Bucureşti: Dracula vine la MNAR!

Dracula, numit Vlad Ţepeş, anonim german, a doua jumătate a secolului XVI, ulei pe pânză, 60 x 50 cm, © Viena, Kunsthistorisches Museum

DRACULA – voievod şi vampir

la Muzeul Naţional de Artă al României

Expoziţia: Dracula – voievod şi vampir

Conferinţa de presă: joi, 8 iulie, ora 11.30

Vernisaj: joi, 8 iulie, ora 18.00

Durata: 9 iulie – 10 octombrie 2010

Unde: Muzeul Naţional de Artă al României, parterul Galeriei Naţionale,

Calea Victoriei 49-53

Tarif: 8 lei întreg, 4 lei redus

Gratuit în prima miercuri a fiecărei luni

Program de vizitare: miercuri-duminică, 11.00-19.00 (iulie-septembrie)

10.00-18.00 (octombrie)

www.mnar.arts.ro

Vedere a oraşului Pápa, fortăreaţă din Ungaria inferioară, către 1617. gravură pe cupru, colorată; 330 x 495 mm, © Viena, Kunsthistorisches Museum

Muzeul Naţional de Artă al României, Kunsthistorisches Museum Viena şi Schloss Ambras vă invită în perioada 9 iulie – 10 octombrie 2010 să vizitaţi expoziţia Dracula – voievod şi vampir.

Expoziţia a fost prezentată de Kunsthistorisches Museum din Viena în 2008 la Schloss Ambras din Innsbruck, cu ocazia aniversării a 111 ani de la publicarea romanului „Dracula” de Bram Stoker, cu scopul de a redeschide discuţia asupra personajului istoric Vlad Ţepeş/Dracula şi a vampirismului într-un context istoric şi documentar realist.

La doi ani de la expoziţia deschisă la Ambras, cea de la Bucureşti include, alături de obiecte împrumutate de la muzee din Austria, Ungaria, Germania, Slovenia, şi piese din patrimoniul naţional de la Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Cinegetic al Carpaţilor.

Piesa centrală şi „vedeta” expoziţiei o constituie binecunoscutul portret al voievodului Vlad Ţepeş, numit deseori în epocă Dracula, conservat de mai bine de 400 de ani la castelul Ambras. Pornind de la această piesă, prezentată acum în premieră publicului din România, expoziţia se articulează în patru secţiuni.

Hristos în faţa lui Pilat, anonim vienez (Maestrul panourilor de la Velenje), 1462-1465, tempera pe lemn, 83,5 x 51,5 cm, © Ljubljana, Narodna Galeija

Prima îşi propune să exploreze legendele create în jurul voievodului valah din secolul al XV-lea. Personalitatea şi imaginea lui Vlad III Dracula, precum şi epoca sa sunt prezentate prin intermediul unor serii de portrete şi documente. Una dintre cele mai interesante piese din această secţiune este un cripto-portret („portret deghizat”) al voievodului: panoul Hristos în faţa lui Pilat – o scenă din ciclul Patimilor ce provine de la altarul mănăstirii franciscane din Viena, conservat acum la Galeria Naţională din Ljubljana, în care recunoaştem în fizionomia lui Pilat trăsăturile lui Vlad, aşa cum apăreau în portretele sale din epocă.

A doua secţiune ilustrează conflictele dintre turci şi creştini în Europa de Sud-Est în secolele XV-XVIII, care, cu toate neajunsurile lor, au contribuit la schimburile culturale. Armele şi portretele prezente în expoziţie dovedesc existenţa unui interes reciproc: obiecte produse în Europa de Vest au fost influenţate de decoraţia orientală, în vreme ce sultanii otomani, în ciuda interdicţiei din Coran, şi-au comandat portrete după moda occidentală.

A treia secţiune abordează mitul vampirismului, aşa cum s-a conturat din mărturiile despre „fenomenele de vampirism” înregistrate din secolul al XVIII-lea în zone de la graniţa militară a stăpânirii austriece până în Imperiul Otoman, în contextul conflictelor dintre creştini şi musulmani. Gravuri de epocă, scrisori, tratate pentru vindecarea de „boala vampirismului” documentează această parte a expoziţiei. Ea este întregită de abordările literare ale subiectului: notiţele şi ciornele romanului „Dracula” de Bram Stoker (1897) şi alte fragmente de texte literare care fac referire la vampiri şi creaturi supranaturale, semnate de Homer, Ovidiu, Goethe, Byron, Beaudelaire, John Sheridan Le Fanu, John William Polidori etc.

Nimic nu a contribuit mai mult la conturarea viziunii curente despre Dracula şi vampiri decât imensa producţie de adaptări cinematografice. Ultima parte a expoziţiei urmăreşte cum a evoluat figura lui Dracula în cinematografia mondială, prin intermediul afişelor, trailler-elor şi imaginilor din filme precum Dracula (SUA, 1931, regia Ted Browning, cu Béla Lugosi), Dracula, Prince of Darkness (Marea Britanie, 1965, regia Terence Fisher, cu Christopher Lee), Blood for Dracula (Franţa-Italia, 1974, regia Paul Morrissay, producător Andy Warhol), Nosferatu the Vampire (RFG-Franţa, 1979, regia Werner Herzog, cu Klaus Kinski) etc.

În cadrul expoziţiei va rula zilnic filmul Nosferatu – Simfonia groazei (Germania, 1922, regia F.W. Murnau, cu Max Schreck), un clasic al cinematografului german expresionist.

* * *

Expoziţia a fost organizată de Muzeul Naţional de Artă al României în colaborare cu Kunsthistorisches Museum din Viena şi Schloss Ambras

Cu sprijinul Ambasadei Austriei la Bucureşti al al Forumului Cultural Austriac

Fotografii din expoziţie

Prezentarea Muzeului Național de Artă al României în Ghidul muzeelor de la CIMEC