Brăila: Muzeul Brăilei “Invitatie la Simpozion, 5 mai”

SIMPOZION LA MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”

Vineri, 5 mai 2017, ora 17, în sala de conferințe a Muzeului Brăilei „Carol I” (Piața Traian nr. 3) se va desfășura Simpozionul TIMP (DE)SCRIS, în cadrul celei de a șasea ediții a Festivalului Național de Creație și Interpretare „Ana Blandiana”.

Invitați: Ana Blandiana, Nicolae Băciuț, Nicolae Grigore Mărășanu, Radu Voinescu, Constantin Gherghinoiu, Ostaș Valeriu, Ion Găină, Ana Maria Gîbu, Corneliu Goldu.

Participă elevi și profesori coordonatori din Brăila, Galați și Căușeni (Republica Moldova).

Coordonatorul festivalului: Gabriela Vasiliu.

Moderatorul simpozionului: Viorel Coman.

Diana Cosarca
Muzeul Brailei „Carol I”
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro

Brăila: expoziția Din istoria „dacilor liberi”: podoabe, accesorii vestimentare și obiecte de uz casnic.

Joi, 16 martie 2017, ora 11, vă invităm la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piața Traian nr. 3), unde va avea loc vernisajul expoziției

Din istoria „dacilor liberi”: podoabe, accesorii vestimentare și obiecte de uz casnic.

Expoziția a fost amenajată în perioada 24-26 februarie de o echipă de studenți ai Facultatății de Istorie și Filologie a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul (Republica Moldova), coordonați de dr. Costin Croitoru, cercetător științific la secția „Arheologie” a Muzeului Brăilei „Carol I” și de dr. George Dan Hânceanu, cercetător științific al Muzeului de Istorie Roman.

Artefactele ce fac obiectul acestei expuneri tematice reprezintă descoperiri arheologice efectuate pe teritoriul județului Neamț și aparțin Muzeului de Istorie Roman din cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț.

Diana Cosarca
Muzeul Brailei „Carol I”
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro

Brăila: EAER. APĂ. ARTĂ. „ARTIST ŞI FAUN. TEME ALE MODERNITĂŢII TIMPURII ÎN OPERA LUI NICĂPETRE”

afis2_ev

AER. APĂ. ARTĂ.

„ARTIST ŞI FAUN. TEME ALE MODERNITĂŢII TIMPURII ÎN OPERA LUI NICĂPETRE”

Prima întâlnire „Aer. Apă. Artă” a acestui an are loc sâmbătă, 28 ianuarie, la ora 11:30, şi este dedicată aniversării a 81 de ani de la nașterea sculptorului şi graficianului Nicăpetre (1936, Brăilița – 2008, Toronto). Întâlnirea va avea loc chiar în aşezământul care adăposteşte cea mai mare parte a operei artistului: Centrul Cultural Nicăpetre.

Prelegerea va urmări trei teme interconexe în cariera de după 1967/1968 a lui Nicăpetre: (1) tema „bunului sălbatic”, articulată autoreferenţial în jurul figurii Faunului; (2) tema sexualităţii paradisiace, problematizată în textele şi seriile de sculpturi dedicate cuplului Adam şi Eva; în sfârşit, (3) o temă „vitalistă”, mai generală în creaţia lui Nicăpetre, dar localizabilă în special în acele elaborări în jurul „formei originare” (seriile „Sămânță”, „Innate”, „Adam și Eva”).

Chiar dacă se regăsesc copios în „mitologiile” moderniste ale secolului al XX-lea, aceste teme îşi au prima şi cea mai consistentă şi consecventă formulare în Modernitatea Timpurie (c. 1550 – 1750) iar ceea ce este interesant e că Nicăpetre le abordează apelând la forme (Faunul, Nimfa, recuzita „all’antica”, formula compoziţională a triumfului) şi soluţii stilistice aparținând aceleiaşi perioade, forme şi soluţii provenind mai cu seamă din sfera „anticlasică”, în speță din arta manieriştilor italieni şi din cea a lui Giambattista Tiepolo. Prelegerea va căuta să argumenteze că, în cazul lui Nicăpetre, preocupările în direcţia acestor teme au premers formelor, dar că, odată adoptate (în preajma anului 1971), formele Modernităţii Timpurii au contribuit să clarifice traiectoriile cercetării artistice şi să stabilizeze temele. Este posibil ca Nicăpetre să fi „descoperit” motivul raptului amoros prin intermediul lui Picasso, dar l-a adâncit şi l-a transfigurat – l-a făcut „al său” – prin revenirea continuă la exemplul lui Tiepolo.

Principala ipoteză de lucru pe care „Artist și Faun…” va încerca să o avanseze este că o investigație sistematică a prezenței și ponderii acestor teme și forme ale Modernității Timpurii în cuprinsul întregii opere de maturitate a lui Nicăpetre poate oferi elementele pentru o mai precisă evaluare a c eea ce a fost numit, de către unii comentatori, „barochismul” său și poate contribui la izolarea, înăuntrul „genului proxim” al sculpturii românești post-brâncușiene, a acelei „diferențe specifice” care îi particularizează poetica.

Alina-Ruxandra Mircea
Muzeograf

Diana Cosarca
Muzeul Brailei „Carol I”
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro

Brăila: manifestare dedicată Zilei Municipiului Brăila, prilejuită de împlinirea a 649 de ani de atestare documentară (20 ianuarie 1368 – 20 ianuarie 2016)

aniversare_braila_infobraila

ZIUA MUNICIPIULUI BRĂILA – 649

Vineri, 20 ianuarie 2017, ora 11, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piața Traian, nr. 3), va avea loc manifestarea dedicată Zilei Municipiului Brăila, prilejuită de împlinirea a 649 de ani de atestare documentară (20 ianuarie 1368 – 20 ianuarie 2016).

Program:

1. Lansarea publicației anuale Brăila 649

2. Lansarea unor lucrări apărute la Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”:

– ISTROS, XXII, Proceedings of the 15th International Colloquium of Funerary Archaeology, edited by Valeriu Sîrbu

– Ionel Cândea, Cetatea Albă / Cercetări arheologice și istorice/ Archaeological and Historical Researches (volum bilingv română – engleză)

– Marcel I. Spinei, Grigorie Bunu Aliatu ieromonahul (1370?, Moldova – 1453?, Constantinopol). Ultimul protopsaltal catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol . Monografie

Costel Drăgan, Rolul oraşelor fluviale şi al spaţiilor urbane, riverane, în dezvoltarea teritorială a coridorului Rin-Main-Dunăre. O aplicaţie pentru spaţiul românesc dunărean

Ce citea Nicolae Iorga, volum întocmit de Dorina N. Rusu

3. Lansarea medaliilor:

– Regele Mihai I al României – 95 de ani / Muzeul Brăilei „Carol I” – la 135 de ani de la întemeiere (1881-2016)

– Jubileu Perpessicius – 125 de ani de la naștere (1891 – 2016)

– Iulian Antonescu – 25 de ani de posteritate (1991-2016).

Moderator: prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”.

Diana Cosarca
Muzeul Brailei „Carol I”
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro

Brăila: Invitație Aniversare Eminescu – luni 16 ian. 2017, Muzeul Brăilei

Luni, 16 ianuarie 2017, Muzeul Brăilei „Carol I” organizează o serie de manifestări dedicate poetului național Mihai Eminescu:

ora 10, la Casa Memorială „D. P. Perpessicius” (str. Cetății nr. 70), va avea loc vernisajul expoziției Luceferi ce răsar…; organizator: secția „Memoriale”; prezintă: Elena Ilie.

ora 11, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piața Traian nr. 3):

– vernisajul expoziției Povestea „Luceafărului”; organizator: Muzeul Literaturii Române Iași; prezintă: Anca Maria Buzea

– prezentare de carte: Mihai Eminescu, Despre limbă, cultură, teatru, ediție de Dumitru Irimia, apărută la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; prezintă: Zamfir Bălan

– conferință: Odiseea manuscriselor eminesciene; prezintă: Valentin Coșereanu

– festivitatea de premiere a elevilor participanți la Concursul Național de Creație Literară și Reviste Școlare „Mihai Eminescu” Brăila – ediția a XX-a, organizat de Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Brăila; prezintă: Evelina Dumitrașcu.

Moderatorul evenimentelor: Ionel Cândea.

Diana Cosarca
Muzeul Brailei „Carol I”
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro

Brăila: o seară de literatură și muzică orientală, susținută de Călin Torsan și Victor Podeanu, vineri, 18 noiembrie 2016, ora 17

afis-c-torsan

Muzeul Brăilei „Carol I” vă invită vineri, 18 noiembrie 2016, ora 17, la Casa Memorială „Panait Istrati” din Grădina Publică, să luați parte la o seară de literatură și muzică orientală, susținută de Călin Torsan și Victor Podeanu.

Parteneri de dialog: Zamfir Bălan și Valentin Popa.

Câteva fragmente din romanul Ospățul, scris de Călin Torsan, vor fi interpretate la instrumente de suflat (Călin Torsan) și percuție (Victor Podeanu).

Cei doi sunt fondatori ai grupului bucureștean de muzică improvizată, multumult.

Diana Cosarca
Muzeul Brailei „Carol I”
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro

invitatie-recto-web invitatie-verso-web

Brăila: lansarea cărții Lămpile antice din colecția Muzeului Brăilei

LANSARE DE CARTE LA MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”

Vineri, 19 februarie 2016, ora 17, în sala de conferințe a Muzeului Brăilei „Carol I” din Piața Traian nr. 3, va avea loc lansarea cărții Lămpile antice din colecția Muzeului Brăilei

„Carol I”, autori dr. Florin Topoleanu și dr. Costin Croitoru, apărută de curând la Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”. Cartea face parte din Bibliotheca Archaeologica, Seria Patrimonium I și este în ediție bilingvă, română-franceză.

Prezintă:

– cercet. șt. I, dr. Florin Topoleanu, Institutul de Cercetări Eco-muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea ;

– cercet. șt. II, dr. Costin Croitoru, Muzeul Brăilei „Carol I”.

Totodată, va avea loc și vernisajul expoziției temporare Lămpile antice din colecția Muzeului Brăilei „Carol I”.

Moderatorul evenimentului: prof. univ. dr. Ionel Cândea.

Diana Cosarca
Muzeul Brailei „Carol I”
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro

Brăila: Muzeul Brăilei – ECOURI ALE NOII OBIECTIVITĂŢI ÎN PICTURA ŞI GRAFICA LUI GHEORGHE NAUM

PRIVIREA DISTANTĂ / PRIVIREA MORALIZATOARE: ECOURI ALE NOII OBIECTIVITĂŢI ÎN PICTURA ŞI GRAFICA LUI GHEORGHE NAUM

An de an, în luna aprilie, Secţia Artă a Muzeului Brăilei „Carol I” îl sărbătoreşte pe GHEORGHE NAUM (1907–1968), cel mai important artist brăilean din prima jumătate a secolului al XX-lea. Anul acesta, cea de-a doua întâlnire cu publicul din seria „Aer. Apă. Artă.”, programată pentru sâmbătă, 25 aprilie, ora 11.30 , la Centrul Cultural Nicăpetre, va avea ca temă ecourile esteticii Noii Obiectivităţi în pictura şi grafica lui Naum din perioada 1932–1937.

Corespunzând (şi fiind, până la un punct, un răspuns dat) unei perioade de criză – morală, materială, a reperelor de tot felul – arta Noii Obiectivităţi (c. 1923–1939) se caracterizează, în primul rând, printr-un anumit regim scopic. Privirea „neo-obiectivistă” este o privire absolută, sobră şi a-pathică, din care iluziile şi orice relativism au fost evacuate, care-şi cuprinde obiectul fără menajamente şi fără rest. Devenite minuscule sub privirea atotcuprinzătoare a pictorului, ca piesele pe o tablă de şah, lucrurile sunt descoperite „aşa-cum-sunt” (iar acest „aşa-cum-sunt” asumă un sens moralizator), în integralitatea şi, concomitent, în micimea lor, ca la o judecată în faţa eternităţii.

O anumită insistenţă în privinţa compoziţiei (adesea „ vol d’oiseau”, peste care o privire detaşată pluteşte nestingherit), preocuparea pentru definirea precisă a formelor, volumele rectilinii, pe care culoarea capătă reflexe metalice, pe de o parte, ocurenţa unei iconografii specifice (clovni, arlechini, scene de bal mascat, peisaje de periferie şi scene de bordel), pe de altă parte, semnalează tot atâtea puncte de contact cu fenomenul internaţional. Estetica Noii Obiectivităţi este deosebit de clar exprimată în peisajele urbane şi industriale şi în grafica anilor 1932–1933, precum şi în unele compoziţii din 1935 („Amuzamentul Clownului” este un exemplu eclatant în acest sens), devenind din ce în ce mai „impură” stilistic către 1937, anul în care Naum se lasă din nou contaminat de maniera lui Ion Theodorescu-Sion.

Prelegerea de sâmbătă va încerca să situeze această etapă din creaţia lui Gheorghe Naum în contextul cultural şi artistic mai amplu, românesc şi internaţional. Vor fi discutate acele particularităţi care o individualizează în raport cu realismul clasicizant dominant în pictura românească a anilor 1920 şi 1930, precum şi congruenţele între preocupările lui Naum din anii 1930 şi diversele formule stilistice contemporane redevabile esteticii Noii Obiectivităţi (Verismul german, „Il Novecento Italiano”, „Le rappel l’ordre”, Regionalismul american).

Prezentarea va fructifica un material vizual în bună parte inedit, provenind din recenta donaţie făcută Muzeului Brăilei „Carol I” de către Doamna Georgeta Naum, nora artistului.

Alina-Ruxandra Mircea

muzeograf

Diana Cosarca
Muzeul Brailei
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro

Brăila: prelegere dedicată „ultimului Grigorescu”

UN EPILOG, MAI MULTE CONCLUZII: CUM ESTE DE INTERPRETAT „PERIOADA ALBĂ” DIN PICTURA LUI NICOLAE GRIGORESCU?

Seria de întâlniri cu publicul desfăşurată sub genericul „Aer. Apă. Artă” debutează anul acesta cu o prelegere dedicată „ultimului Grigorescu”. Vă aşteptăm sâmbătă, 28 februarie, ora 11.30, la Centrul Cultural Nicăpetre (Strada Belvedere nr. 1), pentru o discuţie despre aşa-numita „perioadă albă” din creaţia celui mai iubit pictor român.

Fluidă, eterică, aproape monocromă, pictura „perioadei albe” (desemnând, după unii comentatori, producţia ultimilor 15–20 ani de viaţă, după alţii, pe cea a ultimilor 7) este, de mai bine de un secol, o adevărată piatră de poticnire pentru judecata critică. „Nu după ultimele sale tablouri trebuie judecată întreaga operă a maestrului”, se grăbea să precizeze, cu o oarecare îngrijorare, Alexandru Tzigara-Samurcaş încă din 1907, imediat după moartea pictorului. În 1937, în preziua centenarului Grigorescu – aşadar, la vremea primului bilanţ – Prof. George Oprescu întărea, cu întreaga-i autoritate, opinia potrivit căreia ultimii ani de activitate, copleşiţi de obligaţiile pe care le aduce succesul, nu dăduseră la iveală decât „o pictură facilă, fără consistenţă, ultimele note ale unui cântec fericit”. Judecata contrară nu a fost nici ea mai puţin vehementă: încă din anii ‘20, un Francisc Şirato scria că „perioada albă” este nu doar momentul de fericită sinteză din creaţia pictorului ci, mai mult chiar, „un punct culminant în arta românească”.

O atât de categorică polarizare a conştiinţei critice semnalează prin ea însăşi un mănunchi de probleme, ce ţin atât de pictură ca atare, cât şi de istoria receptării, şi ridică, fireşte, o serie de întrebări. A fost Grigorescu, în anii din urmă, victima propriului succes? Să nu mai fi ştiut el să reziste asaltului de comenzi venite din partea unui public puţin avizat, dar avid să posede cât mai multe dintre pânzele care au făcut faima pictorului devenit „la modă”? Se datorează „maniera albă”, aşa cum s-a spus în epocă, unei epuizări a talentului, provocate ori cel puţin favorizate de mulţimea comenzilor şi de progresiva deteriorare a vederii? Ori este, dimpotrivă, nu rezultatul oboselii, ci al unui original efort de sinteză şi chiar de înnoire a mijloacelor de expresie, un răspuns cu totul personal la dezvoltările picturii moderniste din preajma lui 1900? Va fi fructificat ea, aşa cum s-a avansat recent, un filon simbolist, japonizant?

Pornind de la aceste întrebări, prelegerea de sâmbătă va încerca o definire mai nuanţată a mult-dezbătutei „perioade albe”. Bazată pe examinarea unei părţi însemnate a picturii grigoresciene dintre 1885 şi 1907, discuţia în jurul „ultimului Grigorescu” speră să releve un creator mai complex şi o producţie mai puţin omogenă şi mai puţin previzibilă decât ar putea părea la prima vedere.

Diana Cosarca
Muzeul Brailei
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro

Brăila: lansarea celor mai recente publicaţii ale Editurii Istros a Muzeului Brăilei

Muzeul Brăilei vă invită vineri, ora 11, în sala de festivităţi din Piaţa Traian nr. 3, la lansarea celor mai recente publicaţii ale Editurii Istros a Muzeului Brăilei:

1. Ionel Cândea, „Mănăstirea Măxineni”, volumul II;

2. Ioan Burlacu, „Mita (Rüşvet-ul) în relaţiile româno-otomane (1400-1821)”.

Activitatea este organizată cu ocazia finalizării proiectului editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, în cadrul căruia au fost editate cele două cărţi.

Parteneri pentru promovarea proiectului: Arhiepiscopia „Dunării de Jos” Galaţi, Institutul „Nicolae Iorga” Bucureşti, Institutul de Studii Sud-Est Europene Bucureşti, Editura „Omonia” Bucureşti, Institutul de Arheologie Iaşi şi The Isis Press Istanbul (Turcia).

Detalii despre proiect,

aici: http://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=2500130493278316808 şi aici: http://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=2500130493278316808

Diana Cosarca
Muzeul Brailei
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro