București: lansarea volumului „Timpul orașului București” la Palatul Suțu, autor dr. Adrian Majuru, vineri, 22 septembrie 2017, ora 18.00

Lansarea volumului „Timpul orașului București” la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București vă invită la evenimentul de lansare a volumului „Timpul orașului București”, desfășurat la Palatul Suțu în ziua de vineri, 22 septembrie 2017, ora 18.00. Autorul volumului este dr. Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București.

Cartea este realizată ca un studiu al Bucureștilor de la o mahala la alta, de la un secol la altul, cu treceri prin peisaje umane diferite. Prin îmbinarea instrumentelor unui studiu istoric – documentare, argumentare, prezentare sintetică a fenomenelor – cu repere geografice relevante și revelatoare, studiul reproduce, într-o manieră vie și integratoare, atmosfera orașului mai multor generații.

Imagini ale Bucureștiului din trei secole, susținute de relatări despre spiritul epocii, „micro-istorii” care se reunesc într-o narațiune generală, construiesc în mintea cititorului un peisaj multifațetat și în continuă mișcare al orașului: Bucureștiul centrului și cel al periferiilor, al negustorilor și al muncitorilor, al aristocraților și al oamenilor de rând.

Volumul reprezintă o completare a expunerii permanente de la Palatul Suțu, intitulată „Timpul Orașului”, inaugurată în luna mai a anului 2015. Colecția de publicații asociate acestei expoziții a fost deschisă de albumul „Anii ’80 – albumul generației mele în Bucureștiul anilor ’80”, de Andrei Bîrsan (foto) și dr. Adrian Majuru, apărută la Editura Muzeului Municipiului Bucureşti în 2016.

Seria de publicații dedicate istoriei Bucureștiului, atât la scara timpului istoric, cât și la scara timpului subiectiv al unei vieți, face parte din strategia Muzeului Municipiului București de a oferi publicului resure valoroase pentru reflecții, memorii și proiecții despre viitor.

Volumul este disponibil la standurile Muzeului Municipiului București, alături de celelalte publicații ale muzeului.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin

Muzeul Municipiului București

***

Galaţi: lansarea volumului RUBA’IYAT (CATRENE), autor Omar Khayyam, marți, 26 septembrie 2017, ora 1400

image description

Editura Muzeului de Istorie Galaţi vă invită marți, 26 septembrie 2017, ora 1400, la evenimentul editorial prilejuit de lansarea volumului RUBA’IYAT (CATRENE), autor Omar Khayyam.

Prezenta lucrare conţine ediţia îngrijită a unui manuscris rămas de la Ionel Fernic şi ilustrând mai puţin cunoscuta sa operă de traducător. Manuscrisul, redactat „în noaptea de 25/XI 929”, cel mai probabil, la Ploieşti, reprezintă un cadou pe care Fernic îl face prietenului său, Petrică Stegărescu. Într-un carnet cartonat (18cm x12cm), cu filă groasă şi rotunjită la colţuri, cu un scris caligrafic, îngrijit, compozitorul traduce 70 de catrene aparţinând poetului persan Omar Khayyam. Lucrarea reprezintă un demers de pionierat în domeniul orientalisticii româneşti.

Catrenele (Ruba’iyat) expun o viziune agnostică asupra lumii, atât în plan teologic-metafizic cât și în plan filosofic-moral. Copleșit de scepticism, Khayyam propune, în compensație, o trăire plenară a prezentului, a imanentului.

Evenimentul se va desfăşura la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi.

Bucureşti: conferinţă pe tema: Romanul de aventuri – o estetică a imprevizibilului, Joi, 21 septembrie, ora 18.00

Joi, 21 septembrie, începând cu ora 18.00, Radu Voinescu, Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, va deschide ciclul de conferinţe ale Filialei, găzduite de Muzeul Naţional al Literaturii Române, cu o conferinţă pe tema: Romanul de aventuri – o estetică a imprevizibilului.

Critica tradiţională ataşează literaturii de aventuri exclusiv ideea de clişeu, de schemă, de previzibil. Nejustificat ignorate, considerate, în general, potrivite doar pentru amatorii de literatură de consum, genurile aventurii prezintă, însă, nenumărate aspecte ce relevă profunda lor înrădăcinare în tradiţia literară, pe de-o parte, pe de alta, constituind o promiţătoare platformă pentru a înţelege fenomenul literar în ansamblu, de la structuri narative şi configuraţii stilistice până la suportul psihologic şi social al receptării acestuia.

RADU VOINESCU este estetician, critic şi teoretician literar. Cărţile sale, între care Spectacolul literaturii (2003), Trivialul (2004), Printre primejdiile criticii (2004), Subiecte I (2005), precum şi numeroasele studii şi articole publicate în reviste prestigioase propun cercetării în toate domeniile artei concepte noi, avansând sisteme şi metode originale de interpretare, dintr-o perspectivă holistică, abordând multidisciplinar aspecte controversate sau încă neelucidate ale creaţiei artistice, legând estetica şi teoria literaturii de antropologia culturală

București: Dezbatere pe marginea volumului „Șmecherie și lume rea. Universul social al manelelor”, Miercuri, 20 septembrie, la ora 19.00

Miercuri, 20 septembrie, la ora 19.00, vă invităm la o dezbatere pe marginea volumului Șmecherie și lume rea. Universul social al manelelor, de Adrian Schiop. Invitații: Adrian Schiop, Speranța Rădulescu, Bogdan Iancu, Vintilă Mihăilescu, Costi Rogozanu. Moderatorul întâlnirii: Vasile Ernu.

„Am ales tema asta pentru că mă pasiona, aveam senzaţia că stăpânesc oarecum subiectul şi de-aia m-am băgat. A fost un job de vis – să iei bani ca să stai prin crâşme sau cluburi şi să vorbeşti cu lăutari şi fani. Cât te ţine ficatul, să-l tot faci. Concluzii? Că e muzica băieţilor răi din România, a bagabonţilor, băieţii de la colţul străzii, şi a şmecherilor, tipii cu conexiuni mafiote. Că stă într-o măsură semnificativă  pe banii grei  ai  interlopilor (întrucât  grosul  banilor  vin  din cântări la evenimente private, cele mai multe de interlopi). Că le glorifică voalat modul de viaţă, exultând şmecheria şi banii făcuţi uşor. Că, spre deosebire de hip-hop, unde lucrurile sunt spuse pe faţă, manelele codifică mesajul, îl spun oarecum cifrat – mai direct în anii ‘90, din ce în ce mai eliptic acum. De ce se întâmplă asta? Pentru că şmecheria devine o valoare tot mai dubioasă. În anii ‘90, şmecheria făcea legea şi oamenii se mândreau cu asta, că fac bani prin orice mijloace; acum, şmecheria e din ce în ce mai stigmatizată şi oamenii nu o mai scot  la vedere. Dar să nu ne iluzionăm – ea e în continuare acolo, doar că a dispărut din spaţiu public. Acum oamenii tac şi fac.” (Adrian Șchiop)

Adrian Șchiop s-a născut la 7 ianuarie 1973 (Porumbacu de Jos, județul Sibiu). A absolvit Facultatea de Psihologie și Știinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Urmează, apoi, un master în lingvistică integrală la Facultatea de Litere a aceleiași Universităţi. A lucrat ca profesor de limba și literatura română (1997-2001, Cluj-Napoca), zugrav (2002, Auckland, Noua Zeelandă), jurnalist (2004-2010, Evenimentul Zilei, Prezent, România Liberă). Și-a susținut doctoratul în manele la SNSPA, avându-l în calitate de conducător de teză pe Vintilă Mihăilescu. A debutat în revista Fracturi (2001) și a publicat romanele: pe bune/ pe invers (Polirom, 2004) și Zero grade Kelvin (Polirom, 2009), Soldații. Poveste din Ferentari (Polirom, 2013. premiul revistei Observator cultural, 2014, și premiul „Cea mai bună carte a anului”, secțiunea Beletristică, acordat în cadrul Galei Industriei de Carte din România, 2014). În 2017, în regia Ivanei Mladenović, a apărut ecranizarea romanului Soldații, care a fost inspirat din experiența cercetării care a generat actualul studiu social al manelelor.

Cartea a apărut în colecția Cartier Antropologic, fiind coordonată de Vintilă Mihăilescu.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.

București: Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées , lansare de carte 21 septembrie 2017, ora 18

Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées

Lansare de carte

21 septembrie 2017, ora 18, Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Editura Ars Docendi și Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 21 septembrie 2017, ora 18, la Clubul Țăranului, la lansarea volumului Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées (Editura Ars Docendi – Universitatea din București, 2017), autori: Irina Nicolau, Marianne Mesnil, Ioana Popescu, Ecaterina Șafarica, texte reunite de Marianne Mesnil și Adina Ionescu-Muscel.

Cu ocazia apariției, va avea loc o întâlnire cu antropologul Marianne Mesnil și artistul Florian Fouché, autor al unui proiect fotografic și plastic privind Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR).

Cu acest prilej vor fi proiectate, de asemenea:

– un documentar al expoziției „Roumanie en miroir. Mémoires de tiroirs” („România în oglindă. Amintiri de sertar”) (12 minute), Treignes (Belgia), 1997;

– fotografii și imagini ale expoziției lui Florian Fouché pe tema MNȚR (http://www.cac-passerelle.com/exposition/le-musee-antidote).

Acest mic volum omagial dedicat Irinei Nicolau își propune să evoce personalitatea unui etnograf/ etnolog, muzeograf și antropolog ieșit din comun. Cei care au cunoscut-o știu că viața creativă a Irinei era o permanentă partidă pe ping-pong în care ideile se întrepătrundeau, ajungând sau nu să se concretizeze… Irina avea acest talent și această generozitate intelectuală de a scoate la iveală din fiecare tot ce avea mai bun de oferit. Tocmai despre această relație cu ceilalți, precum și cu obiectele și cu modul de a le pune în valoare într-un context muzeal este vorba în această colecție de texte alcătuită din câteva schimburi de „mingi”. O manieră, poate, de a înțelege mai bine o parte a demersului care i-a permis Irinei Nicolau să pună bazele Muzeului Țăranului Român, alături de Horia Bernea.

Textele care compun acest volum au apărut în diverse publicații (cele mai multe în Martor, anuarul de antropologie al Muzeului Țăranului Român) sau sunt inedite. Cu colaborarea Adinei Ionescu-Muscel, de asemenea antropolog de formație, Marianne Mesnil a conceput această carte în care Muzeul Țăranului ocupă un loc central. Cu ocazia acestei întâlniri, autoarea îl invită pe Florian Fouché să își prezinte reflecțiile despre această invenție muzeală

Între 2012 și 2014, Florian Fouché a fotografiat Muzeul Țăranului și a strâns documente despre muzeografia experimentală, pe care artiștii și antropologii au creat-o acolo în anii 1990. Această anchetă s-a concretizat prin expoziția „Le musée antidote” („Muzeul-antidot”) în centrul de artă Passerelle din Brest (Franța) în 2014. Aici, artistul punea în relație propriile sculpturi, unele integrând (spațializând) materialul fotografic adunat la București, cu un „cabinet de studiu” consacrat exclusiv muzeului. Pe lângă intenția sa de a indica posibilitatea unui joc autobiografic plecând de la muzeu (de către un artist ne-român), expoziția își propunea să afirme actualitatea polemică a experimentului de la MȚR din anii 1990. Experiment care încă mai constituie un reper, întrucât articularea artelor populare, moderne și contemporane trebuie să lase loc inovațiilor instituționale (cu experiențe de plasare în spațiu, pedagogie a obiectului etc.), nu numai să consolideze starea de fapt a consumului cultural.

Marianne Mesnil este profesor onorific la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde a predat antropologia Europei. S-a format ca etno-antropolog la aceeași universitate și s-a specializat în studiul privind România. A întâlnit-o pe Irina Nicolau în anii 1970 și a făcut numeroase deplasări pe teren de-a lungul întregii perioade a regimului Ceaușescu.

Cea mai recentă apariție editorială în colaborare cu Assia Popova: Les Eaux-delà du Danube (Apele de dincolo de Dunăre), Editura Petra (Paris), 2016.

Florian Fouché este sculptor, absolvent al Școlii de Arte (École des beaux-arts) din Paris în 2009. Practică o sculptură de asamblaj în care integrează formele fotografice. Păstrându-și interesul pentru muzeografia experimentală a MNȚR, între anii 2013 și 2017 a realizat un ansamblu de „sculpturi și fotografii”, performance filmat, obiecte, portofolii, machete, concepute ca o experiență speculativă plecând de la observarea condițiilor de receptare a operelor lui Constantin Brâncuși în spațiul public, în particular la Paris.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Lansarea volumului „Aman – pictorul. Repertoriul de pictură al Muzeului Theodor Aman”, vineri, 8 septembrie 2017, ora 17:00

Muzeul Municipiului București vă invită la evenimentul de lansare a volumului „Aman – pictorul. Repertoriul de pictură al Muzeului Theodor Aman”, vineri, 8 septembrie 2017, ora 17:00, la Grand Hotel Continental – Calea Victoriei nr. 56.

În cadrul evenimentului de lansare, activitatea artistului va fi prezentată de către autorul volumului, Greta Șuteu, muzeograf la Muzeul Theodor Aman, căreia i se va alătura, ca invitat special, Prof. Univ. Dr. Adrian – Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”.

Volumul reprezintă o documentare detaliată a operelor de pictură semnate de Theodor Aman aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București, în imagini de calitate superioară, însoțite de texte care clarifică semnificația lucrărilor în contextul vastei opere a artistului. Publicația constituie, astfel, o resursă valoroasă, atât pentru pasionații de artă, cât și pentru profesioniștii domeniului, disponibilă la standurile din unitățile Muzeului Municipiului București.

Cele 183 de lucrări cuprinse în volum evidențiază varietatea de subiecte și tehnici abordate în pictura lui Aman și sunt grupate în zece secțiuni – portret, scenă istorică, scenă alegorică, scenă orientală, scenă câmpenească, natură statică, peisaj, scenă de gen, scenă de atelier și autoportret – la care se adaugă o secțiune ce cuprinde cele două tablouri din muzeu care nu-l au ca autor.

Alături de opere de pictură, Muzeul Theodor Aman, parte din structura Muzeului Municipiului București, întâmpină publicul cu lucrări de grafică, sculptură și artă decorativă, conturând personalitatea creatoare complexă a lui Theodor Aman, lucrări care vor fi prezentate în detaliu în volume viitoare. Grație tehnologiei moderne, muzeul oferă, de asemenea, experiența întâlnirii în spațiul virtual cu maestrul Theodor Aman, și chiar posibilitatea imortalizării momentului într-o fotografie.

Muzeul Theodor Aman poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 10:00 -17:30 (ultima intrare).

Evenimentul este realizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București

***

Galați: lansarea volumului „Curierul. O carpetă orientală și un manuscris tibetan” şi vernisajul expoziţiei „Autoportret ascuns” semnate Florinel Agafiței

Lansare de carte „CURIERUL. O CARPETĂ ORIENTALĂ ȘI UN MANUSCRIS TIBETAN” 

şi

vernisaj expoziţie „AUTOPORTRET ASCUNS”

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați vă invită joi, 27 iulie 2017, începând cu ora 1130 la evenimentul cultural prilejuit de lansarea volumului „Curierul. O carpetă orientală și un manuscris tibetan” şi vernisajul expoziţiei „Autoportret ascuns” semnate Florinel Agafiței.

Atât expoziția de pictură Autoportret ascunscât și cartea Curierul. O carpetă orientală și un manuscris tibetanau drept motivație încercările de autocunoaștere ale autorului. Printr-un roman autobiografic fantastic, cu nuanțe inițiatice, Florinel Agafiței își investighează cele mai adânci laturi ale personalității, în care se simte legat de întreaga lume, atât de cea văzută cât și de mistica dimensiune a Shambalei. Expoziția de pictură caută să îi sugereze personalitatea și căutările autorului, fiind caracterizată de o doză ridicată de heterogenitate, în ceea ce privește stilurile abordate. (asistent cercetare dr. Ovidiu Cristian Nedu)

Evenimentul se va desfășura în Lapidarium, str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2.

Biroul Relaţii publice

Nicoleta Gheorghe

 

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați

Str. Al. I. Cuza, nr. 80, site: www.migl.ro

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Facebook: www.facebook.com/muzeugl, www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

București: Vernisajul expoziției Întâlniri în pagini tipărite: TUDOR BANUȘ – HONORẺ DAUMIER

Vernisajul expoziției Întâlniri în pagini tipărite:

TUDOR BANUȘHONORẺ DAUMIER

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită joi, 6 iulie, ora 18.30, la vernisajul expoziției de grafică Întâlniri în pagini tipărite: TUDOR BANUȘHONORẺ DAUMIER, care va avea loc în sălile Kretzulescu ale MNAR (Calea Victoriei nr. 49-53).

La eveniment va fi prezent artistul Tudor Banuș, iar în deschidere vor lua cuvântul Petru Lucaci, Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Horațiu Mălăele, cunoscutul actor și caricaturist și Ovidiu Șimonca, redactor-șef adjunct la revista Observatorul Cultural.

Expoziția grupează un ansamblu de lucrări de grafică aparținând artiștilor TUDOR BANUȘ (59 de lucrări) și HONORẺ DAUMIER (20 de lucrări). Contextul politic și social reprezintă o sursă comună de inspirație în opera celor doi, având ca mod de expresie ilustrația de presă.

Lucrările artiștilor îmbină o multitudine de perspective (sociale, psihologice și politice) și lasă privitorului spațiu pentru a înțelege această arhitectură a umanității pe care cei doi o construiesc în epoci diferite. „Întâlnirea” celor doi în această expoziție rezidă în surprinderea tensiunilor și angoaselor lumii contemporane lor.

Tudor Banuș s-a născut în 8 iulie 1947, în București și este fiul cunoscutei poete și scriitoare, Maria Banuș. Acesta a  finalizat studiile în cadrul Institutului de Arhitectură şi Urbanism ,,Ion Mincu”, în anul 1971. Pe fondul tensiunilor generate de situația politică din perioada comunistă se stabileşte în Franţa, un an mai târziu. El va lucra iniţial ca desenator arhitect. În paralel studiază tehnicile picturii în ulei şi gravurii la Ecole Nationale Supérieure de Beaux-Arts din Paris. Din anul 1976, începe colaborarea cu unele dintre cele mai importante publicații din lume: Le Monde (cu care va colabora peste trei decenii), L’Express, Le Point, Le Figaro, Die Zeit, The New York Times, The New York Magazine.

Honoré Daumier (1808-1879) a fost un renumit ilustrator, litograf, desenator, pictor și sculptor de origine franceză. În anul 1816, la Paris artistul va începe studiul bazelor desenului alături de Alexandre Lenoir, ca apoi, începând cu anul 1825, să se inițieze în studiul gravurii alături de litograful Zéphirin Belliard.

Interpretarea într-un stil parodic al politicii era un lucru curajos pe care nu mulți artiști și-l asumau. Anul 1835 marchează apogeul carierei sale, acesta devenind unul dintre cei mai apreciați caricaturiști politici ai acelor vremuri. Bucurându-se de un mare succes, multe publicații importante ale vremii (La Silouhette, La caricature, Le Charivari etc.) erau interesate de publicarea litografiilor sale.

„Mă bucur că această expoziție în tandem a devenit realitate plecând de la o discuție pe care am avut-o cu domnul Banuș în toamna anului trecut. Datorită ei, prin desenele lui Honoré Daumier din patrimoniul muzeului nostru, ne putem întoarce într-un secol marcat de ascensiunea modernității, dar prin desenele lui Tudor Banuș realizăm că lumea, în esență, a rămas aceeași, în ciuda aparențelor de tot felul” arată, în catalogul expoziției, Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Curatori: Carmen Cernat, specialist artă grafică și Oana Ionel, artist.

Perioada: 6 iulie-10 septembrie 2017

Program de vizitare: miercuri – duminică, 11.00 – 19.00

Bilet de intrare: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Parteneri media:

clip_image002

București: Lansare de carte: „Cultura și civilizația chineză. Dialoguri culturale româno-chineze”

Marți, 27 iunie 2017, ora 17.00, la Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr. 8), CASA ROMÂNO – CHINEZĂ, Filiala Arad, lansează cartea „Cultura și civilizația chineză. Dialoguri culturale româno-chineze” (Editura Casa Româno-Chineză), în prezența Excelenței Sale XU FEIHONG, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România.

Deschiderea evenimentului va fi făcută de Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București. Moderator: prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Filialei Arad a Casei Româno – Chineze. Vor vorbi despre carte și despre relațiile și dialogurile culturale româno-chineze: Excelența Sa Xu Feihong, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România, ing. dr. Gheorghe Falcă, Primarul Municipiului Arad, ec. Ecaterina Vanea, Director general al Casei Româno – Chineze, prof. univ. dr Radu Homescu, Ambasador, ec. Glad Varga, Deputat, scriitorul Dan Mircea Cipariu, Președinte OPERA SCRISĂ (Societate de gestiune a dreptului de autor), scriitorul Ioan Matiuț, Directorul editurii Casa Româno – Chineză, scriitoarea Carolina Ilica, diplomatul și sinologul Ion Buzatu, autor al unor cărți valoroase despre istoria și cultura Chinei. Evenimentul este susținut de APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și OperaScrisa.ro. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

Pentru orice alte detalii cu privire la eveniment, ne puteți contacta pe adresa noastră electronică.

Vă așteptăm cu drag la eveniment,
Andreea Drăghicescu

Communication and Public Relations  Department

National Museum of Romanian Literature

Bucharest,  64-66  Calea Grivitei, District 1

Ph.: +40 731 003 022 ; +40 723 154 052

E-mail: andreeadraghicescu@gmail.com; relatiipublice@mnlr.ro

București: Muzeul Național al Literaturii Române vă invită miercuri, 28 iunie, de la ora 13.00, să aflați povestea revistei junimiste „Convorbiri literare”, ce va fi relatată de amfitrionii întâlnirii, Cassian Maria Spiridon, Marius Chelaru și Liviu Papuc.

Condusă din decembrie 1995 până în prezent de Cassian Maria Spiridon, revista, încă din prima serie, inițiată de Iacob Negruzzi, a fost recunoscută, de contemporani mai mult tacit, iar de urmaşi cu admiraţie, drept o revistă de orientare şi dominaţie culturală de mare importanţă.

Pentru a da seama de desfăşurarea în timp a celor publicate de la fondare, redacţia a hotărât selectarea şi publicarea în câteva volume a textelor semnificative, în general altele decât cele deja cunoscute şi accesibile publicului larg. Finalizarea editorială a Corpusului de texte ilustrative va asigura accesul criticilor şi istoricilor literari, studenţilor, profesorilor, tuturor celor interesaţi de maniera în care au fost receptate, în paginile Convorbirilor literare, diversele epoci socio-culturale pe care le-a traversat publicaţia.

Cu prilejul acestui eveniment, se va lansa volumul I în patru părți al Corpusului de texte ilustrative, cuprinzând perioada 1867-1900 și se va proiecta filmul 150 de ani de Convorbiri literare.

Evenimentul este organizat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași și găzduit de Primăria Municipiului București prin intermediul Muzeului Național al Literaturii Române.

 

Pentru orice alte detalii cu privire la eveniment, ne puteți contacta pe adresa noastră electronică.

Vă așteptăm cu drag la eveniment,
Andreea Drăghicescu

Communication and Public Relations  Department

National Museum of Romanian Literature

Bucharest,  64-66  Calea Grivitei, District 1

Ph.: +40 731 003 022 ; +40 723 154 052

E-mail: andreeadraghicescu@gmail.com; relatiipublice@mnlr.ro