București: deschiderea expoziției comemorative „Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz”, vernisajul marți, 19 septembrie, 2017

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) sub egida Ministerului Culturii și Identității Naționale, și în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Asociația „Prospectorii Istoriei”, Muzeul Vrancei – Focșani și Complexul Muzeal Județean „Iulian Antonescu” – Bacău anunță deschiderea expoziției comemorative „Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz” ce readuce în memoria colectivă jertfa și, deopotrivă, victoria în marile bătălii din anul 1917.

Vernisajul va avea loc marți, 19 septembrie, 2017, începând cu ora 17:00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, București, în prezența domnului Lucian Romașcanu, Ministru al Culturii și Identității Naționale, precum și a reprezentanților instituțiilor organizatoare.

În vara și începutul toamnei anului 1917 se consemnează cele mai glorioase momente ale armatei române în timpul Primului Război Mondial. La Mărăști, Mărășești și Oituz românul a dovedit (…) cu prisosinţă că, bine armat şi bine condus, putea să ţie piept oricărui soldat din lume”. Cu prețul unor mari sacrificii, în împrejurări crude, dureros de amare pentru soldații noștri, care luptau ca să-și ia înapoi casele” (Regina Maria), a fost apărat ceea ce mai rămăsese din România liberă.

Pentru desfășurarea operațiunilor militare în anul 1917, Consiliul de Război a stabilit că trebuiau puse în aplicare două „lovituri”: una, dată de Armata 2 Română în zona Mărăști, cu scopul de a fixa forțele inamice și de a sprijini acțiunile derulate de Armata 1 Română și o parte a Armatei 4 Rusă, care trebuiau să dea a doua „lovitură” pe Siretul Inferior, în zona Nămoloasa. Obiectivul: nimicirea grupării principale de forțe a inamicului, reprezentată de Armata 9 Germană.

În urma bătăliei de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917) Armata 2 Română a reușit să facă o spărtură largă de 30 km și adâncă de 20 km în frontul Armatei Austro-Ungare, determinând comandamentul Puterilor Centrale să-și schimbe planul de operațiuni și să aducă puternice întăriri în zonă. Armata română a pierdut 1460 de ostași, alți 3419 fiind răniți și dispăruți. De partea Puterilor Centrale s-au numărat 2200 de morți și 4700 de răniți și dispăruți. Românii au capturat 2700 prizonieri. Foarte important a fost și impactul moral asupra soldaților și ofițerilor români, care au văzut, pentru prima dată, că puternica armată inamică poate fi învinsă.

Bătălia de la Mărăşeşti (24 iulie/6 august – 21 august/3 septembrie 1917) a fost, prin durata, proporţiile şi intensitatea ei, cea mai mare bătălie care s-a dat pe frontul românesc în decursul războiului mondial. Pierderea bătăliei de la Mărășești a forțat Puterile Centrale să renunțe definitiv la acțiuni ofensive pe frontul românesc și să treacă la defensivă. „Nemţii au povestit, după război, că plecaseră la luptă spre Mărăşeşti cu uşurinţă, crezând că au în faţa lor oamenii din toamna precedentă şi că mare le-a fost mirarea izbindu-se de noul avânt al românilor, pe care-l comparau cu al francezilor, pe frontul de vest.” (Constantin Argetoianu)

Armata 1 Română a pierdut 27410 oameni (16% din efectivul avut la începutul bătăliei): 5125 de morţi, 9818 dispăruţi şi 12467 de răniţi. Armata 4 Rusă a pierdut aproximativ 25650 de oameni – 7083 morţi, 8167 dispăruţi și 10400 răniţi. Armata 9 Germană a înregistrat peste 60000 de oameni scoşi din luptă (morţi, dispăruţi şi răniţi).

Concomitent cu bătălia de la Mărășești s-a desfășurat cea de-a treia bătălie, de la Oituz, (26 iulie/8 august – 9/22 august 1917). Oprirea ofensivei Puterilor Centrale s-a făcut cu prețul unor pierderi grele: 1800 morți, din care 52 ofițeri, 4850 răniți din care 143 ofițeri, și 5700 dispăruți, din care 27 ofițeri. În total, peste 12000 de luptători. Inamicul a înregistrat, la rândul său, pierderi deosebit de mari (numai la Cireșoaia au căzut 1500 de soldați ai Puterilor Centrale).

Victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz au împiedicat scoaterea României din război și au oprit, temporar, înaintarea armatelor Puterilor Centrale spre Ucraina.

Expoziția realizată la Muzeul Național de Istorie a României prezintă vizitatorilor, prin intermediul imaginilor, documentelor de arhivă, hărților și obiectelor, evenimentele pline de dramatism din vara anului 1917. Mai mult decât atât, reprezintă un îndemn pentru concetățenii noștri de a vizita aceste locuri unde istoria de împletește cu natura într-un mod extraordinar.

Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României de miercuri până duminică și poate fi vizitată până la începutul anului 2018.

___________________________________________________

Muzeul Național de Istorie a României, ca păstrător al unei părți importante a memoriei noastre istorice, a demarat un program de mare amploare pentru comemorarea faptelor și a oamenilor care au participat la dramaticele evenimente ale anilor 1914 – 1919, fie că erau membri ai elitelor politice, militare sau intelectuale, fie oameni de rând chemați sub arme sau civili rămași în spatele frontului.

Seria de proiecte culturale dedicate comemorării Centenarului Primului Război Mondial a început în 2014 cu expoziția dedicată Neutralității. Aceasta a fost urmată în 2015 de o altă expoziție consacrată Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei în anii Marelui Război. Tot în 2014, muzeul a lansat site-ul www.marelerazboi.ro, un proiect virtual destinat publicării documentelor legate de Primul Război Mondial, aflate în colecția instituției și ale mai multor muzee partenere.

În același timp, MNIR împreună cu Institutul Cultural Român au prezentat expoziția Românii și Marele Război” în mai multe orașe din Belgia, Italia și Republica Moldova. Proiectul continuă, urmând a fi prezentat și în alte țări din Europa.

Expoziția organizată în 2016, deschisă până la finalul lui 2017 – România în Marele Război” – este consacrată comemorării centenarului intrării în război a Regatului României, dar și situației din Transilvania, Bucovina și Basarabia, afectate, în cel mai înalt grad, de evoluțiile politico-militare din România anilor 1916 – 1918/9.

 


Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Victoriei Avenue, 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008

Tel. [Phone] + 40 21 – 313.19.25

E-mail: [email protected]

http://www.mnir.ro

http://www.facebook.com/MNIRpage

http://twitter.com/MNIR_

http://instagram.com/mnirpage

București: lansarea proiectului „De la Marele Răzbel la Marea Unire: fapte de vitejie, consemnări, monumente” și evocarea generalului și istoricului Radu R. Rosetti

Asociaţia Istoria Artei desfăşoară în cursul anului 2017 proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire: fapte de vitejie, consemnări, monumente”.

Miercuri, 29 martie, de la ora 18:30, vă invităm la Casa Rosetti, din str. M. Moxa nr. 5, pentru lansarea proiectului și evocarea generalului și istoricului Radu R. Rosetti cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea sa. Descendent al unei familii boierești moldovene de seamă, urmează carieră militară, fiind remarcat pentru faptele sale de vitejie în timpul războiului. De numele său se leagă înființarea Muzeului Național Militar, dar și importante studii de istorie militară; a fost directorul Bibliotecii Academiei Române și ministru al educației și artelor.

Casa Rosetti a fost proiectată de arhitectul Nicolae Ghika-Budești în 1908 și construită de antreprenorul italian Cesare Fantoli. Terenul a fost unul dotal, provenind din zestrea Ioanei Știrbey (1885-1914). Reședința maiestuoasă poartă amprenta stilului arhitectural moldovenesc, viziune împărtășită deopotrivă de proprietar cât și de architect.

Proiectul cultural vizează cercetarea, realizarea istoricului unor monumente de for public ridicate în onoarea eroilor, comemorarea eroilor și a faptelor lor, identificarea unor mărturii în scrisori, jurnale, arhive de familie, conceperea și publicarea unor materiale informative, identificarea unor probleme ale monumentelor de for public, propunerea unor soluții de protejare și promovare a patrimoniului, organizarea unor evenimente adecvate diferitelor categorii de vârstă.

Activitățile de valorificare a patrimoniului cultural material propuse sunt: organizarea de tururi ghidate, conferințe-comemorări, ateliere de istorie pentru copii, ateliere de lectură publică, ateliere de patrimoniu, realizarea unui blog http://marelerazbelmareaunire.blogspot.ro/ (3100 vizualizări în primele trei săptămâni), publicarea unui album care va fi distribuit gratuit publicului participant la evenimentele noastre.

Membrii echipei: Oana Marinache (coordonator), Ruxandra Nemțeanu, Cristian Scarlat, Alina Havreliuc, Cristian Gache, Florentina Udrea, Cezar Petre Buiumaci, Irina Macedonski, Roxana Istudor

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Proiect cultural co-finanțat de Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Asociația Stindard și doamna Mihaela Stoica.

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Muzeul Municipiului București, Asociația Bucureștiul Meu Drag

Detalii: [email protected], 0732.209.495, http://asociatiaistoriaartei.blogspot.ro/

București: Eroii Satelor – poveşti de război

afis-razboi-2016

Eroii Satelor – poveşti de război

 

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada noiembrie 2016 – februarie 2017 o manifestare înscrisă în Programul Național prilejuit de Aniversarea Centenarului Primului Război Mondial, intrat în conștiința oamenilor ca Marele Război. Manifestarea e organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național Militar “Regele Ferdinand I”, Arhivele Naționale ale României, Arhiva Națională de Filme, Consiliul Național al Cinematografiei, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Protopopiatul Onești, Parohia Mănăstirea Cașin.

Pentru români a însemnat şi pasul ho­tărâ­tor în realizarea aspiraţiei de veacuri a poporului – desăvârşirea statului unitar, astfel încât acest episod este consfinţit în istoriografie drept Războiul de Întregire a Neamului (1916-1918/1919). Confruntarea militară fără precedent în istoria omenirii a însemnat şi o schimbare decisivă în vechea ordine mondială, marcând finalul absolutismului monarhic în Europa şi apariţia unui număr mare de state naţionale, dar și o imensă jertfă umană – milioane de combatanți căzuți pe câmpurile de luptă și alte milioane răpuse în spatele frontului de consecințele războiului. Populaţia României la începutul de veac XX era alcătuită din locuitori care trăiau în cea mai mare parte în mediul rural, astfel că, ponderea militarilor români proveniţi din rândul ţăranilor era covârşitoare. Acestor țărani–soldați le dedicăm acest eveniment, desfășurat în cadrul Aniversării Centenarului Primul Război Mondial.

Vă invităm să participaţi la seria de manifestări, intitulată Eroii Satelor – poveşti de război, dedicată eroilor țărani participanți la marea conflagrație.

afis-lansare

Evenimentul va debuta joi 24 noiembrie 2016, începând cu ora 9.00, la sala Victor Ion Popa a Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Șos. Kiseleff nr. 30, cu o masă rotundă la care sunt invitați să participe istorici, preoți, specialiști in etnologie și antropologie. Va fi urmat de lansarea cărții De la Oituz la Verdun autor Lt.col.art.lector (rz) Alexandru Nicolae Teodoreanu, editura Ecou Transilvan, prezentată de col. (r) George Teodorescu.

La ora 14.00 va avea loc vernisajul expoziției Eroii Satelor – poveşti de război, dedicată eroilor care au luptat pe crestele Carpaților în iarna 1916 – 1917, deschisă publicului în sala de expoziții Gheroghe Focșa din Șos. Kiseleff nr. 28. Invitat la vernisaj este artistul Ion Crețeanu din Voineasa, jud. Olt care va interpreta cântece de cătănie inspirate de faptele de eroism ale armatei române.

 

Program

Ora 09:00 – Primirea invitaților

Ora 09:30 – Deschiderea manifestării

Ora 13:00 – Lansarea cărții De la Oituz la Verdun

autor Lt.col.art.lector(rz) Alexandrul Nicolae Teodoreanu, Editura Ecou Transilvan

Prezintă col. (r) George Teodorescu

Ora 14:00 –  Vernisajul expoziției Eroii Satelor – poveşti de război

Sala Gh. Focșa – Șos. Kiseleff nr. 28

Recital cobză Ion Crețeanu, Voineasa, Olt

Mai multe informaţii: 021 317 91 03 / int. 178, 290

Biroul COMUNICARE, RELATII PUBLICE:

Iulia Grumăzescu – Director Comunicare, Pedagogie Muzeală

Andreea Nanciu – Comunicare si Relații Publice
Mihaela Șoltuz – Comunicare si Relații Publice

Telefon: 317. 91. 03/ interior 178
Șoseaua Kiseleff nr. 28-30, sector 1, București

http://www.muzeul-satului.ro
https://www.facebook.com/pages/Muzeul-National-al-Satului-Dimitrie-Gusti/151598721549409?ref=hl

Alexandria: expoziţia „1916 – Anul intrării României în război”

afis

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează, în colaborare cu Biroul Judeţean Teleorman al Arhivelor Naţionale şi cu participarea domnilor Teodor Săceanu, Cătălin Florea şi Viorel Ioşca, expoziţia „1916 – Anul intrării României în război”.

Expoziţia face parte din ciclul expoziţional „România şi Războiul de Întregire” şi va fi deschisă luni, 7 noiembrie 2016, ora 11.00, în Sala Auditorium a Muzeului Judeţean Teleorman.

Expoziţia „1916 – Anul intrării României în război” urmăreşte să evidenţieze evenimentele militare desfăşurate cu ocazia angajării României în Primul Război Mondial prin documente şi fotografii.

Expoziţia va putea fi vizitată la până pe data de 7 decembrie 2016.

Vă aşteptăm cu drag!

Corina Iordan

——————————————————————–

MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN

str. 1848, nr. 1, cod. postal 140033, ALEXANDRIA jud. Teleorman, ROMANIA

tel./fax.: 0040-247-314761

email: [email protected]
www.muzeulteleorman.ro
——————————————————————–

București: Deschiderea expoziției România în Marele Război

afis_expo_romania-in-marele-razboi_mnir

Deschiderea expoziției România în Marele Război
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției România în Marele Război. Vernisajul va avea loc joi, 15 septembrie 2016, începând cu ora 17:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, sector 3, București.
Expoziţia România în Marele Război este consacrată comemorării centenarului intrării în război a Regatului României, dar şi a situaţiei din Transilvania, Bucovina şi Basarabia, afectate, în cel mai înalt grad, de evoluţiile politico-militare din România anilor 1916-1918/19. Ziua de 14/27 august 1916 reprezintă un punct de cotitură în istoria noastră, ziua în care Regatul României şi-a trecut propriul Rubicon, chiar dacă, în realitate milioane de români din Austro-Ungaria și Imperiul Rus intraseră deja în Primul Război Mondial încă de la începutul lunii august 1914. La sfârșitul acestui război, în decembrie 1918, România era o altă țară, iar procesul de formare a națiunii române își găsea desăvârșirea. La aproape 100 de ani de la aceste evenimente, în ciuda amputărilor teritoriale produse ca urmare a acordului Ribbentrop-Molotov şi a tratatului de la Craiova, România de azi este, în mare măsură, ceea ce s-a decis prin voinţa liber exprimată a reprezentanţilor naţiunii noastre la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, în anul 1918.
Credem că nu greşim dacă socotim decizia din august 1916 a guvernului de atunci al României ca marcând, mai mult decât oricare alta luată în ultimii 1900 de ani, dezvoltarea istorică a locuitorilor din acest spaţiu geografic, deoarece la sfârșitul marii conflagrații, cu prețul unui fluviu de sânge și a unei mări de lacrimi s-a desăvârșit unitatea națională a românilor.
Organizarea expoziției România în Marele Război a fost posibilă datorită colaborării dintre Muzeul Naţional de Istorie a României şi alte 20 de instituţii din țară și Republica Moldova: Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Muzeul Național de Istorie a Moldovei (Chișinău), Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Arhivele Naționale ale României, Universitatea Babeș-Bolyai, Serviciul Istoric al Armatei (București), Muzeul Național Brukenthal (Sibiu), Complexul Muzeal Național „Moldova” (Iași), Muzeul Bucovinei (Suceava), Muzeul Național al Banatului, (Timișoara), Muzeul Olteniei (Craiova), Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul Județean Argeș (Pitești), Complexul Muzeal Județean Neamț, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” (Bacău), Muzeul Județean Ialomița (Slobozia), Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Teleorman (Alexandria), Muzeul Comunicațiilor și Informaticii și Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană (Ploiești).
De asemenea, la organizarea expoziţiei au contribuit, cu obiecte din colecțiile personale, domnii Cristian Scăiceanu, Dan Dimăncescu (Boston, SUA), Adrian Săvoiu, Dumitru Cătălin Drăghici. De asemenea, ne-am bucurat şi de cooperarea Editurii Humanitas, care ne-a pus la dispoziție imagini de epocă păstrate în arhiva sa.
Spre deosebire de expoziţiile „clasice” dedicate participării României la Primul Război Mondial, care se centrau pe evenimentele din Vechiul Regat şi pe victoriile militare din prima parte a campaniei din Transilvania și, mai ales, pe cele de la Oituz, Mărăști și Mărășești, din vara anului 1917, cea de faţă şi-a propus să redea o imagine panoramică a lumii româneşti în integralitatea și realitatea ei, deci şi a provinciilor istorice aflate sub administraţia austro-ungară şi rusească. Totodată, în expoziție sunt prezentate şi subiecte mai puțin abordate până acum, cum ar fi înfrângerile militare din toamna-iarna anului 1916, suferinţele populaţiei civile aflată în refugiu sau rămasă sub administraţia militară străină, destinul prizonierilor români căzuţi în captivitatea Puterilor Centrale, epidemiile, viaţa cotidiană din tranşee, arta de război etc.
Dramatismul şi complexitatea epocii anilor 1914-1918 sunt pregnant redate prin documente oficiale şi private, presă, fotografii şi obiecte tridimensionale originale, multe dintre ele expuse pentru prima oară.
Sperăm că publicul va aprecia extraordinara bogăție de informații și imagini pe care o prezintă expoziția România în Marele Război, ca și mesajul ei general uman, și va înțelege mai bine una dintre cele mai dramatice și înălțătoare pagini din istoria națiunii române, precum și rolul elitelor, dar și al milioanelor de anonimi în nașterea României Mari.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 15 septembrie 2016 – 15 martie 2017.
***
Parteneri: Asociația Secular Umanistă din România, Fundația Dignitas, Compania Națională Aeroporturi București
Parteneri media: Magazin Istoric, Historia, Asociația Redescoperă Istoria, onlinegallery.ro, orașulvechi.ro, parentime.ro, comunicatedepresa.ro, calendarulcopiilor.ro

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, Ministerul Apărării Naţionale organizează acţiuni comemorative dedicate eroilor care au căzut în luptă sau în prizonierat în timpul acestei conflagraţii.

Romania în Primul Război Mondial/ FOTO: Foto din arhiva Muzeului Militar Național

Romania în Primul Război Mondial/ FOTO: Foto din arhiva Muzeului Militar Național

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, Ministerul Apărării Naţionale organizează acţiuni comemorative dedicate eroilor care au căzut în luptă sau în prizonierat în timpul acestei conflagraţii. Ceremonii militare şi religioase vor fi organizate pe întreg teritoriul naţional, conform următorului program:

http://stiri.tvr.ro/la-100-de-ani-de-la-intrarea-romaniei-in-primul-razboi-mondial-comemorarea-eroilor-marii-conflagrat_77777.html

Vineri, 26 august, de la ora 10.00, vor avea loc în premieră, în 100 de cimitire sau monumente ale eroilor ceremonii de ”Rostire solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial”. Personalităţi militare, ale vieţii culturale, politice şi sociale, militari răniţi în teatrele de operaţii, copii ai eroilor căzuţi în teatrele de operaţii, urmaşi ai eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, cetăţeni vor da citire, succesiv, unor liste ce cuprind nume de eroi. Începând cu ora 17.45, o ceremonie similară se va desfăşura şi în Piaţa Tricolorului din Bucureşti (esplanada Palatului Cercului Militar Naţional).

Sâmbătă, 27 august, la Curtea de Argeş vor fi organizate, de la ora 11.00, o ceremonie militară de depuneri de coroane de flori în Cimitirul Eroilor iar la ora 12.00 va fi depusă o candelă la mormântul Regelui Ferdinand I, urmată de o slujbă de pomenire, la Catedrală.

Tot sâmbătă, de la ora 9.00, va avea o ceremonie şi la Fundata, în judeţul Braşov, la Monumentul dedicat primului ofiţer al armatei române căzut la datorie în Primul Război Mondial.

De asemenea, de la ora 21.00, militarii Armatei Române vor trece din nou Carpaţii, în mod simbolic. Efective de valoare pluton vor executa marşuri tactice pe principalele rute pe care, exact cu 100 de ani în urmă, ostaşii armatei noastre luau în stăpânire trecătorile Munţilor Carpaţi, pentru a permite trecerea efectivelor diviziilor române aflate în ofensivă.

Duminică, 28 august, de la ora 12.30, o manifestare comemorativă va avea loc la Monumentul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol, care va cuprinde, printre altele, o rugăciune de pomenire a eroilor, depunerea unei coroane de flori şi un moment prezentat de Asociaţia Tradiţii Militare.

Şi Muzeul naţional Cotroceni marchează duminică, 28 august 2016, împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, decizie adoptată în cadrul istoricului Consiliu de Coroană care a avut loc la Palatul Cotroceni. Programul cuprinde vizitarea de expoziţiilor:

– „Marele Război“ organizată de Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Muzeul Municipiului Bucuresti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Ministerul Afacerilor Externe – Unitatea Arhive Diplomatice, Academia Română, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional Peleş, Arhivele Naţionale ale României, Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi.

-„Monumente şi Eroi – Memoria Marelui Război. Proiect Pilot (jud. Ilfov)” realizată de Institutul Naţional al Patrimoniului, în cadrul proiectului cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Național.

Apoi, puteţi urmări o proiecţie de film istoric: „Hill 789: The Last Stronghold / Ultima redută”, documentar, România, 2010; Regizor: Nicholas Dimăncescu. Filmul povesteşte memoriile lui Dimitri D. Dimăncescu (bunicul regizorului Nicholas Dimăncescu), ofiţer în armata română în Primul Război Mondia şi aduce în prim plan şi alte personalităţi ale vremii: Generalul Berthelot (Franța), Colonelul Norton Griffiths (Marea Britanie) – care a sabotat rezervele României de petrol şi cereale, sau pe Locotenentul Erwin Rommel pe care Dimitri D. Dimăncescu l-a întâlnit în lupta de pe muntele Coşna.

Luni, 29 august, la Palatul Cercului Militar Naţional se va desfăşura, de la ora 18.00, Masa rotundă cu tema „Intrarea României în Primul Război Mondial şi consecinţele asupra conflagraţiei”’, iar de la ora 20.00 un exerciţiu de mânuire a armamentului, de tip drill-team, şi un concert de muzică de fanfară.

Ministerul Apărării Naţionale îi invită pe cetăţeni să asiste la toate aceste activităţi de comemorare a eroilor Primului Război Mondial, se mai spune în comunicat.

Bucov: vernisajul expoziției temporare ”România 100 – Memoria Marelui Război”, eveniment înscris în Programul ”România 100”

16august2016stere

Muzeul Memorial ”Constantin și Ion Stere”, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova vă invită miercuri, 17 august 2016, ora 16.30, la sediul său din Parcul Memorial ”Constantin Stere”, comuna Bucov, să participați la vernisajul expoziției temporare ”România 100 – Memoria Marelui Război”, eveniment înscris în Programul ”România 100”.
Expoziția este organizată cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial și aduce, în atenția publicului vizitator, mărturii ale trecutului încărcat de jertfe ale bravilor soldați români.

Ref. Corina Mărășescu

Muzeul Memorial Constantin și Ion Stere

Parcul Memorial ”Constantin Stere”, comuna Bucov

tel. 0244 344 040

e-mail: [email protected]

Program vizitare: Marți- Duminică 9.00-17.00

Buzău: expoziția eveniment, Armata a 2-a Centenar (1916-2016)

Afis_Armata2centenar

Muzeul Județean Buzău va vernisa, în data de 17 august 2016, ora 12.30, expoziția eveniment, Armata a 2-a Centenar (1916-2016), ce face parte din suita de evenimente organizate de Divizia 2 Infanterie Getica, continuatoarea tradițiilor Armatei a 2-a, în perioada 10-18 august 2016.

Expoziția este organizată în colaborare cu Divizia 2 Infanterie Getica, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București și filiala din Constanța, Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, Fundația „Mareșal Al. Averescu” și cuprinde, pe lângă obiecte de patrimoniu din colecţiile muzeelor sus aminte şi obiecte militare rare și interesante din colecții particulare.

Vor fi prezentate publicului fapte de arme săvârșite de ostaşi buzoieni și râmniceni în timpul celor două războaie mondiale și informații despre structurile în care aceștia au fost chemați la arme: Regimentul 8 Buzău, Regimentul 48 infanterie, Regimentul 7 Artilerie, Regimentul 23 Artilerie Buzău, Divizia 5 Infanterie (Regimentul 8 Dorobanţi Buzău, Regimentul 9 Dorobanţi din Râmnicu Sărat, Regimentul 32 Infanterie din Ploieşti, Regimentul 7 Artilerie din Buzău şi Regimentul 8 Artilerie din Râmnicu Sărat.

Este ilustrată, de asemenea, activitatea unor preoți militari buzoieni în timpul Primului Război Mondial, cei care au stat la căpătâiul multor muribunzi, alinându-le ultimele clipe de viaţă ori s-au îngrijit de moralul ostaşilor aflaţi pe front.

Vor fi prezentate informații despre orașul Buzău în timpul ocupației germane (1916-1918), despre Bătălia Râmnicului sau Bătălia de Crăciun care a avut, în doar 6 zile, un număr înspăimântător de victime – peste 6400 de morți (germani și ruși) și soarta tragică a monumentului ridicat la Racovițeni pentru soldații morți în această bătălie desfășurată între 22-27 decembrie 1916.

Este adusă în atenția publicului contribuția combatanților buzoieni și jertfa lor pentru patrie în Campania din Est și Campania din Vest din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și istoricul Armatei a 2-a de la înființare (august 1916) până în zilele noastre, evoluția acestei structuri militare la Comandamentul Operaţional Întrunit (înfiinţat în 2000), şi apoi la Divizia 2 Infanterie Getica (înfiinţată în 2010).

În expunere se află:

– numeroase distincții militare (ordine, medalii, decorații, brevete) obținute de buzoieni, și nu numai, pentru fapte de arme: Ordinul Mihai Viteazul – cea mai înaltă distincție militară a statului român, Ordinul Coroana României, Ordinul Steaua României (diverse grade și clase), medalii și cruci precum: Bărbăție și Credință; Virtutea Militară, Crucea Regina Maria, Crucea Serviciul Credincios, Crucea comemorativă a războiului 1916-1918, Crucea Meritul Sanitar, Medalia Cruciada împotriva comunismului, Medalia Pro Basarabia şi Bucovina, Ordinul Virtutea Aeronautică, Crucea comemorativă a războiului 1941-1945, ș.a.

– uniforme și accesorii militare din primul și al Doilea Război Mondial, din perioada comunistă și o uniformă recentă aparținând forțelor speciale ce participă în teatrele de operații din Irak și Afganistan;

– arme albe și de foc, precum: puști și carabine de tipul Mannlicher, Mauser, Mosin- Nagant; Zbrojovka Brno – Z.B. (diverse calibre și modele), pistoale și revolvere, mitraliere Maxim, Schwarzlose, Maschinengewehr – MG 42; Beretta, obuziere, săbii Toledo și Solingen, baionete, stilete, muniție de război (obuze, mine, cartușe, grenade etc);

– steaguri, aparate de comunicații și transmisiuni (maşină germană de criptat Enigma, telefoane de campanie, stații radio, manipulatoare militare Morse, teleimprimator şi altele)

În expoziție vor rula filmele documentare:

Onoare şi Patrie – Mareşalul Alexandru Averescu, un film biografic ce prezintă cariera militară a mareşalului Averescu, comandantul Armatei a 2-a în primul război mondial;

Căzut la datorie, în regia maestrului Gabriel Cobasnian, dedicat sublocotenentului postmortem Narcis Şonei, căzut la datorie în aprilie 2005, pe timpul unei misiuni în Afganistan. Documentarul a fost răsplătit cu Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Film „Eserciti e Popoli” în Italia.

****

Tot în data de 17 august 2016, ora 12.00, va fi vernisată și expoziția România-N.A.T.O. – de la parteneriat la alianţa în lupta împotriva terorismului, pentru o lume mai sigură şi mai bună, având ca temă contribuția militarilor români în teatrele de operații NATO, pe parcursul celor 12 ani de prezenţă românească în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Sunt redate momente semnificative şi contexte diverse, militare şi sociale, din realitatea cotidiană a militarilor români, aflaţi în misiuni NATO.

Expoziţia, compusă din 38 de rollup-uri, este realizată de către muzeograful Valeria Bălescu de la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”.

Expozițiile vor fi deschise publicului până în 30 octombrie 2016.