Bucureşti: Muzeul Naţional de Istorie a României – exponatul lunii ianuarie va fi reprezentat de tabloul „Proclamarea Unirii (24 ianuarie 1859)”, de Theodor Aman

AFIS_EXPONATUL LUNII IANUARIE 2013_MNIR

Muzeul Naţional de Istorie a României continuă seria micro-expoziţiilor din cadrul proiectului “Exponatul lunii” şi anul acesta. Astfel că, exponatul lunii ianuarie va fi reprezentat de tabloul „Proclamarea Unirii (24 ianuarie 1859)”, de Theodor Aman. Micro-expoziţia va fi vernisată la ora 12.00, în Holul Central al muzeului din Calea Victoriei nr.12, Bucureşti.

La ora 14.00, pe esplanada muzeului va avea loc un recital de muzică militară, susţinut de Fanfara Jandarmeriei Române, dedicat aniversării a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Pictura realizată în ulei pe pânză, surprinde un moment de răscruce al istoriei României şi îi reprezintă pe membrii Adunării Elective de la Bucureşti în momentul votării lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859. Cei 62 de bărbaţi sunt prezentaţi într-o atitudine de poză, autorul sugerând totodată presiunea maselor populare aflate afară, în jurul Mitropoliei, asupra deputaţilor din sală. Opera de artă a fost realizată în anul 1861.

Conform hotărârilor Convenţiei de la Paris (1858), la Iaşi şi Bucureşti s-au organizat scrutinuri, în urma cărora au fost desemnaţi deputaţii din Adunările Elective, ce trebuiau să aleagă domnitorii în cele două Principate. În Ţara Românească, lucrările Adunării elective s-au deschis pe 22 ianuarie. Deja, la această dată, Alexandru Ioan Cuza fusese ales domn al Moldovei. La Bucureşti, majoritatea în cadrul Adunării aparţinea conservatorilor. Printre candidaţii acestora se numărau foştii domnitori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbey, în timp ce din rândul partidei naţionale cele mai mari şanse părea să le aibă Nicolae Golescu. Situaţia a evoluat în direcţia dorită de Partida Naţională, datorită apelului la presiunea populară. Pe 23 ianuarie, mii de oameni, mobilizaţi de “căuzaşi” – propagandiştii unionişti, au ieşit pe străzi şi au umplut curtea Mitropoliei, unde Adunarea îşi ţinea şedinţele. Dându-şi seama de situaţia creată, majoritatea conservatoare, întrunită în casa Oteteleşanu, recurge la o stratagemă, boicotând alegerile de a doua zi. În acest scop, îi înştiinţează pe consulii puterilor garante că nu mai participă alegeri. Punctul lor de vedere nu este împărtăşit de aceştia. În acelaşi timp, deputaţii unionişti, reuniţi la Hotel Concordia, încearcă să-şi stabilească un candidat la domnia Ţării Româneşti. Dimitrie Ghica propune alegerea lui Al. Ioan Cuza şi, după lungi discuţii, la ora două noaptea propunerea întruneşte adeziunea unanimă. În dimineaţa următoare, pe 24 ianuarie, această hotărâre este anunţată de Vasile Boerescu deputaţilor majorităţii, într-o şedinţă secretă cerută preşedintelui Adunării. În urma şedinţei, şi sub presiunea populaţiei, deputaţii conservatori semnează un act prin care se angajau să-l voteze pe Cuza. Apoi, după verificarea mandatelor deputaţilor şi depunerea jurământului, „se procedează, prin apel nominal şi vot secret, la alegerea domnului. Se deschide scrutinul şi, după citirea biletelor, Prea Sfinţia Sa, Părintele Mitropolit, prezidentul Adunării, proclamă că s-a ales Domnul Ţării Româneşti, cu unanimitatea voturilor exprimate, adică 64, prinţul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza”. Acesta află de alegerea sa ca domn al Ţării Româneşti printr-o telegramă trimisă de la Bucureşti, pe 24 ianuarie, de către mitropolitul Nifon.

Aşadar, în ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi apoi în Ţara Românească, s-a înfăptuit unirea celor două ţări române. A fost un act de curaj din partea politicienilor români, care nu au respectat “ad litteram” decizia marilor puteri ca Principatele Unite să aibă domni diferiţi, dovedind însă inteligenţa de a proceda astfel încât să nu le poată fi imputată încălcarea Convenţiei de la Paris.

Alături de pictura realizată de Theodor Aman vor mai fi expuse şi alte obiecte care sunt legate de Unirea Principatelor şi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (trusa de pistoale primită de Cuza de la Napoleon al III-lea, urnele de vot şi bilele albe şi negre care au fost pregătite pentru desemnarea domnitorului Moldovei în cazul în cazul unui balotaj între candidaţi, sigiliul „domnitorului Unirii”).

Partener al Muzeului Naţional de Istorie a României pentru Exponatul lunii ianuarie 2013 este Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, Iaşi. Micro-expoziţia este deschisă în perioada 24 ianuarie – 15 februarie 2013 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

___________________________________________________________________

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Persoană de contact: Cornel Ilie, muzeograf, Secţia Patrimoniu

Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1023;

sau

Secţia Relaţii Publice, Marketing Cultural, Educaţie Muzeală şi Organizare Expoziţii

Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; E-mail: pr.mnir@gmail.com

http:// www.mnir.ro, http://www.facebook.com/pages/MNIR , http://twitter.com/MNIR_

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns