Braşov: expoziţia „Alcoolul, plăcere şi viciu în Braşovul de odinioară”

Afis-1

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov anunţă vernisarea expoziţiei „Alcoolul, plăcere şi viciu în Braşovul de odinioară” , marţi, 11 decembrie 2012, la orele 12,00.

Aşezarea la răscrucea drumurilor comerciale şi diversitatea meşteşugurilor, dreptul de târg şi dreptul de depozit au fost principalii factori de dezvoltare a comerţului în Braşovul medieval şi intensificare a acestuia pe toată durata istoriei moderne a oraşului. Apariţia hanurilor (secolul al XV-lea), construcţii prevăzute cu pivniţe largi, camere de oaspeţi şi cârciumi, s-a datorat numărului mare de negustori care asaltau oraşul în zilele de târg şi care aveau nevoie de adăpost sigur, atât pentru ei cât şi pentru marfa oferită spre comercializare.

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea la Braşov sunt atestaţi documentar berarii şi rachierii. Alături de fierbătoriile de bere, documentele amintesc de velniţele sau povernele de făcut rachiu. Acesta se făcea din tescovină sau drojdie, iar ţuica din prune. Vânzarea acestor produse se făcea în cadru instituţionalizat, Braşovul deţinând o cârciumă a oraşului supranumită „Casa de beţie”. Creşterea numărului populaţiei a dus la o creştere a cantităţii de băuturi alcoolice fabricate în oraş sau aduse de pe alte meleaguri spre a fi comercializate pe piaţa braşoveană.

Tendinţele modei apusene, în special cele de factură vieneză, au dus la apariţia cafenelelor, hotelurilor şi restaurantelor, localuri elegante în care orăşenii pretenţioşi petreceau o parte a timpului liber în compania muzicii.

Marea majoritate a populaţiei poposea în timpul liber la cârciumă, la berărie sau la birt. Pe cât de constante erau birturile cu vin bun, pe atât de supuse modei erau berăriile. Însă, localurile cele mai numeroase şi cu cea mai mare arie de răspândire au fost cârciumile.

Regimul comunist a adus cu sine restaurantele cu autoservire şi a transformat radical viaţa vechilor localuri. Acestea au devenit unităţi de alimentaţie publică, cu plan anual şi cincinal, iar clienţii, „oameni ai muncii cu viitor luminos”.

În familie sau cu prietenii, la han, la cârciumă, la cafenea sau în restaurant, consumul de băuturi alcoolice a fost un mijloc de stabilire şi menţinere a coeziunii sociale, însoţind cele mai importante evenimente din viaţa indivizilor şi oferindu-le un plus de bună dispoziţie. Indiferent de apartenenţa socială, se bea de bucurie, se bea de tristeţe, se bea de plictiseală, se bea din obişnuinţă. Se bea cu plăcere, se bea cu patimă, în cele mai multe cazuri ajungându-se la o pornire nestăpânită şi statornică spre rău.

Demersul expoziţional aduce în faţa publicului un proiect inedit, care vizează fabricarea şi consumul băuturilor alcoolice la Braşov şi urmăreşte evoluţia acestora din Evul Mediu şi până în perioada regimului comunist.

Evenimentul muzeal va fi găzduit în sala de expoziţii temporare a Casei Sfatului din Braşov, Piaţa Sfatului, nr. 30, în perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013.

Informaţii suplimentare:

Muzeograf Cristina Tănase

Casa Sfatului – tel: 0268.472.363

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns