”, Deva, XXVI/2, 1995-1996, p. 195-200.

30. Românii în preocupările istoriografiei arădene în prima jumătate a epocii moderne, în “Cele trei Crişuri”, Oradea, 1996, nr. 11-12, p. 4 /partea I-a/; ibidem, 1997, nr. 4-6, p. 3 /partea a II-a/.

31. Crişana în strategia Comitetului Naţiunii Române la 1848, în “Cele trei Crişuri”, Oradea, 1998, nr. 7-8, p. 6.

32. Tânărul Vasile Goldiş – o biografie comprehensivă, în “Cele trei Crişuri”, Oradea, 1998, nr. 9-10, p. 3.

33. Sinodul diecezei ortodoxe române arădene şi problemele sale şcolare (1848-1890), în volumul aniversar 175 de ani de la înfiinţarea învăţământului superior teologic arădean (1822-1997), Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Arad, 1997, p. 253-270.

34. Revista “Biserica şi Şcoala” în contextul mişcării naţionale (1877-1897), în “Teologia – revista facultăţii de teologie ortodoxă”, Arad, I, 1997, nr. 3-4, iulie-decembrie, p. 117-123.

35. Realităţi mentale în lumina rapoartelor poliţiei austriece din Guvernământul Ungariei (1849-1860). Preliminarii la o istorie a partidelor, în Identitate şi alteritate. Studii de imagologie, vol. II, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 1998, p. 270-282.

36. Sinodalitatea în mişcarea naţională – contribuţii, în “Teologia – revista facultăţii de teologie ortodoxă”, Arad, II, 1998, nr. 1-3, ianuarie-iunie, p. 93-98.

37. Ipoteza originii dinarice a lui Ioan Slavici, în Ioan Slavici şi unitatea spirituală naţională, Arad, 1998, p. 163-165.

38. Trei delegaţi oficiali din judeţul Arad la Marea unire din 1918 (Dr. Vasile Avramescu, 1873-1949; Doctorul în drept Cornel Ardelean, un om al generaţiei vârstnice a Marii Uniri, 1864-1937; Avocatul dr. Teodor Burdan, 25.01.1872-28.03.1931, un delegat al cercului bihorean Baránd Hosszúpályi, în 1918-1998, Aradul şi Marea Unire, Editura Universităţii „Vasile Goldiş”, Arad, 1999, p. 199-206.

39. Apelul lui Ioan Dragoş către românii ardeleni (3 iunie 1848), în „Aradul cultural”, Arad, 1999, decembrie, p. 103-106.

40. Participarea preoţimii române arădene la viaţa politică locală – cazul Miron Romanul (1860-1869), în “Analele Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, seria Teologie, fascicola Teologie şi ştiinţe umaniste, 2000, p. 87-92.

41. Revoluţie şi mişcare naţională la Arad în 1848 – luna martie (încercare de descifrare a mecanismelor), în “Sargeţia”, Deva, XXVII/2, 1997-1998, p. 27-31.

42. Premisele cooperării militare româno-austriece la Mureşul inferior (aprilie-octombrie 1848), în “Sargeţia”, Deva, vol. XXVII/2, 1997-1998, p. 45-54.

43. Motive şi contexte pentru asociere naţional-politică în monarhia Habsburgică – cazul Partidului Naţional Român (1848-1926), în “Marisia – studii şi materiale – arheologie, istorie”, Târgu-Mureş, XXVI, 2000, p. 277-282.

44. Semnificaţia juridico-politică a actelor Unirii de la 1 Decembrie 1918, în “Ziridava”, Arad, XXII, 2000, p.137-143.

45. Implicarea preoţimii în conducerea primului partid electoral românesc arădean (1867-1871), în Facultatea de teologie ortodoxă la zece ani de existenţă – simpozion aniversar, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad, 2001, p. 78-83.

46. Documente despre biblioteca Preparandiei arădene, în „Aradul Cultural”, Arad, an II, 2001, nr. 1, p. 41-49 (coautor Dan Lăzărescu).

47. Doctorul în medicină Aurel Halic şi contextele Marii Uniri româneşti – o creionare biografică (1859-1923), în “Studia Universitatis „Vasile Goldiş”, Arad, XI, 2001, p. 180-193.

48. Învăţătorul arădean – solidarităţi şi activizări (1847-1869), în Identitate şi alteritate – 3 – Studii de istorie politică şi culturală (Omagiu profesorului Liviu Maior din partea Catedrei de istorie modernă a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, p. 235-255.

49. O istorie socio-umană a comunei Săvârşin, în “Zărandul”, revistă de etnografie, vol. II, Arad, 2002, p. 262-294.

50. O analiză a registrului de decedaţi al bisericii Sfinţii Petru şi Pavel (anii 1853-1869) din Arad, în volumul bilingv sârbo-român “Aradul de-a lungul timpului”, nr. 3, Timişoara, 2002, p. 26-32 şi, respectiv, p. 106-112 (în limba română).

51. Istoricul parcurilor şi grădinilor decorative de pe teritoriul judeţului Arad – fără teritoriul municipiului Arad (partea I), în “Ziridava”, Arad, vol. XXIII, 2002, p. 182-199.

52. Funcţionarii români în structurile de conducere administrativ-politică şi juridică de pe teritoriul comitatului Arad (1846-1894), în “Ziridava”, Arad, XXIII, 2002, p. 234-248.

53. Avocaţii români arădeni în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Societate şi Civilizaţie în Banatul istoric (Omagiu Prof. univ. dr. Ioan Munteanu), Timişoara, 2003, p. 143-151.

54. Operaţiunile militare de pe culoarul Mureşului inferior şi de la Lipova până la vest de Arad (1848-1849), Partea I (5 aprilie-5 noiembrie 1848), în “Buletinul Muzeului Militar Naţional”, partea II, Bucureşti, 2003, nr. 1, p. 239-247.

55. Zilele de preludiu ale bătăliei din data de 9 august 1849 de lângă cetatea Timişoarei, în „Analele Banatului”, Serie Nouă, Arheologie-istorie, vol. X-XI, 2002-2003/2, Timişoara, 2004, p. 463-469 (coautor: Dr. Franz Ursachi Hum).

56. Meşteşugarii din oraşul Arad (1828-1872), în Marea Unire din 1918, ideal al tuturor românilor, 1918-2003, Arad, Fundaţia Universitară „Vasile Goldiş”, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, 2004, p. 258-277.

57. Atitudinea bürgherilor arădeni faţă de evenimentele anilor 1848-1849, în volumul bilingv sârbo-român “Aradul de-a lungul timpului”, Timişoara, 2004, nr. 5, p. 37-44 (doar în limba română).

58. Sârbii din Banat în lumina rapoartelor de poliţie ale „Erei Bach” (1849-1859 – regeste), în volumul bilingv sârbo-român “Aradul de-a lungul timpului”, Timişoara, 2005, nr. 6, p. 52-57 (doar în limba română).

59. Fabricanţii, comercianţii şi rentierii de pe teritoriul fostului comitat Arad – un demers identificator (1845-1875), în ˝Studii de ştiinţă şi cultură”, Arad, an I, 2005, nr. 1, iunie, p. 57-69.

60. Burghezia meşteşugărească română din părţile Aradului între anii 1828-1872, în “Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu”, Series Historica, Cluj-Napoca”, XLIV, 2005, p. 61-99.

61. Cercetările arheologice de la Conop – “Cotărci” din 1972. Probleme legate de stela funerară din cimitirul de secol XII-XVII, în “Ziridava”, Arad, XXIV, 2005, p. 43-56. (coautor: dr. Vasile Boroneanţ – Bucureşti).

62. Proletariatul arădean din domeniile industriilor, comerţului, transportului şi cel al intermedierilor, în “Ziridava”, Arad, XXIV, 2005, p. 127-146.

63. Funcţionarii principali de pe teritoriul judeţului Arad între autonomism lingvistic şi centralism (1860-1884), în “Ziridava”, Arad, XXIV, 2005, p. 147-158.

64. Doctorul în medicină Ioan Hozan şi braşovenii, în „Ţara Bârsei – revistă de cultură”, Braşov, 2005, p. 79-97.

65. Bibliotecile Reuniunilor de Pompieri /oraşul Arad/; Vechea bibliotecă militară din cetatea Aradului; Biblioteca Conservatorului de muzică din Arad; Casina românească din oraşul Lipova; Biblioteca Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Arad; Biblioteca Centrului Eparhial Ortodox Român din Arad; Biblioteca Complexului Muzeal Arad, Biblioteca Filarmonicii de Stat din Arad; Biblioteca Şcolii Populare de Artă, în Momente din istoria lecturii publice în municipiul şi judeţul Arad, Arad, Ed. Nigreso, 2006, p. 33, 34, 58, 59, 62-66, 137-138, 140-141.

66. Structura etno-demografică şi confesională a fostului comitat Arad; evoluţie şi erori statistice în privinţa unor categorii de populaţie (1839-1890), în „Populaţia României. Trecut, prezent, viitor”, Supliment al Masteratului de socio-antropologie istorică, vol. VII, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2006, p. 239-261.

67. Istoricul parcurilor şi al zonelor de agrement de pe teritoriul intravilan şi extravilan al oraşului Arad (secolele XIX-XX), în “Studii de ştiinţă şi cultură” – revistă trimestrială editată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad, “Vasile Goldiş” University Press, an II, 2006, nr. 2 (5), iunie, p. 56-62.

68. Reactivarea fiefului electoral al lui Vasile Goldiş în protopopiatul ortodox român al Radnei (1930-1932), în „Sargeţia”, Deva, XXXIV, 2006, p. 396-402.

69. Iniţiative muzeale arădene până la 1881. Colecţii, colecţionari, donatori, cercetători, expoziţii, în „Sargeţia”, Deva, XXXIV, 2006, p. 903-908.

70. Canalul Morilor – o binefacere. Tăierile de buclă ale râurilor – o soluţie neinspirată, în „Avancronica”, Arad, Anul V, 2007, nr. 2 (50), p. 14-15; nr. 3 (51), aprilie, p. 13.

71. Angajarea civică a elitei săteşti din Munţii Zărandului (1848-1968), în caietul de expoziţie „Cronică de familie”, Arad, 2007, 12 p.+14 ilustr. Tehnoredactare computerizată: Adelina Stoenescu

72. Peregrinările dascălului paşoptist Nicolae Begnescu (1824-1873), în Istoricul Liviu Mărghitan la a 70-a aniversare, Editura Ramira, Arad, 2007, p. 209-215.

73. Mica nobilime românească de pe teritoriul comitatului Arad (1845-1894), în „Identitate şi alteritate: Studii de istorie politică şi culturală”, Cluj-Napoca, IV, 2007, p. 159-193.

74. Preocupări documentar-istorice la Vasile Goldiş: biografia exemplară a unui comerciant din oraşul Lipova – David Petru Simon (1829-1893), în “Studii de ştiinţă şi cultură” – revistă trimestrială editată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad, 2007, an III, nr. 3 (10), septembrie, p. 117-125.

75. Mica nobilime românească de pe teritoriul fostului comitat Arad (1845-1894), în „Arca”, Arad, XVIII, 2007, nr. 10-11-12, p. 158-172 (fără anexe).

76. Jurnalul stegarului Ioan Silviu Tomuţia (vara anului 1916), în Pe drumul Marii Uniri, Arad, „Vasile Goldiş” University Press, 2008, p. 139-173.

77. Avocatul Lazăr Petco în mişcarea naţională românească din părţile Băii de Criş, ale Devei şi ale Aradului (1835-1895) – contribuţii, în “Sargeţia”, Deva, XXXV-XXXVI, 2007-2008, p. 400-421.

78. Protopopii Petru Raţiu şi Ioan Berceanu în mişcarea naţională din Arad (1857-1880), în „Analele Banatului, Serie Nouă, Arheologie-Istorie”, Timişoara, XVI, 2008, p. 271-277.

79. Tânărul Ioan Slavici şi ipoteza originii sale sud-dunărene sau crişene, în In memoriam Ioan Slavici, coordonator Eliza Triff, Timişoara, 2008, p. 155-157.

80. Reperele activităţii cultural-politice ale lui Ioan Slavici la Arad (august 1872-decembrie 1873), în „Arca”, Arad, 2009, nr. 4-5-6, p. 95-102.

81. Activismul cultural desfăşurat de către învăţătorul Iuliu Putici în anii premergători Marii Uniri, în Chemări spre Casa Cărţii, coordonator: prof. univ. Dr. Vasile Popeangă, Universitatea de vest „Vasile Goldiş”, Biblioteca Universitară „Tudor Arghezi”, Arad, 2009, p. 204-227.

82. Timpul liber în oraşul Arad (secolele XIX-XX) – aspectele culturale, în „Arca”, Arad, 2009, nr. 1-2-3 (226-227-228), p. 125-133.

83. Date genealogice şi istorico-documentare referitoare la familia învăţătorului şi preotului Ioan Silviu Tomuţia din Lupeşti – Arad (1889-1971), în Administraţie românească arădeană – Studii şi comunicări, Colecţia Slaviciana – serie nouă vol. II, Arad, Editura „Vasile Goldiş” University Press, 2010, p. 112-132. Menţionăm faptul că lipsesc anexele pe care le-am reprodus în „Ziridava”,Arad, vol. XXV/1 (vezi mai jos).

84. Date genealogice şi istorico-documentare referitoare la familia învăţătorului şi preotului Ioan Silviu Tomuţia din Lupeşti – Arad (1889-1971), în „Ziridava”, Arad, XXV/1, p. 199-214 plus anexele: p. 215-220 (şase fotografii, două pagini de jurnal de pe front şi trei reproduceri cartografice).

85. Bunicul Vladimir Jichici, în “Aradul de-a lungul timpului”, Timişoara, 2009, nr. 10, p. 139-146.

86. O scrisoare a lui Ştefan Cicio Pop către soţia sa – martie 1919 (Aşteptarea Eugeniei întru venirea paşnică a armatei române), în volumul Ştefan Cicio Pop – studii, coordonator: prof. univ. dr. Corneliu Pădurean, Arad, 2009, p. 121-125.

87. Palatul Sârbesc din Arad, în “Aradul de-a lungul timpului”, Timişoara, 2010, nr. 11, p. 139-146.

88. Harta de Carte Funduară a oraşului Arad (1855-1858), în Administraţie românească arădeană. Studii şi comunicări, Colecţia Slaviciana – serie nouă, Arad, vol. I, „Vasile Goldiş” University Press, 2010, p. 38-41.

89. Dascălul şi directorul şcolar Porfirie Popescu din comuna de Podgorie Covăsânţ (1842-1909), în 90 de ani de administraţie românească în Arad – Culegere de studii şi comunicări, Colecţia Slaviciana–serie nouă, Arad, „Vasile Goldiş” University Press, 2010, p. 89-96.

90. Pelerinajele şi activizările social-politice interbelice ale părintelui Tomuţia din Lupeşti (1889-1971), în Şcoală, Cultură, Naţiune. Omagiu dascălului şi cărturarului profesor universitar doctor emerit Vasile Popeangă, Coordonator: profesorul Doru Bogdan, Arad, Ed. Nigredo, 2010, p. 225-230.

91. Programul Naţional al lui Ioan Tomici pentru Eparhiile Arad, Vârşeţ şi Timişoara (martie-aprilie 1848), în „Sargeţia”, Deva, XXX, 2001-2002, p. 433-437.

IV. Articole (cu caracter de popularizare). Titluri selective

a. Flacăra Roşie şi Adevărul din Arad:

1. Lipova – file de istorie (iunie 1969)

2. Mihail Eminescu la Şoimoş (vara 1970)

3. Atanasie Marian Marienescu – un pionier al folcloristicii

4. Meşteşugurile oraşului Lipova (iulie 1971)

5. Comerţul cu sare pe Mureş (august 1971)

6. Pledoarie pentru valorificarea patrimoniului etnografic (iunie 1972)

7. Săpături la Conop (decembrie 1972)

8. Popas la Muzeul din Lipova (februarie 1973)

9. Itinerar muzeistic lipovean (ianuarie 1976)

10. Cu gândul la Marea Adunare de la Alba Iulia (noiembrie 1986)

11. Sub semnul unei devize: „Unirea Principatelor – fericirea românilor” (ianuarie 1989)

12. Reparaţii fizice şi morale caselor istorice ale Unirii (noiembrie 1990)

13. Salvarea Casei Naţionale din cartierul Pârneava (vara 1991 ?)

14. Medalia comemorativă – Avram Iancu (iulie 1992)

15. Evoluţia teritorială a oraşului Arad (martie 1993)

16. Începuturile Asociaţiunii Culturale din Arad (octombrie 1994)

17. Casa Naţională din Arad – Pârneava (sau trecutul uitat), octombrie 1994.

18. O statuie care începe să se deterioreze sub ochii noştri /Fântâna Eliberării/(vara 1995);

19. Aradul în pregătirea Adunării naţionale de la Alba Iulia – 1 Decembrie 1918; noiembrie 2005;

20. Casa cu lacăt, martie 2006;

21. De ce numim Piaţa Romană „La Boul Roşu” ? martie 2006;

22. Salvarea vechii biblioteci şi arhive a Conservatorului din Arad, martie 2006;

23. Povestea canalizării vechiului Arad, aprilie 2006;

24. Cimitirul de sub stadionul C.F.R., iulie 2006;

b. Ştirea, Arad:

25. E vremea Nedeilor în Munţii Bihării (august 1994)

26. Cei 13 generali tragici (oct. 1995)

27. Numai unul din elită – şi cât a făcut ! Dar mai mulţi ? (noiembrie 1995);

c. Arca, Arad

28. Limitele mediatizării istoriei (decembrie 1995)

d. Observatorul, Arad

29. Cartierul vestigial al Aradului (februarie 1998)

30. Parfumul Aradului de odinioară (august 1999)

31. Pentru cei 13 martiri ai naţiunii maghiare (septembrie 1999)

e. Agenda Zilei

32. Falsificata aniversare pentru statul român, din 1945 încoace (Simpozion dedicat zilei de 9 mai la Casa de Cultură) /10 mai 2001/

f. Buletin de Arad

33. Evocare Nicolae Horga Popovici, 1741-1811 /7-13 iunie 2001/

34. Sever Bocu: 19 noiembrie 1874-21 ianuarie 1951 (50 de ani de la frângerea unui destin plenar) /14-20 iunie 2001/

35. Avatarurile bunurilor familiei principelui Cuza (două piese muzeale inedite) /28 iunie-4 iulie 2001/

g. Târgul de Fete – sărbătoarea tradiţională de pe muntele Găina

36. Proiectul unui judeţ al Munţilor Apuseni (1929) /iulie 2001/

h. Astra Arădeană

37. Evenimente premergătoare Astrei Arădene (1849-1860) /septembrie 2001/

38. Partituri corale din vechiul regat român în părţile Aradului /decembrie 2001/

i. Aradul Cultural

39. O scrisoare a Comitetului Naţional Român din Sibiu către Avram Iancu (30 oct./11 noie. 1848) //nr. 1/1996//

j. Sănătate şi cultură, Arad

40. Îndeletnicirile esenţiale sau nevoia de echilibru a fiinţei // nr. 3/1990//

V. Editor

1. Eugen Victor Popa (Reşiţa), Un sfert de veac din trecutul „Băilor Lipova”, în „Ziridava”, Arad, XVIII, 1993, p. 385-405.

2. Mihai Veliciu, fiul, Amintiri despre memorandistul Mihaiu Veliciu, Arad, 1996, 30 p. (titlul de pe coperta I: Tatăl meu – Mihai Veliciu). Manuscrisul dactilografiat al autorului este datat „Sibiu, 28 iulie 1961”.

3. Marius Sturza, prof. univ dr. medicină, Medicul Ioan Hozan, un precursor, Arad, 1996, 48 p. (titlul de pe copertă ne aparţine iar cel de pe pagina 1 aparţine autorului: Dr. Marius Sturza, Doctorul Ioan Hozan, schiţă biografică). Manuscrisul dactilografiat, semnat „Dr. Marius Sturza, profesor universitar pensionar”, este datat „Sibiu, luna iunie 1946”.

4. Preot Ilie Chebeleu (Şoimoş), Adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, în „Ziridava”, Arad, XXIV, 2005, p. 405-412.

5. Nicolae Josan (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia), O interesantă iniţiativă politică din anul 1890. Protagonişti: Alexandru Mocioni şi Ioan Cavaler de Puşcariu, în „Ziridava”, Arad, XXIV, 2005, p. 159-178.

6. Alexandru Marta, Amintiri din prietenia mea cu Dr. Ioan Suciu din Şiştaroveţ, fost ministru şi apoi notar public în Chişineu-Criş, în capitolul Anexe al cărţii monografice scrisă de Rodica Colta, Doru Sinaci şi Ioan Traia, Căprioara: monografie, Arad, 2011, între paginile 256-269.

B. Prezentări de publicaţii şi susţinerea unor comunicări ştiinţifice:

1. Muzeul Banatului Timişoara, martie 1969, Despre Gărzile Naţionale Române din părţile Radnei şi Lipovei.

2. Liceul „Ioan Slavici”, iunie 1969, Despre breasla olarilor din Lipova în sec. al XIX-lea.

3. Muzeul Judeţean Arad, august 1969, „Gând Tineresc–revista elevilor Şcolii de subofiţeri de rezervă infanterie Radna” /1944-1945/.

4. Muzeul Judeţean Arad, mai 1970 O piesă arheologică inedită în colecţiile Muzeului din Lipova /Toporul cu braţele în cruce din colecţia veche a muzeului lipovean/, coautor: arheologul Dan Monah de la Muzeul Judeţean Piatra Neamţ.

5. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Bucureşti, sediul Muzeului de istorie a Municipiului, decembrie 1970, Breasla olarilor din Lipova (sec. XIX).

6. Muzeul Banatului Timişoara, aprilie 1971, Atanasie M. Marienescu şi Lipova.

7. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, octombrie 1972, Mărturii despre olarii lipoveni.

8. Biblioteca Municipală Arad, decembrie 1973, Istoricul unei biblioteci româneşti: Biblioteca Asociaţiunii Naţionale Arădane.

9. Societatea de ştiinţe filologice, Filiala Arad, Holul Teatrului, Legăturile lui Slavici cu Lipova.

10. Muzeul Judeţean Arad, Secţia muzeală din Lipova, Sala de festivităţi a Consiliului Popular Lipova, sub egida Universităţii Populare din Lipova (organizator Dan Demşea al primei Sesiuni de comunicări ştiinţifice cu tema „Din trecutul şi prezentul Lipovei”, invitând 11 specialişti), Precizarea unor planuri ale cetăţii Lipova (coautor: muzeograful local Radu Păiuşan), Gărzile Naţionale la Lipova în 1918.

11. Muzeul Judeţean Arad, Sala Studio a Teatrului de Stat, mai 1977, Acţiuni de solidaritate culturală românească la Arad după revoluţia de la 1848.

12. Muzeul de Istorie al R. S. R., Bucureşti, aprilie 1977, Contribuţia lui T. V. Păcăţian la lupta pentru Unire.

13. Universitatea cultural-ştiinţifică, Muzeul Judeţean Arad, Sala Studio a Teatrului, mai 1978, Locuri istorice din judeţul Arad legate de Unire.

14. Comitetul Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă Arad (prescurtat CJCES), Universitatea cultural-ştiinţifică, Societatea de istorie, Inspectoratul Şcolar, Muzeul Judeţean Arad, Sala „Casei Prieteniei”, noiembrie 1980, Aspecte din activitatea istoriografică a lui Vincenţiu Babeş.

15. Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste Bucureşti, Sesiunea „Valori Bibliofile” de la Arad, mai 1981, Un studiu al abonaţilor – carte cu prenumeranţi la Lipova /1818-1858/.

16. Consiliul Popular al Oraşului Lipova, Săptămâna Culturală, mai 1983, Elemente de continuitate şi unitate pe teritoriul carpato-danubiano-pontic.

17. C.J.C.E.S., Casa Corpului Didactic, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Arad, ediţia XII a Primăverii Arădene, mai 1984, la Liceul „Ioan Slavici”, Atanasie Marian Marienescu – luptător pentru drepturile social-politice ale românilor transilvăneni.

18. Muzeul Judeţean Hunedoara, Deva, sala Casei de Cultură, octombrie 1986, Atitudinea ţărănimii faţă de înrolări în lumina rapoartelor oficiale (1848).

19. C.J.C.E.S. Sălaj, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, februarie 1987, O mărturie insignologică de la Marea Unire din Alba Iulia (coautor Maria Dogaru).

20. Muzeul de Istorie al Judeţului Caraş-Severin, iunie 1987, Atanasie Marienescu şi cauza naţională românească.

21. Zilele Institutului de istorie şi arheologie, Cluj-Napoca, mai 1988, Un studiu socio-profesional al delegaţilor arădeni la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918).

22. Complexul Muzeal Goleşti, decembrie 1989, Atanasie Marian Marienescu şi emigraţia paşoptistă.

23. Muzeul Judeţean Arad, decembrie 1989, Casina română din Lipova (sec. XIX-XX).

24. Muzeul Marinei române, Constanţa, octombrie 1990, Inventatorul Lazăr Popovici din Arad (sec. XIX).

25. Muzeul Memorial „Ioan Slavici”, Şiria, noiembrie 1990, Alexandru Mocioni – dimensiunile filosofice.

26. Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, noiembrie 1990, Semnificaţia istorică şi juridică a actelor Marii Uniri, emise la Arad de către Consiliul Naţional Român Central;

27. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, noiembrie 1990, Vasile Goldiş – profesorul.

28. Muzeul Judeţean Arad, Sala Unirii, noiembrie 1990, Delegaţii arădeni la Marea Unire.

29. Universitatea Tehnică Oradea, aprilie 1991, Ioan Popovici Desseanu şi Banca „Albina” din Sibiu.

30. Filiala Arhivelor Statului Arad, septembrie 1991, Nobilimea română din părţile Aradului (2/2 XIX).

31. Muzeul Memorial „Ioan Slavici” Şiria, octombrie 1991, Iuliu Traian Mera şi Memorandul.

32. Muzeul Judeţean Arad, Sala Unirii, noiembrie 1991, Câteva date despre tipografiile româneşti arădene până la 1918.

33. Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia, noiembrie 1991, Simion Bărnuţiu într-o corespondenţă inedită (1861).

34. Complexul Muzeal Arad, iunie 1992, Juriştii români din Baroul arădean şi Memorandul.

35. Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj, iunie 1992, Generaţia arădană a Memorandului.

36. Casa de Cultură din Brad, septembrie 1992, Avram Iancu – „şeful mişcării române din Transilvania”.

37. Muzeul Judeţean Deva, octombrie 1992, Avocaţi hunedoreni în Baroul arădean (2/2 XIX).

38. Universitatea din Oradea, aprilie 1993, Implicaţiile economice şi culturale ale Băncii „Gloria” din Lipova (1919-1948).

39. Zilele Academice Arădene, Sala Unirii, mai 1993, Aurel Vlad – membru al Consiliului Naţional Român Central din Arad.

40. Direcţia Muzeelor, Muzeul Judeţean Arad, noiembrie 1993, Istoricul colecţiei de epocă modernă a muzeului arădean.

41. Prefectura şi Muzeul Judeţean Arad, Casa Armatei, noiembrie 1993, Familia Misici din Lipova şi crearea României Mari.

42. Teatrul de Stat Arad, februarie 1994, Alexandru Gavra – dramaturg.

43. Muzeul memorial „Ioan Slavici” Şiria, martie 1994, Alexandru Mocioni – gânditorul.

44. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi romane, Deva, martie 1994, Clubul românilor tineri din Arad (1869-1871).

45. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, aprilie 1994, Ioan Flueraş – contribuţii biografice.

46. Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj, mai 1994, Ideea de memorand între 1860-1881.

47. Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj, iunie 1994, Ideea unei petiţii-memorand în mişcarea naţională românească (1860-1881).

48. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi romane, Deva, iulie 1994, Sacrificiile omeneşti din subcercul Hălmagiului în revoluţia de la 1848.

49. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi romane, Deva, septembrie 1994, Sinodalitatea în mişcarea naţională românească /la Arad/între 1870-1905.

50. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, octombrie 1994, Din istoricul castelului Macea.

51. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi romane, Deva, octombrie 1994, Familia Petco în mişcarea naţională.

52. Complexul Muzeal Arad, noiembrie 1994, Terminologia juridico-politică a actelor Marii Uniri.

53. Prefectura Judeţului Arad, Muzeul Judeţean Arad, 21 decembrie 1994, Aradul şi revoluţia de 1848.

54. Muzeul Judeţean Arad, Liceul „Vasile Goldiş” Arad, 24 ianuarie 1995, O domnie, un destin.

55. Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj, mai 1995, Valeriu Branişte şi Lugojul.

56. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi romane, Deva, august 1995, Atitudinea poliţiei austriece faţă de ideea unei republici europene în deceniul post-paşoptist.

57. Societatea de istorie şi retrologie agrară, Liceul „Moise Nicoară” Arad, august 1995, Toponimie şi agricultură montană la Conop – Arad.

58. Muzeul Judeţean Arad, noiembrie 1995, Medicul Lazăr Popovici – o biografie culturală şi politică.

59. Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, noiembrie 1995, Dr. Constantin Misici şi Traian Vuia – o prietenie şi un ideal.

60. Liceul Pedagogic Arad, Adunarea generală a Asociaţiei Istoricilor din Transilvania şi Banat, decembrie 1995, Asociaţii şi societăţi locale.

61. Palatul Cultural, Sala Studio, Colocviul ştiinţific Deceniul Unionist (1856-1866), 23 ianuarie 1996, moderator, tema Sociologia circulaţiei pieselor Unirii Principatelor Române între anii 1856-1996.

62. Muzeul Banatului Timişoara, 24 ianuarie 1996, Soarta unor piese memorial-documentare din familia lui Alexandru Ioan Cuza.

63. Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău, 9-10 mai 1996, Crişana în strategia Comitetului Naţional Român (toamna anului 1848).

64. Sala festivă a Primăriei oraşului Chişineu-Criş, Evocarea personalităţii lui Mihai Veliciu, 9 iunie 1996, lansarea broşurii biografice a lui Mihai Velici Junior „Tatăl meu – Mihai Veliciu”.

65. Sala festivă a Centrului Militar Arad, septembrie 1996, Monumente comemorative ale Primului Război Mondial în părţile Aradului (1914-1919).

66. Muzeul Judeţean Arad, noiembrie 1996, Generalul Alexandru Vlad (1876-1941) – o biografie politică.

67. Casa Sfatului, Braşov, noiembrie 1996, Tânărul Goldiş.

68. Universitatea de Vest Timişoara, 14 decembrie, Dosarul de poliţie al lui Atanasie Marian Marienescu (1860).

69. Universitatea Banatului Timişoara, martie 1997, Sever Bocu şi I.Dimitrie Duciu.

70. Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Facultatea de Teologie, Sinodul diecezan ortodox arădean şi problemele sale şcolare (sec. XIX).

71. Muzeul Banatului Timişoara, septembrie 1997, Situaţia funcţionarilor români arădeni (1848-1895).

72. Consiliul Judeţean Arad, noiembrie 1997, Toponime din judeţul Arad pe cale de dispariţie din memoria locală.

73. Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Facultatea de Teologie, Mişcarea naţională în „Biserica şi Şcoala”.

74. Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă plastică Lugoj, Sesiunea „Spaţiile alterităţii” II, decembrie 1997, Rapoartele de poliţie austriece despre grupările politice din Ungaria (1849-1860).

75. Şcoala Normală „Dimitrie Ţichindeal” Arad, ianurie 1998, Avatarurile unei biografii: profesorul Dimitrie Horvath.

76. Muzeul Banatului Montan Reşiţa, aprilie 1998, Cooperarea garnizoanei cetăţii Arad cu regimentele româneşti de graniţă (1848-1849).

77. Universitatea Oradea, mai 1998, Revoluţie şi mişcare naţională la Arad în 1848.

78. Muzeul Judeţean Arad, mai 1998, Colaborarea ţărănimii române cu cetatea Aradului la 1848.

79. Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj, iunie 1998, Aspecte ale refuzului înscrierii în gărzile naţionale la 1848 în părţile Aradului.

80. Muzeul Judeţean Arad, septembrie 1998, Simpozion Dr. Caius Lepa (1898-1978), organizator, 11 participanţi.

81. Casa de Cultură din Brad, septembrie 1998, Revoluţie şi mişcare naţională la Arad în martie 1848 (încercare de descifrare a mecanismelor).

82. Cercul Militar Arad, septembrie 1998, Sala mare, Luptele de la Şanţul anticar – Păuliş.

83. Complexul Muzeal Arad, noiembrie 1998, DR. Aurel Mărcuş – portret biografic.

84. Palatul Culturii, Târgu Mureş, Sala Mică, decembrie 1998, Consideraţii privitoare la Partidul Naţional Român din Monarhia habsburgică.

85. Cercul Militar Arad, Sala festivă, Monumente comemorative ale primului război mondial în părţile Aradului (1914-1919).

86. Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj, Sesiunea „Spaţiile alterităţii” III, decembrie 1998, Dinastia de Habsburg între naţionalism şi socialism în perioada provizoratului.

87. Complexul Muzeal Arad, ianuarie 1999, Circulaţia a două piese muzeale legate de familia domnitorului Alexandru Ioan Cuza – o ipoteză.

88. Palatul Administrativ Arad, mai 1999, moderator al Simpozionului 80 de ani de administraţie a statului român la Arad.

89. Universitatea de Vest Timişoara, mai 1999, Pavel Rotariu la „Luminătoriul” din Timişoara.

90. Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj, iunie 1999, Sesiunea „Spaţiile alterităţii” IV, Speranţele funcţionarilor români – contextele social-politice (1850-1861).

91. Primăria Arad, Sala festivă, 1 octombrie 1999, Analiza manuscrisului „Adevărul înainte de toate” (Franz von Frivisz)

92. Muzeul de istorie militară, Budapesta, 14 octombrie 1999, Săpăturile din 1930 de lângă cetatea Aradului.

93. Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, noiembrie 1999, Familii nobiliare arădene române în părţile Albei.

94. Muzeul Judeţean Arad, noiembrie 1999, Evenimentele lunii noiembrie 1918 în mărturia orală a lui Petru Suciu (1968).

95. Palatul Administrativ, 2 iunie 2001, Colocviul: Monumentul unirii Transilvaniei cu patria mamă (coordonator)

96. Palatul Administrativ, 9-10 noiembrie 2001, Sesiunea de comunicări ştiinţifice: Satul românesc şi Marea Unire (coordonator)

97. Palatul Administrativ, 8-9 noiembrie 2002, Sesiunea de comunicări ştiinţifice: Istorie şi metodologie (coordonator)

98. Primăria Arad, Sala 63, august 2008, Două scrisori din Fondul personal Ştefan Cicio Pop.

99. Primăria Arad, Sala 63, noiembrie 2008, Date genealogice despre familia Tomuţia.

100. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi romane, Deva, iunie 2009, Istoria interbelică a unei firme de construcţii civile pe teritoriile judeţelor Arad şi Hunedoara.

101. Primăria Arad, Sala 63, august 2009, Tradiţiile industriale în judeţul Arad (secolele XIX-XX).

102. Consiliul Judeţean Arad (noul sediu), septembrie 2009, O proiectată expoziţie Mocioni la Căpălnaş (1986).

103. Castelul Purgli, Şofronea, octombrie 2009, Familiile Crăciun Caracioni de pe cursul Mureşului inferior (sec. XVIII-XIX).

104. Universitatea „Aurel Vlaicu”, Sala de curs a Facultăţii de Istorie, octombrie 2009, Un studiu istorico-urbanistic al cvartalului cuprins între străzile Gr. Alexandrescu, Cozia,Tribunul Dobra şi latura sudică a Pieţii Avram Iancu.

105. Primăria şi Complexul Muzeal Arad, 30 octombrie 2009, Istoria colecţiilor muzeale ale Universităţii „Vasile Goldiş” Arad.

106. Consiliul Judeţean Arad, Sala de şedinţe, noiembrie 2009, O încercare de reconstituire a arborelui genealogic al familiei de dascăli şi preoţi Popescu din Podgoria Aradului.

107. Universitatea „Aurel Vlaicu”, Casa Ştefan Cicio Pop, Arad, 30 noiembrie 2009, Calvarul familiei preotului Ioan Popescu din Pecica (februarie 1919).

108. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Arad, Conferinţa ştiinţifică „Personalităţi arădene şi transilvănene”, Arad, 14 octombrie 2011, Strădaniile protopopului Vasile Caracioni pentru adeverirea titlului nobiliar în cuprinsul comitatelor vecine Arad şi Timiş (1830-1839)

C. Expoziţii

I. Expoziţii permanente:

1. Proiectul tematic al expoziţiei permanente Mocioneştii în mişcarea naţională în fosta sală de bibliotecă de la palatul din satul Căpălnaş; nu a fost pus în practică din cauza evenimentelor revoluţionare din anul 1989;

2. Realizarea proiectului şi a expoziţiei permanente Muzeul apei la cele patru nivele superioare ale Turnului de Apă din Arad (2003-2004)

II. Expoziţii temporare (titluri selective):

1. 180 de ani de la Revoluţia franceză (incluzând şi perioada napoleoniană) în colecţia Sever şi Marilina Bocu; la sediul din Lipova în 1969;

2. Luptele de la Păuliş (septembrie 1944); la sediul din Lipova în 1969;

3. O istorie a ceasornicelor în colecţiile din oraşul Arad; Arad, 1976;

4. Şcoala din Macea, izvor de cultură /şi/ factor al afirmării unităţii de limbă şi neam (în colaborare cu prof. emerit Vasile Popeangă din Arad); noiembrie 1989; locul: noua clădire a Şcolii Generale din comuna Macea;

5. Momente din istoria „Astrei arădene”, Biblioteca Judeţeană „A.D.Xenopol”, octombrie 1994

6. Asociaţionismul la Arad; decembrie 1995; la Liceul Pedagogic Arad; cu ocazia Sesiunii Asociaţiei istoricilor din Transilvania şi Banat;

7. Un pionier local în domeniul fizio-balneo-terapiei: dr. Ioan Hozan; în holul Consiliului Popular Lipova; 28 septembrie 1996;

8. 100 de ani de portret fotografic /în colecţiile Muzeului Judeţean Arad/; Sala Clio, noiembrie 1997;

9. 180 de ani de la trecerea în eternitate a lui Dimitrie Ţichindeal, Liceul „Dimitrie Ţichindeal”, Arad, ianuarie 1998

10. Foc şi apă; în colaborare cu Natalia Dascăl şi Horia Truţă la Turnul de Apă, cu concursul Grupului de Pompieri Arad şi al Bibliotecii Judeţene Arad; în 2007;

11. Cetatea Aradului între anii 1849-1857; în sala mare de la etaj a expoziţiei permanente (secţia de istorie modernă); în colaborare cu Natalia Dascăl;

12. Relicviile celor 13 generali martiri de la Arad din 6 octombrie 1849; la Szeged în 1993; la sala „Clio” din Arad în 1998; la Békéscsaba şi Budapesta în 1999; în colaborare cu Margareta Kovács şi Natalia Dascăl;

13. 1834 – Arad – oraş liber regesc; în colaborare cu directorul Peter Hügel şi Natalia Dascăl;

14. O istorie a Băilor Moneasa; la Hotelul „Moneasa”; în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „A. D. Xenopol” Arad;

15. Clerici şi mireni în Eparhia Aradului; la Turnul de Apă; în colaborare cu Horia Truţă şi Centrul Eparhial Ortodox Român din Arad în 2006;

16. Cronică de familie (pe tema Angajarea civică a elitei săteşti din Munţii Zărandului (1848-1968) la Sala „Clio” în 2007

D. Prezentări media (titluri selective):

Consultant ştiinţific pentru filmele dedicate Marii Uniri:

1. Pagini din cronica Marii Uniri (regizor Pompiliu Gâlmeanu de la Studioul Alexandru Sahia Bucureşti), ianuarie 1989

2. Edificii şi locuri memoriale (regizor Paul Orza de la „Sahia film Bucureşti), septembrie 1989

3. Patru filme documentare despre evenimentele din noiembrie 1918 (regizor Vasile Bogdan de la TVRTimişoara) între anii 1991-2003

Editorii

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.