București: conferinţă-eveniment, dedicată personalității Domnitorului Constantin Brâncoveanu

Muzeul Național de Istorie a României, împreună cu Unitatea Militară 0530 București, din cadrul Jandarmeriei Române, organizează o conferinţă-eveniment, dedicată personalității Domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Această conferință, prezentată de domnul dr. Ginel Lazăr, cercetător în Secția Istorie din cadrul Muzeului Național de Istorie a României, se înscrie în seria unor acțiuni ale muzeului dedicate „Anului Brâncoveanu“.

Evenimentul va avea loc pe 15 aprilie 2014, începând cu orele 10.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul. Accesul se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei (vis-à-vis de Așezământul Stavropoleos). Intrarea la eveniment este liberă.

În Epoca Brâncovenească cultura capătă un avânt deosebit, fiind reflectată prin dezvoltarea învățăturii, a artelor și prin zidirea unor minunate lăcașe de cult cum ar fi Mănăstirea Hurezi (Horezu, Vâlcea) şi Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, unde îi este depus trupul. În biserici se citeau în limba poporului cărți fundamentale de cult, precum Evanghelia, Faptele Apostolilor, Cazania , pe când Liturghia, cu partea melodioasă, se oficia în slavonește sau grecește. Astfel, s-a introdus parțial limba română în biserică, spre folosul credincioșilor. Activitatea de traducere și tipărire a cărților de cult în limba țării va lua amploare în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, prin mijlocirea și priceperea lui Antim din Iviria (Georgia). Evanghelia bilingvă Greco-Română din 1693, ferecată în aur, a fost tipărită la tipografia domnească din București sub îngrijirea ieromonahului Antim Ivireanul. Excepţionala piesă de patrimoniu poate fi admirată în expoziţia permanentă “Tezaur Istoric” a Muzeului Naţional de Istorie a României.

Radu și Șerban Greceanu, traducătorii „Bibliei“ din 1688 erau logofeți în cancelaria domnească, foarte apreciați pentru erudiția lor. Împreună cu fratele său, Radu Greceanu, autorul cronicii „Viaţa lui Constantin Brâncoveanu“, din anul 1711, Șerban Greceanu s-a ocupat ani de-a rândul de traducerea şi tipărirea unor lucrări de cult. Acest demers făcea parte dintr-un proiect politic de consolidare a ortodoxismului în sud-estul Europei, îndreptat contra otomanilor. Strategia a fost iniţiată de domnitorul Şerban Cantacuzino şi continuată de Constantin Brâncoveanu. Tot de numele celor doi fraţi cărturari se asociază şi traducerea „Bibliei de la Bucureşti“ sau „Biblia lui Şerban Cantacuzino“ după textul originar al Septuagintei. Cartea de cult a apărut de sub teascurile tipografiei domnești din București în 1688, în timpul domniei lui Brâncoveanu şi a constituit prima ediţie integrală în limba română a textului Sfintei Scripturi.

Moartea glorioasă a domnitorului, a sfetnicului său Ianache Văcărescu și a copiilor săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) pentru cauza creștin ortodoxă, reprezintă un prilej deosebit de comemorare. Biserica Ortodoxă Română îi venerează sub numele de „Sfinții Mucenici Brâncoveni“, la data de 16 august.

Departamentul Relaţii Publice, Marketing Cultural, Educație Muzeală și Organizare Expoziții [PR Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

E-mail: [email protected], https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_