București: Noaptea Cercetătorilor Europeni la Antipa, vineri, 29 septembrie 2017

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” vă invită vineri, 29 septembrie 2017, între orele 17.00 și 22.00, când își va deschide porțile laboratoarelor pentru Noaptea Cercetătorilor Europeni! Începând cu anul acesta, evenimentul se va desfășura concomitent atât în sediul nostru din Șoseaua Kiseleff numărul 1, cât și în Piata Universității! Pe lângă faptul că cercetătorii noștri vă vor dezvălui cu bucurie tainele muncii lor, veți avea posibilitatea să confecționați brățări cu mesaj genetic !

4 litere voioase

De vei şti să potriveşti,

Vei obţine de îndată

O secvenţă colorată,

De cangur sau suricată!

Vă veți putea alege un fragment din ADN-ul de pisică, balenă, fluture sau orice alt organism și cu mărgele colorate îl veți putea construi și purta cu mândrie la încheietură!

Vă vor fi de ajutor în acesată încercare Dr. Oana Paula Popa, Dr. Ana-Maria Krapal, Alberto Martínez Gándara și Ana Stratan.

La Muzeul „Antipa” vă propunem multe alte activități interesante:

  • Micul explorator și prietenii săi cu multe picioare – în persoana tânărului naturalist George Popovici
  • Cum și ce măsoară savanții geneticienii în bucătărie – Andrei Ștefan, Andreea Brezeanu, Christian Cozma
  • Licurici de ADN în lumină UV (electroforeza acizilor nucleici) – Drd. Alexandra Popa
  • Muzeul și fauna urbană – Dr. Angela Petrescu
  • Creaturile din penajul păsărilor – Dr. Cristina Constantinescu, Dr. Gabriel Chișamera, Dr. Costică Adam
  • Poveștile animalelor cu carapace – crabi, creveți și cei care le studiază – Dr. Iorgu Petrescu, Dr. Ana-Maria Petrescu
  • Insectele și colecț iile de entomologie ale Muzeului coordonator Dr. Melanya Stan
  • Lumea scarabeidelor (scurtă incursiune) – Andreea Drăghici
  • Curiozități din lumea lepidopterelor și metode inedite de capturare a acestora – Dr. Mihai Stănescu
  • Taxidermia și dezvoltarea colecțiilor de științe ale naturii – Radu Pană

Activitățile se vor desfășura în intervalul orar 17.00 – 22.00. Atenție! Ultimul participant va avea acces la ora 21.00!

Vă așteptăm în număr cât mai mare!

Mai multe detalii pe pagina oficială de Facebook a Muzeului „Antipa”: www.facebook.com/muzeulantipa.

București: Spatii Vii anima Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi pe 28 septembrie

clip_image002

Spații Vii animă Bucureștiul!

Pe 28 septembrie, între orele 19:30 și 21:00, va avea loc a treia intervenție performativă Spații Vii, intitulată #atlas, care va activa un loc fermecător, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi.

Spații Vii #atlas îmbină coregrafia, proiecțiile video, muzica şi instalația, plecând de la conceptul harții ca obiect şi reprezentare a memoriei, dar şi a viitorului. Intervenția performativă va folosi diagrama lui Voronoi, o metodă matematică de a diviza un plan în diverse zone prin unirea mai multor puncte, pentru a structura geometria acțiunii și a crea un alt fel de hartă, în care prezența și mișcarea umană sunt cruciale.

Muzeul are o arhitectură sofisticată, cu elemente de inspirație gotică și mediteraneană, și găzduiește o colecție de peste 780 de lucrări realizate începând cu secolul XVI. Spații Vii #atlas va anima spațiile muzeului, făcând legături vizuale între puncte diferite din clădire, dar și între corpuri și istorii subiective.

„Acțiunea transformă spațiul muzeului într-un loc. Adică, o matrice spațială a cărei marcă identitară e definită prin acțiune, prin măsurare, prin imagine, prin «luare în posesie». Căci harta, sau mai exact, cartografia este o astfel de luare în posesie. Însă aici nu avem de-a face cu crearea unei imagini a teritoriului, ci cu o teritorializare, mai exact, cu crearea propriei hărți, a propriului traseu sau rețea, la nivelul întregului spațiu.”

– Horea Avram

Intrarea este liberă, dar limitată la capacitatea spațiului.

Intervenția performativă Spații Vii #atlas este prima fază a interacțiunii publicului cu muzeul. Cu ajutorul partenerului principal al proiectului, „Mo’Real Universe” din Timișoara, un start-up care își propune să diversifice felul în care e folosită tehnologia AR în România, turiștii și locuitorii orașului vor putea vedea spațiul activat dintr-o nouă perspectivă. Începând cu noiembrie 2017, rezultatul video și sonor al intervențiilor performative, capturat și adaptat, va re-anima Muzeul Hărților și Cărții Vechi, precum și celelalte trei spații cu ajutorul tehnologiei de Realitate Augmentată (AR).

Echipa internațională a proiectului reunește artiști vizuali, performeri, dansatori, muzicieni și designeri care interacționează în timp real, folosind maniere diferite de expresie.

Artiști participanți:

Maria-Beatrice Tudor, Maria Mora, Mariana Gavriciuc – performeri

Simona Deaconescu – coordonator performance

Mirian Kolev – muzician/soundscape

Dilmana Yordanova şi Mihaela Kavdanska – inițiatoare ale proiectului și artiste vizuale preocupate de relaționarea în timp real dintre diverse forme artistice ce implică tehnologia

Horea Avram – PhD, istoric de artă, curator, cadru universitar, consultant AR.

Puteţi urmări SPAȚII VII aici.

Eveniment Facebook aici.

SPAȚII VII este un proiect de lungă durată inițiat de Dilmana Yordanova și Mihaela Kavdanska, un media art duo activ de la începutul anilor 2000. SPAȚII VII. București supraREAL este un proiect produs de Asociația AVmotional.

Parteneri: Mo’Real Universe/ IndexAR, Asociația Coolturală „Nouă Ne Pasă”, Calup, INP, Centrul de Teatru Educațional REPLIKA, Rezidența BRD Scena9, Expirat, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Revista Arta, Revista Zeppelin.

Proiectul Spații Vii este finanțat în cadrul programului cultural BUCUREȘTI ORAȘ PARTICIPATIV de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului București – ARCUB și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Disclaimer:

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Cluj-Napoca: expozițiile de fotografie Sacred India și Archiva ale artistului Amit Pasricha (New Delhi)

Amit Pasricha

Sacred India și Archiva

Sub înaltul patronaj al Ambasadei Indiei în România, cu susținerea I.C.C.R. (Consiliul Indian pentru Relații Culturale), Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, găzduiește, în perioada 26 septembrie – 1 octombrie 2017, expozițiile de fotografie Sacred India și Archiva ale artistului Amit Pasricha (New Delhi).

Vernisajul va avea loc marți, 26 septembrie 2017, începând cu ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30), în prezența doamnelor Geeta Joshi, atașat al Ambasadei Indiei în România, și dr. Mihaela Gligor, cercetător științific, fondator și director al Cluj Center for Indian Studies din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”.

 

India e țara fără vârstă ce pășește cu pricepere în viitor urmând ritmul imnurilor sacre și tradițiile milenare ce îi oferă aerul de poveste. India modernă se schimbă mereu spre a face loc edificiilor de oțel și sticlă, iar autostrăzile sale sunt din ce în ce mai largi și extinse. Cu toate acestea, la fiecare pas, India medievală apare în peisaj și mijlocește întâlnirea cu sacrul și istoria. Persistența istoriei este imaginea definitorie a Indiei și face mai interesantă tranziția de la India imemorială la India de astăzi. Fotograful Amit Pasricha surprinde cu măiestrie și subliniază discret această tranziție prin panoramele sale ce ascund texturi și tonuri litografice.

Colecția Sacred India oferă note aleatorii transcendente despre sacrul din India și surprinde, prin gesturi mărunte sau imagini de ansamblu, persistența miturilor fondatoare și felul în care ele sunt, și astăzi, parte a realității sacre a Indiei. Colecția Archiva conține perspective asupra patrimoniului clasic al Indiei, de la marile sale monumente și tradițiile sacre până la peisajele culturale atât de fascinante. Cele două colecții se completează reciproc și accentuează moștenirea trecutului într-o lume nouă, aflată în continuă schimbare.

„Când am călătorit prin India pentru a fotografia sacrul am văzut și cum religiile și-au schimbat forma, s-au reorganizat, au preluat forme noi sau și-au redescoperit rădăcinile. În timp ce istoricii, antropologii și arheologii încearcă să înțeleagă religiile prin urmărirea migrațiilor, înțelegerea dogmelor, diferențiind între ceea ce a fost răspândit prin sabie și ceea ce a ajuns pe căi comerciale, postulând, raționalizând, teoretizând, clasificând; ceea ce am experimentat eu pe teren a fost considerabil diferit. Am înțeles că religia a fost dinamică și organică, foarte subiectivă, a răspuns rapid spațiului și timpului metamorfozându-se imprevizibil prin contact direct și, de regulă, mult prea personală pentru a permite o delimitare, deconstrucție și definiție. Religia a fost muzica pe care am început să o aud” (Amit Pasricha).

Amit Pasricha este unul dintre cei mai importanți fotografi ai Indiei. Lucrările sale se regăsesc în fiecare an în topurile de specialitate. Colecția de fotografie The Sacred India Book, publicată în 2010, a câștigat prestigiosul German Photo Book Award 2014. Ultima lui colecție, India at Home, lansată în 2016, reprezintă un studiu al vieții domestice a indienilor. Lucrările sale pornesc de la ideea că totul în această lume este interconectat. Panoramele sale oferă, astfel, atât o privire de ansamblu, cât și detalii semnificative pentru comunitățile pe care le reprezintă. Amit Pasricha a expus în India, New York, Londra, Berlin, Minsk, Praga, București și Sofia. Expozițiile de față au putut fi admirate și în cadrul Festivalului Namaste India, ediția a IX-a, București, 12-25 iunie 2017.

Parteneri ai evenimentului: Cluj Center for Indian Studies, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca; Centrul Cultural „Rabindranath Tagore” România; Autentic India; Indigo. Restaurant indian; Nomad Gastro Pub; Radio România Cluj.

Tulcea: simpozionul ştiinţific internațional ”Conservarea patrimoniului natural şi peisagistic – premisă a dezvoltării durabile”

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea organizează:

Simpozionul ştiinţific internațional

”Conservarea patrimoniului natural şi peisagistic – premisă a dezvoltării durabile”

În perioada 28 – 30 septembrie 2017, la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” din str. 14 Noiembrie, nr. 1, se vor desfășura lucrările celei de-a V-a ediții a Simpozionului ştiinţific  Conservarea patrimoniului natural şi peisagistic – premisă a dezvoltării durabile.

 

Ce spun organizatorii:

 

„Manifestarea, la care şi-au anunţat participarea specialişti din România, Republica Moldova şi Georgia, va reuni cercetători, muzeografi etnografi şi naturalişti, custozi, implicați în cercetarea, conservarea și managementul ariilor naturale protejate, educația pentru mediu, precum și reprezentanți ai altor organizații din acest domeniu și factori de decizie.  După susţinerea comunicărilor, participanţii vor efectua o documentare in rezervaţiile naturale Pădurea Babadag, Capul Doloşman şi Enisala. La organizarea simpozionului au contribuit agenţii economici  S.C. Ruxmar Office SRL Tulcea, Grupul de firme Angelo Greci-Tulcea şi S.C. Kollant Reclama SRL Tulcea, cărora conducerea ICEM Tulcea le aduce mulţumiri pentru susţinere.”

Cătălina Popa – Responsabil Relații Publice

relatiipublice@icemtl.ro

Cluj-Napoca: expoziții temporare dedicate artei contemporane poloneze, reunite sub genericul „Arta actuală a regiunii Małopolska”

Expoziții temporare dedicate artei contemporane poloneze,

reunite sub genericul „Arta actuală a regiunii Małopolska”

 

IRENEUSZ BĘC / pictură

JERZY FOBER / sculptură

________________________________________

 

29 septembrie – 29 octombrie 2017

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în colaborare cu Cultural Institution of the Małopolska Province, SOKÓŁ Małopolska Culture Centre și BWA SOKÓŁ Gallery of Contemporary Art in Nowy Sącz, organizează, în perioada 29 septembrie – 29 octombrie 2017, două expoziții temporare dedicate artei contemporane poloneze, „Ireneusz Bęc / pictură” și „Jerzy Fober / sculptură”, reunite sub genericul „Arta actuală a regiunii Małopolska”.

Vernisajul expozițiilor va avea loc vineri, 29 septembrie 2017, ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30), în prezența unor distinși invitați: Liliana Olech, manager al Galeriei de Artă BWA SOKÓŁ, prof. Andrzej Szarek, curator al expozițiilor și șef al Consiliului de Programe al Galeriei de Artă BWA SOKÓŁ, Ewa Rams, coordonator al expozițiilor, precum și artiștii expozanți Ireneusz Bęc și Jerzy Fober.

 

Curatoriate de sculptorul polonez Andrzej Szarek, cele două evenimente expoziționale cu caracter inedit sunt organizate în cadrul programului de cooperare existent între județul Cluj și regiunea înfrățită din Polonia, Małopolska, prin intermediul efortului coorganizatoric al Muzeului de Artă Cluj-Napoca și al unor prestigioase foruri culturale poloneze: Cultural Institution of the Małopolska Province, SOKÓŁ Małopolska Culture Centre și BWA SOKÓŁ Gallery of Contemporary Art in Nowy Sącz.

 

            Concentrându-se asupra unei selecții reprezentative de lucrări de artă contemporană, proiectul „Arta actuală a regiunii Małopolska” își propune să pună în evidență unicitatea și specificul creației unor artiști locali cu valoare referențială, care au exercitat o influență decisivă în conturarea profilului cultural actual al regiunii, cu ample ecouri în viața artistică din Polonia. De-a lungul ultimilor ani, județul Cluj s-a dovedit a fi un partener excelent al regiunii Małopolska în realizarea a numeroase proiecte cu caracter cultural și/sau artistic, unul dintre ele fiind expoziția artiștilor români intitulată „Școala de la Cluj”, organizată în anul 2014 la Nowy Sącz, în colaborare cu Galeria de Artă Contemporană BWA „Sokół”, evenimentul înregistrând un impact deosebit asupra publicului vizitator polonez, precum și expozițiile „12. expoziție din colecțiile Małopolska – Muzeul Fundației de Artă Contemporană” și „Andrzej Szarek: Sculptură” găzduite, în premieră, de Muzeul de Artă Cluj-Napoca în toamna anului 2015.

___________

Ireneusz Bęc s-a născut în oraşul polonez Stalowa Wola, în anul 1956. După absolvirea Şcolii Secundare de Stat în Arte Plastice din Zakopane, şi-a continuat studiile profesionale la Cracovia, unde a urmat cursurile Facultăţii de Pictură din cadrul Academiei de Arte Frumoase „Jan Matejko”, obţinând diploma în 1985, la clasa profesorului Jerzy Nowosielski. A predat cursuri de desen şi pictură la Complexul Şcolar de Arte Plastice „Antoni Krenar” din Zakopane. În anul 2016, a obținut o diplomă post-doctorală în arte vizuale la Academia de Arte Frumoase din Cracovia. În prezent, activează ca pictor şi pedagog.  

Jerzy Fober s-a născut în anul 1959, la Varșovia. Între anii 1974-1979, a studiat la Școala Secundară de Artă „Antoni Kenar” din Zakopane. Formarea sa artistică continuă în cadrul Departamentului de Sculptură al Academiei de Arte Frumoase din Varșovia, la clasa profesorului Stanisław Kulon (1979-1984). În anul 1982, aflat încă în perioada studenţiei, împreună cu Andrzej Szarek și Czesław Podleśny, fondează gruparea artistică „…who are you”, alături de care expune până în anul 1990. A început să predea cursuri profesionale de arte plastice încă din 1986, urmând ca în anul 2000 să i se confere titulatura de profesor în domeniul artelor vizuale. În prezent, conduce Departamentul de Sculptură al Institutului de Arte Frumoase din Cieszyn, respectiv, pe cel al Facultății de Artă din cadrul Universității sileziene, cu sediul la Katowice. A beneficiat de burse de studiu și documentare oferite de Ministerul Culturii și Artelor (actualmente Ministerul Culturii și Patrimoniului Național) în anii 1985, 1987, 1991, 1999 și 2004. Lucrările sale figurează în următoarele colecții publice: Muzeul Național din Cracovia, Centrul Polonez de Sculptură din Orońsko, Muzeul Bielsko-Biała, Muzeul Polonez de Artă Sacră Contemporană din Kielce, Colecția de Artă Modernă a Orașului Lucerna (Elveția), Universitatea Catolică din Lublin, Bastionul de Cărămidă al Orașului Wrocław, Colecția Fundației BORDERLAND din Sejny, precum și în colecții private din Polonia, Canada, Germania, Marea Britanie și Italia. Trăiește și lucrează în Cieszyn.

București: Incursiuni în Galeria de Artă Europeană. Serie de conferințe susținute de Cosmin Ungureanu

Incursiuni în Galeria de Artă Europeană

Serie de conferințe susținute de Cosmin Ungureanu

Muzeul Național de Artă al României propune publicului o serie de conferințe ce relaționează câte două-trei tablouri din Galeria de Artă Europeană în câmpul unei teme comune. Incursiunile, însoțite de un amplu material vizual, au drept miză contextualizarea operelor de artă alese și, implicit, explorarea teritoriulului mai vast al istoriei artei europene.

Conferințele vor avea loc în prima miercuri din lună, o dată la două luni, în sălile Galeriei de Artă Europeană, începând cu orele 16:00.

Accesul este gratuit în limita locurilor disponibile. Persoanele interesate se pot înscrie la adresa de email: programari@art.museum.ro

Program:

4 octombrie 2017 / sala de pictură spaniolă

Metapictura. Codificări ale artei în secolele XVI-XVIII

6 decembrie 2017 / sala de pictură spaniolă

Viziunile lui El Greco

7 februarie 2018 / sala de pictură flamandă și olandeză

Bucătărie flamandă în trei tablouri

4 aprilie 2018 / sala de pictură venețiană

„Suzana și bătrânii” în context: Veneția și Utrecht, secolul al XVII-lea

6 iunie 2018 / sala de pictură flamandă și olandeză

Asamblaje: trei buchete florale din secolele XVII-XVIII

Cosmin Ungureanu este istoric de artă specializat în pictura europeană a secolelor XV-XVIII, curator în cadrul Departamentului de Artă Europeană al MNAR, autor al expoziției „Ars amandi. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI-XIX” (noiembrie 2014–martie 2015) și co-autor al expoziției „Anatomia restaurării. Opere de artă din patrimoniul MNAR” (decembrie 2016–aprilie 2017).

Informații suplimentare:

Telefon: 021 314 81 19

Email: programari@art.museum.ro

www.mnar.arts.ro

clip_image003

București: Ateliere de Artă Deschise, Ediția Enescu. Ultimul weekend, 23/24 septembrie 2017!

Avem plăcerea să vă invităm în ultimul weekend de Ateliere de Artă Deschise în București, eveniment ce se finalizează odată cu cea de-a 23-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu. Adresele atelierelor, hărțile și profilurile artiștilor participanți pot fi consultate la Ateliere.Net. Pentru a contacta direct artiștii și de a benefica de ghidare prin GPS către adresele atelierelor alese, se poate descărca gratuit Aplicația pentru smartphone Ateliere, publicată pe platformele IOS și Android. Ediția specială de Ateliere de Artă Deschise în București este organizată de Contemporanii, sub egida Festivalului Internațional George Enescu, în cadrul secțiunii Bucureștiul Creativ. Evenimentul este realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin CREART, cu sprijinul Romgaz si Metrotehnica – Skoda.

Artiștii care vă așteaptă la adresele atelierelor lor, în weekendul 23/24 septembrie 2017 sunt:

Adrian Pîrvu (sculptură), Alexandru Căzănaru (sculptură), Alexandru Poteca (sculptură), Alin Florin Carpen (sculptură), Alina Gherasim (pictură), Ana Asavei Pietraru (pictură), Ana Zoe Pop (sculptură), Andrei Marina (sculptură, grafică), Cătălin Geană (sculptură), Cătălin Hrimiuc (sticlă), Cătălin Oancea (sculptură, metal), Constantina Dumitru (textile), Cristian Dobrescu (ceramică), Cristian Pentelescu (sculptură), Cristina Ciobanu (ceramică), David Leonid Olteanu (ceramică, sticlă), Dumitru Pasima (sculptură), Elena Gheorghe (sculptură), Florentina Voichi (pictură), Giani Iosif Amarandei (sculptură), Horia-Andrei Nitu (pictură, grafică), Ileana Oancea (sculptură, metal), Ioan Medruț (sculptură), Laurențiu Mogoșanu (sculptură), Lisandru Neamțu (grafică), Loredana Stancu (pictură, grafică), Lucian Țăran (ceramică), Maria Cioată (ceramică), Marian Gheorge (metal), Marian Zidaru (sculptură), May Oana Isar (textile), Mihai Moldovanu (textile), Mircea Roman (sculptură), Mirela Hagiu (grafică), Nicolae Moldovan (ceramică), Otilia Măndescu Canavra (grafică), Răzvan Dumitran (textile), Titi Ceara (sculptură), Valentin Duicu (sculptură), Victor Olivier Săraru (sticlă, metal), Victoria Zidaru (sculptură, textile).

Accesul în ateliere este liber. Pentru grupuri sau tururi ghidate, datele de contact sunt tel. 0723 825 800 sau email info@ateliere.net.

București: lansarea volumului „Timpul orașului București” la Palatul Suțu, autor dr. Adrian Majuru, vineri, 22 septembrie 2017, ora 18.00

Lansarea volumului „Timpul orașului București” la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București vă invită la evenimentul de lansare a volumului „Timpul orașului București”, desfășurat la Palatul Suțu în ziua de vineri, 22 septembrie 2017, ora 18.00. Autorul volumului este dr. Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București.

Cartea este realizată ca un studiu al Bucureștilor de la o mahala la alta, de la un secol la altul, cu treceri prin peisaje umane diferite. Prin îmbinarea instrumentelor unui studiu istoric – documentare, argumentare, prezentare sintetică a fenomenelor – cu repere geografice relevante și revelatoare, studiul reproduce, într-o manieră vie și integratoare, atmosfera orașului mai multor generații.

Imagini ale Bucureștiului din trei secole, susținute de relatări despre spiritul epocii, „micro-istorii” care se reunesc într-o narațiune generală, construiesc în mintea cititorului un peisaj multifațetat și în continuă mișcare al orașului: Bucureștiul centrului și cel al periferiilor, al negustorilor și al muncitorilor, al aristocraților și al oamenilor de rând.

Volumul reprezintă o completare a expunerii permanente de la Palatul Suțu, intitulată „Timpul Orașului”, inaugurată în luna mai a anului 2015. Colecția de publicații asociate acestei expoziții a fost deschisă de albumul „Anii ’80 – albumul generației mele în Bucureștiul anilor ’80”, de Andrei Bîrsan (foto) și dr. Adrian Majuru, apărută la Editura Muzeului Municipiului Bucureşti în 2016.

Seria de publicații dedicate istoriei Bucureștiului, atât la scara timpului istoric, cât și la scara timpului subiectiv al unei vieți, face parte din strategia Muzeului Municipiului București de a oferi publicului resure valoroase pentru reflecții, memorii și proiecții despre viitor.

Volumul este disponibil la standurile Muzeului Municipiului București, alături de celelalte publicații ale muzeului.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin

Muzeul Municipiului București

***

comuna Vețel, jud. Hunedoara: Festivalul “Micia Rediviva”, 24 septembrie, 2017, începând cu ora 12:00

Prima ediție a Festivalului “Micia Rediviva”

 

În data de 24 septembrie, 2017, începând cu ora 12:00, la Școala Generală din comuna Vețel (jud. Hunedoara), va avea loc prima ediție a Festivalului “Micia Rediviva”. Organizat de Primăria Comunei Vețel și de Filiala Deva a Asociației Terra Dacica Aeterna, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României din București, evenimentul are ca scop punerea în evidență și valorificarea unuia dintre cele mai importante ansambluri arheologice  din România, prin introducerea acestuia în circuitul turistic.

Pe malul stâng al Mureşului, la granița vestică a provinciei Dacia, s-a dezvoltat un important centru militar şi economic, Micia. Nucleul aşezării romane l-a constituit castrul auxiliar, amplasat într-un  punct strategic cu rol important pentru apărarea provinciei.

Micia, în perioada romană, devine o așezare urbană semnificativă, chiar dacă inscripțiile o pomenesc cu titlul de pagus. Importanța și înflorirea așezării s-a datorat, fără îndoială, faptului că aici a funcționat una dintre principalele staţii vamale de la marginea Imperiului Roman, devenind o adevărată placă turnantă ce asigura circulația mărfurilor, oamenilor, și, nu în ultimul rând, a ideilor.

Cercetările arheologice realizate aici, prin eforturile reunite ale cercetătorilor de la Muzeul Național de Istorie a României din București și de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, au avut ca rezultat dezvelirea unui complex de edificii publice şi militare precum un castru de mari dimensiuni, un amfiteatru, băi romane, temple, locuințe, străzi, dar și într-o porțiune din Drumul Imperial care lega provincia Dacia de partea occidentală a Imperiului Roman. Din situl de la Micia provin importante mărturii de artă, civilizație și cultură materială, ce au îmbogățit și îmbogățesc permanent, cu fiecare campanie de cercetări arheologice,  patrimoniul muzeelor din România.

Traversat de DN 7 şi de calea ferată Simeria – Arad, afectat de amplasarea, în perioada comunistă, a Termocentralei Mintia, situl de la Micia își cere astăzi dreptul la transformarea sa într-o resursă culturală ce trebuie să devină un pilon de dezvoltare durabilă a comunității locale și un reper pe harta turistică a iubitorilor de istorie. Prin caracteristicile sale și prin potențialul său turistic și științific, dar și prin gradul de accesibilitate, situl de la Micia se individualizează, fiind unic în cadrul siturilor romane din provincia Dacia.

“Micia Rediviva” are în centru ideea valorificării potenţialului multiplu al acestei importante resurse de patrimoniu, insuficient promovată, în ciuda amplasamentului de excepţie şi a elementelor sale constitutive.

Vă așteptăm așadar,  duminică, 24 septembrie, 2017, ora 12:00, la Scoala Generală din comuna Vețel, jud Hunedoara, pentru a ridica vălul uitării de pe o parte din istoria noastră și pentru a demonstra, împreună, că rănile patrimoniului se vindecă prin educație,  cunoaștere și cultură!

_______________________________________________

Persoane de contact:

· dr. Mihaela Simion , Responsabil științific al sitului de la Micia, Muzeul Național de Istorie a României

tel. 0733067709

e-mail : mihaela.simion98@gmail.com

· Angelica Bălos, Filiala Deva a Asocia ției Terra Dacica Aeterna

tel. 0726760725

· Cristi Toader , Administrator Public, Primăria Comunei Vețel

tel. 0731260230


 

Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Victoriei Avenue, 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008

Tel. [Phone] + 40 21 – 313.19.25

E-mail: relatiipublice@mnir.ro

http://www.mnir.ro

http://www.facebook.com/MNIRpage

http://twitter.com/MNIR_

http://instagram.com/mnirpage

București: expoziția „Descoperim împreună Universul” la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”

Expoziția „Descoperim împreună Universul”

la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”

Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției de astronomie „Descoperim împreună Universul”, desfășurat în ziua de joi, 21 septembrie, ora 19.00 la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Noua expoziție extinde oferta Observatorului, astfel că, alături de participarea la observații pe terasă și în cupolă, și la proiecții în planetariul digital, vizitatorii vor avea de acum înainte posibilitatea să descopere Universul prin imagini astronomice de înaltă calitate, grafice, diagrame și explicații detaliate.

Expoziția are ca scop ilustrarea locului nostru în Univers și dezvoltă o temă secundară a explorării Sistemului Solar. Vizitatorii vor putea, astfel, înțelege mai bine ce ce sunt stelele și cum „funcționează”, ce este Galaxia Noastră și unde este locul nostru în ea, care sunt planetele Sistemului Solar și până unde a ajuns omul, prin misiuni cu echipaj uman sau sonde spațiale.

În ceea ce privește tehnologia utilizată în expoziție, masa cu ecran tactil va ridica vizitatorilor câteva provocări legate de cunoașterea universului, iar monitoarele cu date și imagini despre Soare, actualizate la câteva minute, vor transforma steaua noastră într-un exponat în timp real.

O hartă de mari dimensiuni va oferi informații cu privire la cel mai nou domeniu din astronomia modernă – exoplanetele. Chiar dacă privirea noastră este atrasă de planetele din sistemul solar, în prezent multe telescoape sunt folosite cu un singur scop: să descopere și să identifice caracteristicile planetelor din alte sisteme solare. Acest subiect se adaugă multor mistere și curiozități care vor putea fi explorate în cadrul expoziției.

Mai multe detalii despre activitatea Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” puteți găsi pe site-ul Muzeului Municipiului București http://www.muzeulbucurestiului.ro/observatorul-astronomic-vasile-urseanu.html și pe site-ul dedicat http://www.astro-urseanu.ro/

Pentru interacțiunea în timp real cu specialiștii observatorului, pagina de facebook https://www.facebook.com/astrourseanu/ vă stă la dispoziție.

Vă invităm să descoperiți și celelalte expoziții deschise în muzeele din structura MMB:

Palatul Suțu Bd. I.C. Brătianu nr. 2 (marți – duminică, 10.00 – 18.00 – ultima intrare 17.30)

 

– Expoziția permanentă „Timpul Orașului”;

– Expoziția temporară „București – de la urbea patriarhală la capitala marilor înfăptuiri”;
– Expoziția temporară „Mașinile lui Leonardo da Vinci” (ultima zi de vizitare 24 septembrie 2017);
– Expoziția temporară „Vindecări miraculoase – Nicolae Vermont”;
– Expoziția temporară „Bucureștii sub ocupație (1916 -1918)”;

– Expoziția în aer liber „Trecut-au anii”.

Casa Filipescu – Cesianu – Calea Victoriei nr. 151 (miercuri – duminică, 10.00 – 18.00 – ultima intrare 17.30)

– Expoziția permanentă „Muzeul Vârstelor – de la copilărie la senectute”;

– Expoziția permanentă „În apropierea sfinților. Frescele de la Mănăstirea Văcărești după 40 de ani”;

– Expoziția temporară „Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo – zoomorfă – de la artă la identitate”.

– Expoziția temporară „Vârsta dintr-o privire”

Muzeul Theodor Aman – Str. C.A. Rosetti nr. 8 (miercuri – duminică, 10.00 – 18.00 – ultima intrare 17.30)

Capodopere de secol XIX semnate de Th. Aman, pictură murală cu scene istorice și piese de mobilier sculptat pot fi admirate în prima locuință – atelier din București, construită chiar după planurile maestrului.

Colecția de Artă „Ligia și Pompiliu Macovei” – Str. 11 iunie nr. 38 (marți – duminică, 10.00 – 18.00 – ultima intrare 17.30)

Tablouri semnate de mari pictori români, Pallady, Maxy sau Ţuculescu și lucrări ale Ligiei Macovei, alături de obiecte de sticlărie şi diverse artefacte din toate colţurile lumii, oferă o bogată călătorie culturală.

Muzeul Nicolae Minovici – Str. Dr. Nicolae Minovici nr. 1 (miercuri – duminică, 10.00 – 18.00 – ultima intrare 17.30)

Expoziția de pictură „Gabriela Ricșan – chipuri în lumină și culoare”;

Expoziția permanentă din clădirea muzeului este în curs de reamenajare, urmând a se redeschide toamna aceasta.

 

Detalii: http://muzeulbucurestiului.ro/bucuresti-in-arta-plastica.html

 

Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin

Muzeul Municipiului București

***

București: Expoziția „Un vis locuit/Un rêve habité”, 29 septembrie 2017 – 28 ianuarie 2018

Expoziția „Un vis locuit/Un rêve habité”

 

Muzeul Național de Artă al României (MNAR), Delegația generală Valonia-Bruxelles la București și Centrul Gravurii și al Imaginii imprimate din La Louvière (Belgia) organizează expoziția de artă grafică Un vis locuit/Un rêve habité, deschisă pentru public în perioada 29 septembrie 2017 – 28 ianuarie 2018, în sălile Kretzulescu, în cadrul Programului de cooperare dintre Valonia-Bruxelles şi România.

Expoziția Un vis locuit/Un rêve habité are ca tema arhitectura. „Uneori miza politică, prin aceea că structurează spaţiul, alteori purtătoare a unei viziuni economice şi ecologice, arhitectura apare ca o forță de reconstruire a orașelor, fie că este vorba de Bruxelles sau Bucureşti” (Eric Poppe, Delegat general Valonia-Bruxelles la București).

Selecția cuprinde lucrări realizate de șapte artişti belgieni francofoni, printre care Pol Bury, François Schuiten, Luc Van Malderen. Operele de artă expuse invită la armonizarea şi ordonarea haosului, mijlocind totodată o călătorie stranie printre visurile artiștilor, inspirați de „construcția” și „de-construcția” din și prin arhitectură. Aceste imagini, care deseori rămân în memoria colectivă, au dat naştere unor serii de gravuri legate nu atât de ilustrarea unei teme, cât mai ales de explorarea unui motiv sau a unei idei.

Colaborarea Muzeului Naţional de Artă al României cu instituţiile culturale din Valonia-Bruxelles a prilejuit, din 2002 și până acum, întâlnirea cu mai multe expoziții inedite. Printre partenerii constanți se numără și Centrul Gravurii şi al Imaginii imprimate din La Louvière, instituție muzeală de referință în domeniul graficii moderne și contemporane. Acesta deține peste 12.000 de lucrări semnate de aproximativ 1340 de artişti belgieni şi străini.

 

Curatori:

Dominique Durinckx, Custodele colecţiilor Centrului Gravurii şi al Imaginii imprimate din La Louvière;

Catherine De Braekeleer, directoarea Centrului Gravurii şi al Imaginii imprimate din La Louvière;

Véronique Blondel, responsabila conservării colecțiilor Centrului Gravurii şi al Imaginii imprimate din La Louvière.

Expoziția este deschisă între 29 septembrie 2017 și 28 ianuarie 2018

Muzeul Național de Artă al României, Sălile Kretzulescu

Program de vizitare: miercuri – duminică, 11.00 – 19.00 (până în 30 septembrie) / 10.00 – 18.00 (octombrie – ianuarie)

Bilet de intrare: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

București: CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA Caracterul vieții sociale, economice și politice în Uzinele 23 August în perioada anilor ’80 28 septembrie, orele 18, la Clubul Țăranului Muzeul Național al Țăranului Român

CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA

Caracterul vieții sociale, economice și politice în

Uzinele 23 August în perioada anilor ’80

28 septembrie, orele 18, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 28 septembrie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la conferința Caracterul vieții sociale, economice și politice în Uzinele 23 August în perioada anilor ’80 . Intrarea este liberă.

 

Conferința este susținută de Adriana Speteanu-Vasiliu, Facultatea de Istorie, Muzeul Municipiului București

 

Vă invităm să pătrundem împreună în Uzinele 23 August, un micro-univers al perioadei socialiste. Aici erau concentrate speranțele fie concrete, fie susținute propagandistic, pentru accederea rapidă și definitivă a societății românești la un context al dezvoltării economice, al industrializării, al progresului tehnologic, al urbanizării, pe scurt, al modernizării pe calea trasată de concepția comunistă cu privire la cursul istoriei. Cum au trăit protagoniștii acestei micro-societăți concentrate în uzină, muncitori, maiștri, ingineri, tehnicieni, economiști, cercetători și administratori experiența muncii la Uzinele 23 August, în raport cu idealurile enunțate de partid? Prin interviuri, dar și prin imagini și documente din epocă, vom explora viața în cămine, apartamentele repartizate, naveta, petrecerea timpului liber, participarea la defilări, munca voluntară, proiecțiile și implicațiile calculării și realizării planurilor cincinale, ședințele de partid, vizitele oficialilor, efectele crizei economice asupra muncii, relațiilor și consumului, raportul masculin–feminin.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro , webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, financiarul.ro, news24.ro , www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

Galaţi: lansarea volumului RUBA’IYAT (CATRENE), autor Omar Khayyam, marți, 26 septembrie 2017, ora 1400

image description

Editura Muzeului de Istorie Galaţi vă invită marți, 26 septembrie 2017, ora 1400, la evenimentul editorial prilejuit de lansarea volumului RUBA’IYAT (CATRENE), autor Omar Khayyam.

Prezenta lucrare conţine ediţia îngrijită a unui manuscris rămas de la Ionel Fernic şi ilustrând mai puţin cunoscuta sa operă de traducător. Manuscrisul, redactat „în noaptea de 25/XI 929”, cel mai probabil, la Ploieşti, reprezintă un cadou pe care Fernic îl face prietenului său, Petrică Stegărescu. Într-un carnet cartonat (18cm x12cm), cu filă groasă şi rotunjită la colţuri, cu un scris caligrafic, îngrijit, compozitorul traduce 70 de catrene aparţinând poetului persan Omar Khayyam. Lucrarea reprezintă un demers de pionierat în domeniul orientalisticii româneşti.

Catrenele (Ruba’iyat) expun o viziune agnostică asupra lumii, atât în plan teologic-metafizic cât și în plan filosofic-moral. Copleșit de scepticism, Khayyam propune, în compensație, o trăire plenară a prezentului, a imanentului.

Evenimentul se va desfăşura la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi.

București: „București – de la urbea patriarhală la capitala marilor înfăptuiri”, vernisajul miercuri, 20 septembrie 2017, ora 18.00 la Palatul Suțu

„București – de la urbea patriarhală la capitala marilor înfăptuiri”

Vernisaj la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției „București – de la urbea patriarhală la capitala marilor înfăptuiri”, care va avea loc în ziua de miercuri, 20 septembrie 2017, ora 18.00 la Palatul Suțu.

La vernisaj vor lua cuvântul Tomnița Michaela Florescu, viceprimar al Capitalei, dr. Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, dr. Marian Constantin, director adjunct și Delia Marinescu – coordonatorul secției Artă a Muzeului Municipiului București.

Expoziția reunește 56 de lucrări din patrimoniul Pinacotecii Municipiului București, care întregesc o perspectivă asupra transformărilor orașului, atât sub aspectul populației și clădirilor ce compun peisajul urban, cât și al modului în care artiștii se raportează la realitățile sociale, le interpretează și le reprezintă.

Demersul face parte din proiectul de redeschidere către public a celor peste 5500 de lucrări din patrimoniul Pinacotecii Municipiului București, început în vara anului 2016 cu expoziția „Pinacoteca Bucureștiului – un proiect interbelic”.

Vizitatorii vor putea regăsi în tablouri peisaje urbane recente, precum Casa Poporului, dar și imagini ale unor clădiri al căror destin se pierde în istorie – Turnul Colței, Muzeul Simu sau Casa Moruzi. Între artiștii reprezentați în expozițe se numără Sava Henția, Alexandru Ciucurencu și Paul Gherasim, fiind astfel surprinsă o diversă paletă de stiluri, tehnici și tematici, extinsă pe două secole.

În urma campaniei „CaSă… pentru arta ta!” organizată de Noaptea Muzeelor 2017, în cadrul căreia vizitatorii au avut posibilitatea să aleagă o singură lucrare dintr-o selecție de cinci, care să facă parte din noua expoziție a Pinacotecii, tabloul „Biserica Sf. Ilie Gorgani” realizat de Alexandru Satmary a strâns cel mai mare număr de voturi – 143. Prin urmare, acesta va putea fi admirat în expoziție.

Cu ocazia lansării noii expoziții, Pinacoteca Municipiului București primește o pagină de facebook dedicată, pe care publicul o va putea utiliza pentru a afla detalii despre lucrări și pentru a intra în dialog cu specialiștii care cercetează și promovează patrimoniul artistic al Capitalei (https://www.facebook.com/PinacotecaBucurestiului/). Această pagină se adaugă celorlalte 11 – câte o pagină pentru fiecare muzeu și colecție din structura Muzeului Municipiului București – prin care instituția își propune să mențină un dialog real și o informare rapidă a publicului pasionat de artă și de istoria orașului.

Expoziția poate fi vizitată la Palatul Suțu până la data de 23 septembrie 2018.

Vă invităm să descoperiți și celelalte expoziții deschise în muzeele din structura MMB:

Palatul Suțu Bd. I.C. Brătianu nr. 2 (marți – duminică, 10.00 – 18.00 – ultima intrare 17.30)

 

– Expoziția permanentă „Timpul Orașului”;
– Expoziția temporară „Mașinile lui Leonardo da Vinci” (ultima zi de vizitare 24 septembrie 2017);
– Expoziția temporară „Vindecări miraculoase – Nicolae Vermont”;
– Expoziția temporară „Bucureștii sub ocupație (1916 -1918)”;

– Expoziția în aer liber „Trecut-au anii”.

Casa Filipescu – Cesianu – Calea Victoriei nr. 151 (miercuri – duminică, 10.00 – 18.00 – ultima intrare 17.30)

– Expoziția permanentă „Muzeul Vârstelor – de la copilărie la senectute”;

– Expoziția permanentă „În apropierea sfinților. Frescele de la Mănăstirea Văcărești după 40 de ani”;

– Expoziția temporară „Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo – zoomorfă – de la artă la identitate”.

– Expoziția temporară „Vârsta dintr-o privire”

Muzeul Theodor Aman – Str. C.A. Rosetti nr. 8 (miercuri – duminică, 10.00 – 18.00 – ultima intrare 17.30)

Capodopere de secol XIX semnate de Th. Aman, pictură murală cu scene istorice și piese de mobilier sculptat pot fi admirate în prima locuință – atelier din București, construită chiar după planurile maestrului.

 

 

 

 

Colecția de Artă „Ligia și Pompiliu Macovei” – Str. 11 iunie nr. 38 (marți – duminică, 10.00 – 18.00 – ultima intrare 17.30)

Tablouri semnate de mari pictori români, Pallady, Maxy sau Ţuculescu și lucrări ale Ligiei Macovei, alături de obiecte de sticlărie şi diverse artefacte din toate colţurile lumii, oferă o bogată călătorie culturală.

Muzeul Nicolae Minovici – Str. Dr. Nicolae Minovici nr. 1 (miercuri – duminică, 10.00 – 18.00 – ultima intrare 17.30)

Expoziția de pictură „Gabriela Ricșan – chipuri în lumină și culoare”;

Expoziția permanentă din clădirea muzeului este în curs de reamenajare, urmând a se redeschide toamna aceasta.

 

Detalii: http://muzeulbucurestiului.ro/bucuresti-in-arta-plastica.html

 

Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin

Muzeul Municipiului București

***

Cluj-Napoca: Expoziția personală Memoria Obiectului – Vioara DINU Întâlnire cu artista și lansarea catalogului expoziției 21 septembrie 2017, ora 18

Expoziția personală Memoria Obiectului Vioara DINU

Întâlnire cu artista și lansarea catalogului expoziției

21 septembrie 2017, ora 18

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, joi, 21 septembrie 2017, de la ora 18, întâlnirea publicului cu artista Vioara DINU POPESCU. Evenimentul este prilejuit de lansarea catalogului expoziției Memoria Obiectului și îl are ca invitat special pe curatorul Oliv Mircea. Sunt așteptați toți iubitorii acestui fragil, delicat și elegant material, înnobilat cu valențe estetice – sticla.

 

Formarea artistică a doamnei Vioara Dinu a început orașul Deva, unde a absolvit Liceul de Artă (1975) și s-a împlinit în mediul artistic clujean, la Institutul de Artă Ion Andreescu, unde a absolvit secția de Ceramică – Sticlă, promoția 1980, la clasa profesorilor Rodica Svințiu și Mircea Spătaru, cu licența în specializarea Sticlă. S-a stabilit în municipiul Bistrița, orașul în care, de mai multe decenii, desfășoară o bogată  activitatea profesională și artistică. Din anul 1990 este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Activitatea sa expozițională este foarte bogată, din 1979 până în prezent participând la numeroase manifestări de grup, saloane naționale și internaționale de artă în țară și străinătate. De asemenea, expozițiile personale ale doamnei Vioara Dinu (sticlă, obiect, pictură, desen) au fost găzduite, de-a lungul anilor, de o seamă de muzee și galerii din Bistrița, București, Bacău, Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara, Gyula (Ungaria), Poitiers (Franța).

Expoziția rămâne deschisă până duminică,  24 septembrie 2017,  în intervalul orar 10:00-17:00. 

București: Spectacol-performance FranceDanse – Orient Express la Muzeul Național de Artă al României

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) găzduiește duminică 24 septembrie orele 18.30 și 20.00 spectacolul-performance Думи мої – Dumy Moyi, un solo cu durata de 35 de min. conceput și interpretat de artistul francez François Chaignaud. Reprezentațiile deschid seria de evenimente derulate de Institutul Francez din România și Festivalul internațional de dans și performance contemporan eXplore Festival, ediția 2017.

Creat și interpretat de François Chaignaud, solo-ul Dumy Moyi a fost prezentat prima dată în 2013 în cadrul festivalului de dans de la Montpellier. Situat la intersecția dintre dans contemporan, teatru, operă și ritualurile șamanice, spectacolul se configurează ca un antidot. „Un antidot pentru regulile teatrului occidental, pentru modul frontal în care se arată publicului, pentru periodicitatea lui, pentru raportul de forțe pe care îl instituie. Un antidot (…) administrat pe ritmuri ucrainiene, filipineze și sefarde pentru legatul farmecelor,” așa cum precizează coregraful și dansatorul francez.

Reprezentațiile de la București se înscriu în programul FranceDanse inițiat de Institutul Francez din Paris în anul 2007. An de an programul se concentrează asupra unor aspecte caracteristice relației dintre scena coregrafică din Franța și contextul internațional. Anul acesta FranceDanse ajunge în Europa de Sud-Est sub forma unui itinerariu de tip Orient-Express cu opriri în 13 ­țări, printre care și România. Spectacolele de dans ale unor coregrafi recunoscuț­i sau la început de carieră au la bază propuneri transdisciplinare ce explorează forme performative în dialog cu spaț­iul urban, arhitectura și artele vizuale fiind însoțite de proiecții de film și de ateliere de coregrafie-dans.

Spectacol nerecomandat minorilor sub 15 ani.

 

Accesul în corpul central se face prin intrarea A3 începând cu ora 18.00, respectiv, 19.30.

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

 

 

Muzeul Național de Artă al României – Calea Victoriei 49-53

Corpul central (parter), intrarea A3

Secția Educație, Comunicare, Proiecte Culturale și Marketing
Muzeul Național de Artă al României
Calea Victoriei 49-53, Sector 1, București 010063
Telefon: +4 021 314. 81. 19/ +4 021 313. 30. 30 int. 923

Expo Market – Bursa expozițiilor temporare

Pentru a facilita organizarea și itinerarea expozițiilor temporare din sistemul muzeal românesc, Rețeaua Națională a Muzeelor din România inițiază „Expo Market – Bursa expozițiilor temporare”. Ofertele expoziționale pot fi consultate la adresa: http://www.muzee.org/sitev2/resurse/expo-market-bursa-expozitiilor-temporare/

Dacă doriți să înscrieți o expoziție nouă în „Expo Market – Bursa expozițiilor temporare” vă rugăm să trimiteți în cel mai scurt timp o fișă cu propunerea Dumneavoastră la adresa contact.rnmr@gmail.com, care să conțină următoarele informații:

  • Titlul expoziției
  • Organizație (instituție publică, societate comercială sau organizație non-guvernamentală)
  • 1 fotografie format .jpg sau .png (afiș, interior expoziție, bun cultural reprezentativ)
  • Necesar tipodimensionare (vitrine, lungime simeză în metri lineari, număr bunuri culturale, număr panouri, echipamente multimedia etc.)
  • Necesar materiale de promovare, comunicare (afiș, pliant, catalog, flyere, roll-up, banner etc.)
  • Necesar asigurare (costuri în lei/euro)
  • Necesar transport (costuri, mărime mijloc transport – furgonetă, microbuz, camion etc.)
  • Cheltuieli administrative (transport, cazare organizatori)
  • Date contact: curator, organizație (număr telefon, adresă email, adresă corespondență – Atenție! Aceste date vor fi publicate pe site-ul www.muzee.org)
  • Taxă de închiriere (Dacă este cazul!).

Vă mulțumim!

Brașov: „ ARIPI”- expoziție interactivă despre istoria aviației, vernisajul miercuri, 20 septembrie 2017, ora 11.00

Consiliul Județean Brașov și Muzeul Casa Mureșenilor Brașov vă invită miercuri, 20 septembrie 2017, ora 11.00, la Școala Gimnazială Cristian, din strada Piața Libertății nr. 22, la vernisajul expoziției din cadrul proiectului cultural ARIPI”- expoziție interactivă despre istoria aviației, proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, sesiunea de finanțare I/2017.

Expoziția va putea fi vizitată la Școala Gimnazială Cristian în perioada 20 septembrie-8 noiembrie 2017, după ce, în prealabil, a fost itinerată la Casa Municipală de Cultură Făgăraș și Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov.

Manager,

Dr. Valer RUS

Bucureşti: duminică, 24 septembrie, ora 20.30, Grădina MNLR găzduiește o proiecție specială a filmului documentar „Țara moartă” în regia lui Radu Jude (2017)

Duminică, 24 septembrie, ora 20.30, Grădina MNLR găzduiește o proiecție specială a filmului documentar „Țara moartă” în regia lui Radu Jude (2017), a cărui premieră în cinematografele din România a avut loc la sfârșitul lunii august. „Țara Moartă” reprezintă debutul regizorului în documentar, iar premiera internațională a avut loc în cadrul Signs of Life de la Locarno, acesta fiind deja selectat și în Competiția Oficială de Documentar a British Film Festival. Proiecția, pentru care am pregătit un ecran special folosit acum pentru prima dată în Grădina MNLR, se va desfășura în prezența regizorului și va fi urmată de o sesiune Q&A Radu Jude & criticul de film Andrei Rus.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile. Rezervări pot fi făcute folosind coordonatele indicate mai jos.
Persoană de contact | Andreea Drăghicescu, +40 723 154 052
_______________
Ce arată și ce nu arată o serie de imagini.
Filmul pornește de la Colecția de fotografie a lui Costică Acsinte, fotograful din Slobozia a cărui prodigioasă producție fotografică, întinsă pe aproape șapte decenii, a fost redescoperită și restaurată de Mario-Cezar Popescu și a devenit prilej de proiecție nostalgică pentru publicul românesc însetat după un trecut romanțat. Acum Radu Jude folosește colecția ca fundal pentru o narațiune construită din întregistrări de arhivă și texte din jurnalul personal al doctorului Emil Dorian, ale cărui scrieri literare au fost interzise de regimul antisemit condus de Mareșalul Antonescu. După un scurt preambul care acoperă cele două decenii anterioare, filmul prezintă perioada dintre 1937 și anii imediat următori lui August 1944, în ceea ce regizorul numește „fragmente de vieți paralele”: fotograme cu români obișnuiți în ipostaze private, acompaniate în fundalul sonor de ororile politice și istorice abătute asupra celor care au devenit ținta autorităților române. În fricțiunea dintre imagine, sunet și text, Jude restituie imaginea unuia dintre cele mai rușinoase episoade din istoria României, aproape inexistent în arhivele noastre de film. Radu Jude ne prezintă un montaj provizoriu de 85 minute al acestui foto-roman social și politic cu totul special.
________________
RADU JUDE a regizat o serie de scurtmetraje, printre care „Lampa cu căciulă” (2006) (câștigător a peste 50 de premii la festivaluri internaționale printre care Sundance, San Francisco, Los Angeles, Uppsala) și „Alexandra” (2007) (selectat la Clemont-Ferrand, premiat la Oberhausen). Lungmetrajul său de debut – „Cea mai fericită fată din lume” (2009), a primit premiul CICAE la Berlinale 2009. A fost selecționat în peste 50 de festivaluri printre care Toronto, New Directors/New Films – New York, Salonic, Sarajevo și Londra. În 2011, a regizat și produs mediumetrajul independent „Film pentru prieteni”. „Toată lumea din familia noastră” (2012), cel de-al doilea lungmetraj, a fost proiectat în premieră mondială în cadrul secțiunii Forum de la Berlinale. A obținut Marele Premiul al Festivalului de la Sarajevo, Marele Premiu Bayard d’Or și Premiul pentru Cel Mai Bun Actor la Namur IFF, Marele Premiu CinEast IFF, a fost selectat în peste 30 de festivaluri și a fost lansat în Franța, Olanda și Ungaria. Cele mai recente scurtmetraje O umbră de nor” și Trece și prin perete” au fost prezentate la Cannes în secțiunea Quinzaine des Realisateurs. Cel din urmă a fost recompensat cu Mențiunea Specială a juriului. „Aferim!” (2015) îi aduce Ursul de Argint pentru Cea mai bună regie la Berlinale. Radu Jude se află în postproducție cu cel de-al V-lea lungmetraj, Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”.

Bucureşti: Proiectul Femei celebre are cea dintâi reprezentație sâmbătă, 23 septembrie, ora 19.00, cu spectacolul ZELDA – THE LAST FLAPPER de William Luce

Proiectul Femei celebre are cea dintâi reprezentație sâmbătă, 23 septembrie, ora 19.00, cu spectacolul ZELDA – THE LAST FLAPPER de William Luce, o producție a Teatrului pentru puțini, spectacol ce s-a jucat la Teatrul Foarte Mic, unde a avut premiera în 2013. A fost foarte bine primit de public și de critică, la Festivalul Internațional de Teatru Edinburgh 2014, secțiunea Fringe, și se bazează pe textele scrise de Zelda Sayre Fitzgerald, soția celebrului Francis Scott Fitzgerald, ea însăși o scriitoare de geniu, o balerină și o pictoriță talentată.
ZELDA aduce în prim-plan ultima ei zi de viață, la azilul de nebuni, o zi în care face o revizuire a momentelor cruciale. Spectacolul are o valoare nu numai dramaturgică, dar în același timp este și o demonstrație de virtuozitate actoricească și de o bogăție de invenții regizorale. Actrița Ioana Pavelescu, interpreta Zeldei, a câștigat de altfel premiul Best Actress la New York City’s Independent Film Festival în 2013.
Spectacolul se va juca în mansarda MNLR. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponbile. Pentru rezervarea locului, trimiteți un e-mail la adresa: info.mnlr@gmail.com.

Sâmbătă, 23 septembrie, începând cu ora 13.00, vizitatorii MNLR vor fi ghidați de scriitorul Mugur Grosu

Sâmbătă, 23 septembrie, începând cu ora 13.00, vizitatorii MNLR vor fi ghidați și vor descoperi expoziția de bază vernisată anul acesta în sediul din Str. Nicolae Crețulescu 8 de un scriitor pe care îl așteptăm cu emoție alături de noi și care ne va oferi un tur inedit prin istoria literaturii așa cum a perceput-o el în timp și în care se înscrie altfel față de cei mai mulți autori contemporani: performerul Mugur Grosu.
MUGUR GROSU, scriitor, publicist şi artist născut în Constanța. A învățat să înoate și să cânte la pian înainte de-a învăța să scrie și să citească: la 5 ani lua primele lecții de pian și începea să frecventeze clubul de jazz al lui Harry Tavitian, cu care avea să lege o trainică prietenie. A publicat 6 cărți – Haltera cu zurgălăi (poezie, Ed. Pontica, 2001), Măcelărie (publicistică, Ed. Tomis, 2006), sms / ei respiră și fac dragoste ca și fluturii (experiment, Ed. Vinea, 2006), press / troleul 43 s-a spânzurat cu cordonul de la capot (experiment, Ed. Vinea, 2007 / ediția a II-a în 2009), Grossomodo (poezie, Ed. Tracus Arte, 2011), Status (nano-proză / Ed. Herg Benet, 2013) – și e prezent în 20 de volume colective, dintre care trei internaționale – Dnevi poezije in vina (Ljubljana Študentska Založba, 2004, Slovenia), The Vanishing Point That Whistles – An Anthology of Contemporary Romanian Poetry (Ed. Talisman Press, 2012, U.S.A) și Einladung nach Rumänien. Klassische und moderne Erzählungen (Edition Noack & Block, 2016, Germania). Din 2013 s-a întors la prima sa pasiune, ca performer în diferite proiecte experimentale care aduc poezia și muzica electronică într-o formulă sincretică.

Concert în grădina MNLR: Alexandru Andrieș

Invitatul de onoare al concertelor din grădina MNLR de vineri, 22 septembrie, ora 20.00, este binecunoscutul artist Alexandru Andrieș.

S-a născut la Braşov, pe 13 octombrie 1954. Prietenii îi spun „Alexe”. A absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, promoţia 1980. În prezent, Conferenţiar Doctor (profesor) la aceeaşi universitate. Este membru în Uniunea Arhitecţilor din România, Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
Cel dintâi concert a avut loc în 1974, Club A, Bucureşti, iar cel dintâi disc în 1984, „Interioare”, Electrecord. Cel mai recent a fost lansat la 5 august 2011, „Incorekt”. Cunoscut pentru cântecele critice pe care le cânta la adresa regimului comunist, arhitectul Alexandru Andrieş, profesor la „Ion Mincu“, a luat 4 la proba de Matematică de la admitere. Nu are nici acum telefon, îl refuză de aproape 20 de ani, iar obţinerea unui interviu nu e treabă ușoară. Îi place să fie profesor (conferenţiar doctor) la Arhitectură. A început să cânte pentru că un prieten student l-a „obligat aproape” să asculte Beatles.
Alexandru Andrieș spune despre sine că este un om vesel, pentru că umorul este cea mai bună armă împotriva oricăror probleme. Pentru că toți cei de vârsta lui preferau să meargă la concerte decât să intre prin expoziţii sau să citească și-a dat seama că ar fi o idee bună să folosească muzica drept vehicul.
„Mi-am dat seama că aşa ideile mele ar fi auzite de mai mulţi decât dacă aş face nişte picturi sau dacă aş scrie nişte cărţi. Aşa m-am apucat eu de «făcut cântece», iar ele au ieşit aşa pentru că aşa sunt eu. Explicaţia pentru succesul îndelungat, la care nici eu nu m-am aşteptat, cred că este sinceritatea. Iar felul meu de-a fi, glumeţ, m-a făcut să descopăr fabula, anecdota, în care să îmbrac părerile mele la adresa sistemului”, mărturisea într-un interviu Alexandru Andrieș.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.

Bucureşti: conferinţă pe tema: Romanul de aventuri – o estetică a imprevizibilului, Joi, 21 septembrie, ora 18.00

Joi, 21 septembrie, începând cu ora 18.00, Radu Voinescu, Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, va deschide ciclul de conferinţe ale Filialei, găzduite de Muzeul Naţional al Literaturii Române, cu o conferinţă pe tema: Romanul de aventuri – o estetică a imprevizibilului.

Critica tradiţională ataşează literaturii de aventuri exclusiv ideea de clişeu, de schemă, de previzibil. Nejustificat ignorate, considerate, în general, potrivite doar pentru amatorii de literatură de consum, genurile aventurii prezintă, însă, nenumărate aspecte ce relevă profunda lor înrădăcinare în tradiţia literară, pe de-o parte, pe de alta, constituind o promiţătoare platformă pentru a înţelege fenomenul literar în ansamblu, de la structuri narative şi configuraţii stilistice până la suportul psihologic şi social al receptării acestuia.

RADU VOINESCU este estetician, critic şi teoretician literar. Cărţile sale, între care Spectacolul literaturii (2003), Trivialul (2004), Printre primejdiile criticii (2004), Subiecte I (2005), precum şi numeroasele studii şi articole publicate în reviste prestigioase propun cercetării în toate domeniile artei concepte noi, avansând sisteme şi metode originale de interpretare, dintr-o perspectivă holistică, abordând multidisciplinar aspecte controversate sau încă neelucidate ale creaţiei artistice, legând estetica şi teoria literaturii de antropologia culturală

București: Dezbatere pe marginea volumului „Șmecherie și lume rea. Universul social al manelelor”, Miercuri, 20 septembrie, la ora 19.00

Miercuri, 20 septembrie, la ora 19.00, vă invităm la o dezbatere pe marginea volumului Șmecherie și lume rea. Universul social al manelelor, de Adrian Schiop. Invitații: Adrian Schiop, Speranța Rădulescu, Bogdan Iancu, Vintilă Mihăilescu, Costi Rogozanu. Moderatorul întâlnirii: Vasile Ernu.

„Am ales tema asta pentru că mă pasiona, aveam senzaţia că stăpânesc oarecum subiectul şi de-aia m-am băgat. A fost un job de vis – să iei bani ca să stai prin crâşme sau cluburi şi să vorbeşti cu lăutari şi fani. Cât te ţine ficatul, să-l tot faci. Concluzii? Că e muzica băieţilor răi din România, a bagabonţilor, băieţii de la colţul străzii, şi a şmecherilor, tipii cu conexiuni mafiote. Că stă într-o măsură semnificativă  pe banii grei  ai  interlopilor (întrucât  grosul  banilor  vin  din cântări la evenimente private, cele mai multe de interlopi). Că le glorifică voalat modul de viaţă, exultând şmecheria şi banii făcuţi uşor. Că, spre deosebire de hip-hop, unde lucrurile sunt spuse pe faţă, manelele codifică mesajul, îl spun oarecum cifrat – mai direct în anii ‘90, din ce în ce mai eliptic acum. De ce se întâmplă asta? Pentru că şmecheria devine o valoare tot mai dubioasă. În anii ‘90, şmecheria făcea legea şi oamenii se mândreau cu asta, că fac bani prin orice mijloace; acum, şmecheria e din ce în ce mai stigmatizată şi oamenii nu o mai scot  la vedere. Dar să nu ne iluzionăm – ea e în continuare acolo, doar că a dispărut din spaţiu public. Acum oamenii tac şi fac.” (Adrian Șchiop)

Adrian Șchiop s-a născut la 7 ianuarie 1973 (Porumbacu de Jos, județul Sibiu). A absolvit Facultatea de Psihologie și Știinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Urmează, apoi, un master în lingvistică integrală la Facultatea de Litere a aceleiași Universităţi. A lucrat ca profesor de limba și literatura română (1997-2001, Cluj-Napoca), zugrav (2002, Auckland, Noua Zeelandă), jurnalist (2004-2010, Evenimentul Zilei, Prezent, România Liberă). Și-a susținut doctoratul în manele la SNSPA, avându-l în calitate de conducător de teză pe Vintilă Mihăilescu. A debutat în revista Fracturi (2001) și a publicat romanele: pe bune/ pe invers (Polirom, 2004) și Zero grade Kelvin (Polirom, 2009), Soldații. Poveste din Ferentari (Polirom, 2013. premiul revistei Observator cultural, 2014, și premiul „Cea mai bună carte a anului”, secțiunea Beletristică, acordat în cadrul Galei Industriei de Carte din România, 2014). În 2017, în regia Ivanei Mladenović, a apărut ecranizarea romanului Soldații, care a fost inspirat din experiența cercetării care a generat actualul studiu social al manelelor.

Cartea a apărut în colecția Cartier Antropologic, fiind coordonată de Vintilă Mihăilescu.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.

Premieră absolută la Teatrul Naţional Radiofonic cu Ping-Pong, piesa de debut a dramaturgului Sandu Macrinici

Vă invităm să ascultaţi joi, 21 septembrie, de la ora 23.05 la Radio România Actualități în premieră absolută Ping-Pong de Sandu Macrinici, în adaptarea radiofonică şi regia lui Mihnea Chelaru. Teatrul Național Radiofonic își propune să lanseze anual un tânăr dramaturg promițător aflat la începutul carierei. Programul debutează acum cu piesa tânărului autor Sandu Macrinici, text scris pentru examenul de dizertaţie la masteratul de Scriere Dramatică de la Universitatea de Arte din Târgu Mureș pe care l-a absolvit în iulie 2017.

În distribuție: Oliver Toderiţă, Mihaela Beţiu, Vlad Bîrzanu, George Ciobotea. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru. Muzica: George Marcu. Sound design: Mihnea Chelaru. Înregistrări teren: Marius Ţoghină şi Bogdan Dumitrescu. Manager de locaţie: Simona Vasiliu. Regia de studio: Janina Dicu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

Avampremiera cu public va avea loc miercuri, 20 septembrie, de la ora 17, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (str. Nicolae Creţulescu, nr. 8). Intrarea este liberă.

După o licență în istorie și filozofie obținută în 2014 la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Sandu Macrinci a absolvit anul acesta Masteratul de Scriere Dramatică din cadrul Universității de Arte Târgu Mureș, dar în același timp, îşi continuă studiile la aceeași facultate în specializarea Regie (anul III). Piesa Ping-Pong este lucrarea sa de master, iar tema pleacă de la situația unei familii înstrăinate, în care relațiile copii-păriți sunt distante, în pofida afecțiunii pe care și-o poartă reciproc. Boala fatală a tatălui și dispariția lui e momentul reevaluării relațiilor din familie. Iată ce spune tânărul autor despre textul său: Ping-Pong este o piesă în care vorbesc despre ce se întâmplă atunci când afli că un membru al familiei va muri. E un joc între acceptare și negare. Am început să scriu în timpul unui atelier în cadrul masteratului de Scriere Dramatică. Am explorat acest subiect care se bazează pe o experiență personală de care am decis să nu mai fug. Scrisă concis, cu replici scurte, alert ritmate, sensul piesei trimite la schimbul de pase din jocul de ping-pong, la amânarea unei reconcilieri între generații până la momentul când e prea târziu și regretele tinerilor rămân să ia locul sentimentelor neexprimate. Caracterul hiperrealist al dialogurilor, limbajul inspirat din cotidian oferă un material dramaturgic generos, pus în valoare de unicul canal (auditiv) de comunicare și de interpretarea nuanțată, atentă la fiecare detaliu a tuturor actorilor din distribuție.

București: Filmul și Literatura: Radu Jude, 19 septembrie, ora 20.00, la Muzeul Național al Literaturii Române

Radu Jude este invitatul special de marți al serilor de Film și Literatură din Grădina MNLR.

Evenimentul va avea loc pe 19 septembrie, ora 20.00, la sediul MNLR din str. Nicolae Crețulescu, nr. 8.

Radu Jude s-a născut la București, în 1977. În 2003 a absolvit Universitatea Media – Secția Regie Film. A lucrat ca asistent de regie pentru filme de lungmetraj precum „Amen”, în regia lui Costa Gavras sau „Moartea domnului Lăzărescu”, in regia lui Cristi Puiu. A regizat mai multe scurtmetraje, printre care „Corp la corp” (2003), „Marea Neagră” (2004), „Lampa cu căciulă” (2006) – cel mai premiat scurtmetraj românesc al tuturor timpurilor, câștigător al marilor premii la Sundace, San Francisco, Los Angeles, Grimstad, Hamburg, Bilbao, Huesca, Trieste, Montpellier, Cottbus, Aspen, Indielisboa, Bruxelles, Mediawave, Cracow, Almeria, Valencia, Uppsala și selecționat, printre altele, la Toronto, Telluride, New Directors/NewFilms, Tampere, Rotterdam, Huesca,„Dimineața” (2007), „Alexandra” (2007) – selecționat în peste 30 de festivaluri, printre care Clermont-Ferrand, San Francisco, Cottbus sau Oberhausen (unde a obținut Marele Premiu). Radu Jude a regizat, de asemenea, aproximativ 100 de spoturi publicitare.

„Cea mai fericită fată din lume” reprezintă debutul lui în lungmetraj. Până în momentul lansării filmului pe marile ecrane din România, „Cea mai fericită fată din lume” a obținut Premiul CICAE la Festivalul de la Berlin, Premiul FIRESCI la Festivalul de la Sofia, Premiul pentru Cel mai bun scenariu la B-EST Intl. Film Festival și Premiul FIPRESCI la IndieLisboa. Filmul a fost selecționat în ACID Programme la Festivalul de la Cannes 2009. În 2011, Jude a regizat şi produs mediumetrajul independent „Film pentru prieteni”. Cel de-al doilea lungmtraj al său, „Toată lumea din familia noastră” (2012), a fost proiectat în premieră mondială în cadrul secţiunii Forum de la Berlinale. A obţinut Marele Premiul al Festivalului de la Sarajevo, Marele Premiu Bayard d’Or şi Premiul pentru Cel Mai Bun Actor la Namur IFF, Marele Premiu CinEast IFF, a fost selectat în peste 30 de festivaluri şi a fost lansat în Franţa, Olanda şi Ungaria.  Cele mai recente scurtmetraje „O umbră de nor” şi „Trece şi prin perete” au fost prezentate la Cannes în secţiunea Quinzaine des Realisateurs. Cel din urmă a fost recompensat cu Menţiunea Specială a juriului. „Aferim!” (2015) îi aduce Ursul de Argint pentru Cea mai bună regie la Berlinale. Radu Jude se află în producţie cu cel de-al cincilea lungmetraj, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”. Producția „Inimi cicatrizate“ a avut premiera în toamna anului trecut, iar de la Festivalul de la Locarno a plecat cu câteva premii speciale. Filmul lui Radu Jude dă seamă de o vârstă a livrescului şi a apelului la marea cultură (trăită de personaje, nu doar exerciţiu de snobism, ca acum), rar sau deloc atinsă de cinematografia românească. Reconstituirea de epocă este realizată cu acribie şi subtilitate, ca şi la „Aferim!“, iar contextualizarea politică – absolut necesară, ţinând cont de iudaitatea esenţială a lui Blecher (decedat în 1938) şi de perspectiva istorică pe care-o avem după 80 de ani – îi reuşeşte lui Jude, este veridică şi de bun-simţ, însă probabil va provoca aceleaşi reacţii frenetice ca şi la „Aferim!“.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.

București: Femei celebre la MNLR: Corina Constantinescu, marți, 19 septembrie 2017, ora 19.00

MNLR dă viață poveștilor unor femei care au avut un destin important și impactant asupra publicului și memoriei comunității.
Inițiem proiectul „Femei celebre”, marți, 19 septembrie 2017, ora 19.00, la sediul MNLR din str. Nicolae Crețulescu, nr. 8, cu povestea unei femei a cărei viața s-a întrepătruns cu teatrul și literatura română, actrița Corina Constantinescu. Invitată specială este fiica acesteia, actrița Ioana Pavelescu.
Corina Constantinescu s-a născut în 1919, la Năsporeni-Lăpuşna. Filmul și teatrul românesc îi datorează multe nu numai pentru că a fost o mare frumusețe, cât mai ales pentru talentul său extraordinar. Corina Constantinescu a jucat pe scena Teatrului Mic şi a fost bună prietenă cu Petre Ţuţea, Liviu Ciulei, Clody Berthola, Jenny Acterian. Soţia doctorului Mihai Pavelescu, sora lui Mihai Constantinescu, cumnata pictorului Paul Gherasim, eleva Mariettei Sadova, fina lui Liviu Rebreanu, prietena lui Puiu Cotruș, Nicolae Bellu, Radu şi Adela Petrescu, Brânduşa şi Alexandru Enăceanu, Alexandru Paleologu, Mircea Horia Simionescu, Ada Ioanid, Ioana Sturdza şi mulţi alţii din aceeaşi familie spirituală. A fost româncă, monarhistă convinsă, fiică a Basarabiei, pământ pe care l-a iubit şi plâns toată viaţa. A visat întotdeauna la o renaştere a poporului român, şi a crezut neclintit în valorile şi puterea acestei naţiuni, chiar şi atunci când totul părea sau pare să fie fără speranţă.
„A iubit oamenii. A iubit cărţile. A iubit poezia. Aproape fiecare discuţie pe care o avea cu prietenii – spune actriţa Ioana Pavelescu – se termina cu câte o poezie de Eminescu, ale cărui poeme le ştia pe de rost. Luceafărul, Scrisorile… Ştia zeci de poezii. Şi niciodată nu am auzit POEZIA rostită atât de bine.”
Despre Corina Constantinescu, scria şi George Călinescu, într-una dintre „Cronicile Optimistului”, după ce a văzut-o în „NORA” de Ibsen la Teatrul Mic, pe atunci Nottara ¬ „O tragediană surprinzătoare este Corina Constantinescu în «NORA» de Ibsen. Rar am întâlnit o actriţă mai absorbită de rol. Am văzut adesea piesa; dar nu mai pot să-mi închipui azi pe soţia lui Torvald altfel decât pe Corina Constantinescu. Venele gâtului îi tremurau într-o vibraţie extraordinară, inflexiunile glasului sunt ca ale unei viole; chiar când tace şi ascultă, această interpretă produce emoţie în sală. Care socotiţi că este secretul Corinei Constantinescu? ¬ Trăieşte….” Tudor Arghezi i-a sărutat mâinile emoţionat după ce-a văzut-o excelând în „NORA”, rolul care i-a adus cele mai mari satisfacţii şi recunoaştere „într-o lume în care ea nu s-a putut integra datorită prea marei ei purităţi şi verticalităţi umane, ce i-au atras numai necazuri şi dezamăgiri”.
„Nobilă şi îndurătoare, s-a ridicat deasupra mizeriilor şi urâciunii oamenilor din jur, neatingând-o parcă. Nu a conceput niciodată să facă un compromis moral în favoarea carierei. Loviturile au culminat cu scoaterea ei la pensie la numai 50 de ani, vârstă la care un actor este în plină maturitate şi dezvoltare artistică”. Şi a durut-o acest lucru până în ultima zi a vieţii ei. Un chin cumplit pentru un artist să fie oprit din drumul lui şi să i se ia libertatea de a se putea exprima”, povestește fiica actriței, Ioana Pavelescu.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.

București: Expoziția „Vârsta dintr-o privire” la Casa Filipescu–Cesianu, vernisajul marți, 19 septembrie, ora 18.00

Expoziția „Vârsta dintr-o privire” la Casa Filipescu – Cesianu

Muzeul Municipiului București și Asociația „Bucureștiul meu drag” vă invită la o expoziție inedită, care recuperează frânturi subiective din istoria recentă: “Vârsta dintr-o privire”. Vernisajul are loc în ziua de marți, 19 septembrie, ora 18.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu.

Dacă „Muzeul Vârstelor”, expoziția permanentă de la Casa Filipescu – Cesianu, oferă o perspectivă asupra transformărilor individului de-a lungul secolelor, sub efectul timpului istoric, al vremurilor în schimbare – mode, regimuri politice, dispozitive tehnologice etc. – expoziția „Vârsta dintr-o privire” adaugă o perspectivă asupra transformărilor la care un individ este supus în timpul subiectiv al vieții sale.

Într-un scenariu de tipul „Acum și atunci”, expoziția aduce persoane fotografiate în 2017 față în față cu „varianta” lor din anii `80. Comunism vs. democrație, tinerețe vs. maturitate, trecut vs prezent.

Expoziția prezintă 18 „exponate” pereche: Adrian Majuru, Andrei Bîrsan, Angelica Iacob, Corneliu Trică, Cristina Anghel, Dan Soroceanu, Daniela Ciurescu, Gabriel Tomoș, Gabriela Matei, Izet Iugel, Lidia Iftode, Liviu Dumitru, Marian Iliescu, Raisa Martău, Sorin Cutuca, Ștefan Buică, Vasile Popa, Victor Maghiari. Aceștia vă întâmpină cu poveștile de-o viață, cu cei 30 de ani de trecuți ca fulgerul.

Fotografiile vechi sunt făcute, în marea lor majoritate, de Andrei Bîrsan, iar cele mai noi de Mihai Petre (majoritatea), de Andrei Bîrsan, Mihaela Bîrsan, ori fac parte din arhiva personală a personajelor acestor povești.

Expoziția outdoor „Vârsta dintr-o privire” poate fi descoperită în grădina Casei Filipescu – Cesianu până la data de 15 octombrie 2017.

Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin

Muzeul Municipiului București

***

București: evenimentul „De Strajă la Palatul Regal. Reconstituire istorico-militară – 100 de ani de la Marele Război” la Muzeul Național de Artă al României (MNAR)

Muzeul Național de Artă al României (MNAR), vă invită sâmbătă, 23 septembrie, între orele 11.00-16.00, în Curtea de Onoare a muzeului, la evenimentul „De Strajă la Palatul Regal. Reconstituire istorico-militară – 100 de ani de la Marele Război”.

Organizat împreună cu Asociația „6 Dorobanți” în cadrul programului de activități ce însoțesc expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război”, evenimentul pune în scenă mici frânturi din viața de zi cu zi a ostașilor din timpul Primului Război Mondial.

Îmbrăcaţi în uniforme româneşti, membrii asociației vor recrea în curtea fostului Palat Regal de pe Calea Victoriei o tabără de front, intrând în ritmul diferitelor activități și ceremonii de-acum 100 de ani. Vizitatorii vor lua parte la prezentarea armamentului și a echipamentului de război, la demonstrații de mânuire a armelor și de instrucție de front și vor afla cum funcţionau armele, care era muniţia şi echipamentul armatelor române și/sau combatante.

Un „Oficiu Poştal de campanie”, prezent special cu acest prilej, va oferi celor dornici de „amintiri de pe front” posibilitatea de a expedia celor dragi cărți poștale ilustrate, scrise cu toc și cerneală și ștampilate cu pecetea Cenzurii Militare înaintea trimiterii. În „Studioul Fotografic” vizitatorii vor putea poza în faţa aparatului unui operator de front, asemenea celor din Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei. Sau vor fi desenați de artistul de front invitat –precum cei atașați Marelui Cartier General, ale căror opere pot să fie văzute în expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război”.

Dr. Adrian-Silvan Ionescu, director al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” va susține prezentări despre fotografia de război, artiștii de front și despre însemnătatea fenomenului internaţional de reînscenare istorică [reenactment].

Toate pe un fond sonor adecvat – de la muzica militară a epocii la piese populare din repertoriul universal: muzică de operetă, de cabaret, vodevil, valsuri și alte piese de dans ascultate mai ales în timpul Primului Război Mondial.

Programul activităților:

11:00 – Deschiderea oficială a taberei; Darea raportului, Revista trupelor;
11:30 -15:30 – Program divers: demonstrații, instrucție de front, prezentări; Oficiul Poștal de Campanie, atelier fotografic și desen de front.

15:30 – 16:00 – Ceremonia de închidere a bivuacului.

 

Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei 49-53, Curtea de Onoare

Sâmbătă, 23 septembrie, orele 11-16

Participarea gratuită

Parteneri media:

clip_image003

București: Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées , lansare de carte 21 septembrie 2017, ora 18

Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées

Lansare de carte

21 septembrie 2017, ora 18, Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Editura Ars Docendi și Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 21 septembrie 2017, ora 18, la Clubul Țăranului, la lansarea volumului Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées (Editura Ars Docendi – Universitatea din București, 2017), autori: Irina Nicolau, Marianne Mesnil, Ioana Popescu, Ecaterina Șafarica, texte reunite de Marianne Mesnil și Adina Ionescu-Muscel.

Cu ocazia apariției, va avea loc o întâlnire cu antropologul Marianne Mesnil și artistul Florian Fouché, autor al unui proiect fotografic și plastic privind Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR).

Cu acest prilej vor fi proiectate, de asemenea:

– un documentar al expoziției „Roumanie en miroir. Mémoires de tiroirs” („România în oglindă. Amintiri de sertar”) (12 minute), Treignes (Belgia), 1997;

– fotografii și imagini ale expoziției lui Florian Fouché pe tema MNȚR (http://www.cac-passerelle.com/exposition/le-musee-antidote).

Acest mic volum omagial dedicat Irinei Nicolau își propune să evoce personalitatea unui etnograf/ etnolog, muzeograf și antropolog ieșit din comun. Cei care au cunoscut-o știu că viața creativă a Irinei era o permanentă partidă pe ping-pong în care ideile se întrepătrundeau, ajungând sau nu să se concretizeze… Irina avea acest talent și această generozitate intelectuală de a scoate la iveală din fiecare tot ce avea mai bun de oferit. Tocmai despre această relație cu ceilalți, precum și cu obiectele și cu modul de a le pune în valoare într-un context muzeal este vorba în această colecție de texte alcătuită din câteva schimburi de „mingi”. O manieră, poate, de a înțelege mai bine o parte a demersului care i-a permis Irinei Nicolau să pună bazele Muzeului Țăranului Român, alături de Horia Bernea.

Textele care compun acest volum au apărut în diverse publicații (cele mai multe în Martor, anuarul de antropologie al Muzeului Țăranului Român) sau sunt inedite. Cu colaborarea Adinei Ionescu-Muscel, de asemenea antropolog de formație, Marianne Mesnil a conceput această carte în care Muzeul Țăranului ocupă un loc central. Cu ocazia acestei întâlniri, autoarea îl invită pe Florian Fouché să își prezinte reflecțiile despre această invenție muzeală

Între 2012 și 2014, Florian Fouché a fotografiat Muzeul Țăranului și a strâns documente despre muzeografia experimentală, pe care artiștii și antropologii au creat-o acolo în anii 1990. Această anchetă s-a concretizat prin expoziția „Le musée antidote” („Muzeul-antidot”) în centrul de artă Passerelle din Brest (Franța) în 2014. Aici, artistul punea în relație propriile sculpturi, unele integrând (spațializând) materialul fotografic adunat la București, cu un „cabinet de studiu” consacrat exclusiv muzeului. Pe lângă intenția sa de a indica posibilitatea unui joc autobiografic plecând de la muzeu (de către un artist ne-român), expoziția își propunea să afirme actualitatea polemică a experimentului de la MȚR din anii 1990. Experiment care încă mai constituie un reper, întrucât articularea artelor populare, moderne și contemporane trebuie să lase loc inovațiilor instituționale (cu experiențe de plasare în spațiu, pedagogie a obiectului etc.), nu numai să consolideze starea de fapt a consumului cultural.

Marianne Mesnil este profesor onorific la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde a predat antropologia Europei. S-a format ca etno-antropolog la aceeași universitate și s-a specializat în studiul privind România. A întâlnit-o pe Irina Nicolau în anii 1970 și a făcut numeroase deplasări pe teren de-a lungul întregii perioade a regimului Ceaușescu.

Cea mai recentă apariție editorială în colaborare cu Assia Popova: Les Eaux-delà du Danube (Apele de dincolo de Dunăre), Editura Petra (Paris), 2016.

Florian Fouché este sculptor, absolvent al Școlii de Arte (École des beaux-arts) din Paris în 2009. Practică o sculptură de asamblaj în care integrează formele fotografice. Păstrându-și interesul pentru muzeografia experimentală a MNȚR, între anii 2013 și 2017 a realizat un ansamblu de „sculpturi și fotografii”, performance filmat, obiecte, portofolii, machete, concepute ca o experiență speculativă plecând de la observarea condițiilor de receptare a operelor lui Constantin Brâncuși în spațiul public, în particular la Paris.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: deschiderea expoziției comemorative „Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz”, vernisajul marți, 19 septembrie, 2017

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) sub egida Ministerului Culturii și Identității Naționale, și în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Asociația „Prospectorii Istoriei”, Muzeul Vrancei – Focșani și Complexul Muzeal Județean „Iulian Antonescu” – Bacău anunță deschiderea expoziției comemorative „Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz” ce readuce în memoria colectivă jertfa și, deopotrivă, victoria în marile bătălii din anul 1917.

Vernisajul va avea loc marți, 19 septembrie, 2017, începând cu ora 17:00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, București, în prezența domnului Lucian Romașcanu, Ministru al Culturii și Identității Naționale, precum și a reprezentanților instituțiilor organizatoare.

În vara și începutul toamnei anului 1917 se consemnează cele mai glorioase momente ale armatei române în timpul Primului Război Mondial. La Mărăști, Mărășești și Oituz românul a dovedit (…) cu prisosinţă că, bine armat şi bine condus, putea să ţie piept oricărui soldat din lume”. Cu prețul unor mari sacrificii, în împrejurări crude, dureros de amare pentru soldații noștri, care luptau ca să-și ia înapoi casele” (Regina Maria), a fost apărat ceea ce mai rămăsese din România liberă.

Pentru desfășurarea operațiunilor militare în anul 1917, Consiliul de Război a stabilit că trebuiau puse în aplicare două „lovituri”: una, dată de Armata 2 Română în zona Mărăști, cu scopul de a fixa forțele inamice și de a sprijini acțiunile derulate de Armata 1 Română și o parte a Armatei 4 Rusă, care trebuiau să dea a doua „lovitură” pe Siretul Inferior, în zona Nămoloasa.  Obiectivul: nimicirea grupării principale de forțe a inamicului, reprezentată de Armata 9 Germană.

În urma bătăliei de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917) Armata 2 Română a reușit să facă o spărtură largă de 30 km și adâncă de 20 km în frontul Armatei Austro-Ungare, determinând comandamentul Puterilor Centrale să-și schimbe planul de operațiuni și să aducă puternice întăriri în zonă. Armata română a pierdut 1460 de ostași, alți 3419 fiind răniți și dispăruți. De partea Puterilor Centrale s-au numărat 2200 de morți și 4700 de răniți și dispăruți. Românii au capturat 2700 prizonieri. Foarte important a fost și impactul moral asupra soldaților și ofițerilor români, care au văzut, pentru prima dată, că puternica armată inamică poate fi învinsă.

Bătălia de la Mărăşeşti (24 iulie/6 august – 21 august/3 septembrie 1917) a fost, prin durata, proporţiile şi intensitatea ei, cea mai mare bătălie care s-a dat pe frontul românesc în decursul războiului mondial. Pierderea bătăliei de la Mărășești a forțat Puterile Centrale să renunțe definitiv la acțiuni ofensive pe frontul românesc și să treacă la defensivă. „Nemţii au povestit, după război, că plecaseră la luptă spre Mărăşeşti cu uşurinţă, crezând că au în faţa lor oamenii din toamna precedentă şi că mare le-a fost mirarea izbindu-se de noul avânt al românilor, pe care-l comparau cu al francezilor, pe frontul de vest.” (Constantin Argetoianu)

Armata 1 Română a pierdut 27410 oameni (16% din efectivul avut la începutul bătăliei): 5125 de morţi, 9818 dispăruţi şi 12467 de răniţi. Armata 4 Rusă a pierdut aproximativ 25650 de oameni – 7083 morţi, 8167 dispăruţi și 10400 răniţi. Armata 9 Germană a înregistrat peste 60000 de oameni scoşi din luptă (morţi, dispăruţi şi răniţi).

Concomitent cu bătălia de la Mărășești s-a desfășurat cea de-a treia bătălie, de la Oituz, (26 iulie/8 august – 9/22 august 1917). Oprirea ofensivei Puterilor Centrale s-a făcut cu prețul unor pierderi grele: 1800 morți, din care 52 ofițeri, 4850 răniți din care 143 ofițeri, și 5700 dispăruți, din care 27 ofițeri. În total, peste 12000 de luptători. Inamicul a înregistrat, la rândul său, pierderi deosebit de mari (numai la Cireșoaia au căzut 1500 de soldați ai Puterilor Centrale).

Victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz au împiedicat scoaterea României din război și au oprit, temporar, înaintarea armatelor Puterilor Centrale spre Ucraina.

Expoziția realizată la Muzeul Național de Istorie a României prezintă vizitatorilor, prin intermediul imaginilor, documentelor de arhivă, hărților și obiectelor, evenimentele pline de dramatism din vara anului 1917. Mai mult decât atât, reprezintă  un îndemn pentru concetățenii noștri de a vizita aceste locuri unde istoria de împletește cu natura într-un mod extraordinar.

Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României de miercuri până duminică și poate fi vizitată până la începutul anului 2018.

___________________________________________________

Muzeul Național de Istorie a României, ca păstrător al unei părți importante a memoriei noastre istorice, a demarat un program de mare amploare pentru comemorarea faptelor și a oamenilor care au participat la dramaticele evenimente ale anilor 1914 – 1919, fie că erau membri ai elitelor politice, militare sau intelectuale, fie oameni de rând chemați sub arme sau civili rămași în spatele frontului.

Seria de proiecte culturale dedicate comemorării Centenarului Primului Război Mondial a început în 2014 cu expoziția dedicată Neutralității. Aceasta a fost urmată în 2015 de o altă expoziție consacrată Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei în anii Marelui Război. Tot în 2014, muzeul a lansat site-ul www.marelerazboi.ro, un proiect virtual destinat publicării documentelor legate de Primul Război Mondial, aflate în colecția instituției și ale mai multor muzee partenere.

În același timp, MNIR împreună cu Institutul Cultural Român au prezentat expoziția Românii și Marele Război” în mai multe orașe din Belgia, Italia și Republica Moldova. Proiectul continuă, urmând a fi prezentat și în alte țări din Europa.

Expoziția organizată în 2016, deschisă până la finalul lui 2017 –  România în Marele Război” – este consacrată comemorării centenarului intrării în război a Regatului României, dar și situației din Transilvania, Bucovina și Basarabia, afectate, în cel mai înalt grad, de evoluțiile politico-militare din România anilor 1916 – 1918/9.

 


 

Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Victoriei Avenue, 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008

Tel. [Phone] + 40 21 – 313.19.25

E-mail: relatiipublice@mnir.ro

http://www.mnir.ro

http://www.facebook.com/MNIRpage

http://twitter.com/MNIR_

http://instagram.com/mnirpage

Zilele Europene ale Patrimoniului

În fiecare an, în luna septrembrie, miloane de cetățeni europeni sunt invitați să viziteze monumente istorice sau să ia parte la evemenimente culturale în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului organizate sub auspiciile Consiliului Europei și susținute de Uniunea Europeană.

În România, ediția din acest an are ca temă: ”Patrimoniul Cultural – Natură – Armonii”. Scopul acestei teme este de a sensibiliza cetățenii, generația tânără cu privire la cunoașterea și stimularea grijii față de patrimoniul lor cultural, de a evidenția rolul prezervării naturii, izvor dar și cadru al valorilor tradiționale având și semnificații și rezonanțe europene.

Enumerarea evenimentelor semnalate cu ajutorul direcțiilor deconcentrate ale Ministerului Culturii și Identității Naționale au rolul de a invita publicul larg să participe la ele și să se bucure de valorile culturale ce favorizează coeziunea socială cât și promovarea responsabilității cetățenilor față de mediul natural și patrimoniul construit.

Dan Kisilevici, dr. arh, coorodonat ZEP

Ediția XXV 2017 în România, 16 septembrie 2017

Lista evenimentelor dedicate

București: expoziția de fotografie „#Rusia – file din natură”, vernisaj miercuri, 20 septembrie

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” are plăcerea de a vă invita miercuri, 20 septembrie, la vernisajul expoziției temporare de fotografie „#Rusia – file din natură”, un proiect organizat în colaborare cu Ambasada Federației Ruse la București, Centrul Rus de Știință și Cultură din România și Societatea Geografică Rusă.

Expoziția „#Rusia – file din natură” oferă vizitatorilor o panoramă a ținuturilor rusești, atât din perspectiva vietăților de la firul ierbii, cât și a aspectelor de viață în sălbăticie, din miezul iernii până în inima zorilor de primăvară. Din cosmosul subacvatic sau curcubeul de la marginea pădurii până la haosul gheții și modelele naturii prezentate în alb și negru, expoziția este o mărturie a biodiversității din ținuturile îndepărtate și sălbatice ale Rusiei.

Veți avea posibilitatea să admirați file inedite din natura țării cu cea mai mare suprafață de pe glob, descoperind „locuitori” interesanți din lumea subacvatică, păsări cu penaj deosebit și mamifere maiestoase de pe teritoriul Rusiei.

Vernisajul expoziției va avea loc miercuri, 20 septembrie 2017 la ora 18.30, în prezența Excelenței Sale, domnul Valeri Kuzmin – ambasadorul Federației Ruse la București, a doamnei Natalia Muzhennikova – directorul Centrului Rus de Știință și Cultură din România și a domnului Luis Popa – directorul general al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 20 septembrie – 20 octombrie 2017.

Mai multe detalii pe pagina oficială de Facebook a Muzeului „Antipa”: www.facebook.com/muzeulantipa.

Florentina Purdescu

Department of Public Relations, Cultural marketing & Educational Programs

„Grigore Antipa” National Museum of Natural History

Sos. Kiseleff No. 1, 011341, Bucharest, Romania

Phone (0040-21) 305.60.31

Mobile 0729.074.127

Fax   (0040-21) 312.88.63

E-mail: florentinap@antipa.ro

Tulcea: Lucrarea Lunii SEPTEMBRIE la Muzeul de Artă, Francisc Şirato (1877 – 1953), „Târg”, aparținând colecției de grafică

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați

Lucrarea Lunii SEPTEMBRIE la Muzeul de Artă

Pe parcursul lunii SEPTEMBRIE 2017, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa nr.2, publicul poate viziona lucrarea artistului Francisc Şirato (1877 – 1953), „Târg”, aparținând colecției de grafică.

 

”Personalitatea artistică a lui Francisc Șirato (1877-1953), pictor, grafician si desenator, se înscrie în pictura românească a perioadei interbelice prin colorismul impresionist. Pictor și grafician, Șirato s-a specializat la Dusseldorf, în Germania, într-un atelier de litografie. […]

Francisc Șirato a abordat toate genurile în pictura de șevalet și tehnicile în pastel, acuarelă, guașe, tușuri, laviuri sau cărbune și creion. În întreaga sa creație distingem compoziții, portrete, peisaje și naturi statice, care prezintă sensibilitatea rafinată de mare colorist a pictorului. Creația sa este inspirată de satul romanesc, el creează picturi cu țărani de o mare sensibilitate: ,,Întâlnirea”, ,,Vânzătorul de covoare”, ,,Întoarcerea de la târg”. […]

Personalitatea artistică a pictorului Francisc Șirato se distinge în cultura plastică românească prin talentul nativ excepțional pentru culoare îmbogățită de profundă seriozitate, spirit de elaborare artistică și spirit intelectual. […]

Realizează lucrări de grafică și desen precum: ,,Strada”, ,,Cafenea la Balcic”, ,,Femeie șezând”. Francisc Șirato s-a dedicat și activității publicistice, a scris cronici de artă și articole în revista ,,Cugetul românesc” și ,,Sburătorul”; în anul 1938 a redactat o monografie despre Nicolae Grigorescu.

Tudor Arghezi spunea despre Șirato că ,,este artistul ce gândește cu pensula și culoarea, iar gândul său continuă dincolo de tabloul zugrăvit, dincolo de el și nu se mai isprăvește”.”

Sursa: https://destepti.ro/francisc-sirato-pictor-cronicar-de-arta

 

Cătălina Popa – Responsabil Relații Publice

relatiipublice@icemtl.ro

www.icemtl.ro, www.cjtulcea.ro , www.noviodunum.ro , www.muzee.org, www.regiocult.ro , http://proiecteuropolis.wordpress.com/ , http://archeologie-danube.hypotheses.org/

Bucureşti: Inside-Out – inaugurarea proiectului de artă sonoră în spațiul public

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Institutul Goethe și cu Muzeul Municipiului București, anunță debutul unui proiect neconvenţional, ce prezintă instalații de artă sonoră în spațiul public, numit Inside-Out.

Proiectul va fi inaugurat pe 14 septembrie, ora 16:00, pe strada Poștei, în spatele Muzeului Național de Istorie a României.

Inside-Out aduce pentru prima dată arta sonoră în zona turistică a capitalei, un spațiu inundat de muzica pop.

În perioada 14-24 septembrie 2017, bucureștenii au ocazia să parcurgă traseul sonor, care începe pe Strada Poştei, continuă la Curtea Veche și se încheie în Piaţa Sfântul Anton.

Curatoarea proiectului, Antje Vowinckel, și artista Maria Balabaş creează un refugiu în faţa asaltului de mesaje comerciale şi politice, astfel încât cetățenii să-și recupereze spațiul public într-o manieră conştientă şi activă. În acest fel, vizitatorii pot percepe spaţiul public totodată ca experiență senzorială.

Timp de unsprezece zile, în trei locuri distincte (Piața Sfântul Anton, strada Poştei și strada Franceză), sunetele vor stimula trecătorii, schimbându-le modul în care percep mediul înconjurător. Acestea vor vorbi despre arhitectura interioară a spațiului, fie că sunt sunete materiale ori mișcări imaginare în interiorul unei clădiri.

Cele trei spații se află în aceeași zonă, pentru  a putea fi vizitate cu ușurință, unul după celălalt: Strada Poștei: artă sonora în burlanele clădirilor, Strada Franceză: Ruine interactive la Curtea Veche, Strada Șepcari – Piața Sfântul Anton.

Inside-Out este un proiect al Institutului Goethe în colaborare Muzeul Național de Istorie a României și cu Muzeul Municipiului București, realizat cu ocazia aniversării a 25 de ani de la semnarea Tratatului dintre România şi Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa.


 

Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Victoriei Avenue, 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008

Tel. [Phone] + 40 21 – 313.19.25

E-mail: relatiipublice@mnir.ro

http://www.mnir.ro

http://www.facebook.com/MNIRpage

http://twitter.com/MNIR_

http://instagram.com/mnirpage

București: Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri 15-17 septembrie 2017

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri

15-17 septembrie 2017

Muzeul Național al Țăranului Român, în curtea interioară și sala Acvariu

Muzeul Național al Țăranului Român continuă tradiția celebrării uneia dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei: Înălțarea Sfintei Cruci, printr-o nouă serie de întâlniri cu artiști și meșteri iconari, care are loc, în fiecare an, în preajma zilei de 14 septembrie, în cadrul Târgului iconarilor și al meșterilor cruceri. Anul acesta vă dăm întâlnire în perioada 15 – 17 septembrie, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.

Muzeul Țăranului păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari.

 

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere și să recupereze frumusețea icoanei, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.

Continuăm și anul acesta noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un altfel de dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi. Prezența unor iconari demult consacrați în cadrul târgurilor MȚR și prezenți în colecții particulare și muzeale ca: Nicolae Muntean, Mihaela Bercea, Angela Ludoșanu, Teodora Roșca, Bogdan Herăscu, Camelia Drăgan, Radu Dincă, Letiția Rotaru, Mirela Leahu, Silviu Batariuc, Daniel Stancu, cât și a unor iconari nou descoperiți, asigură ca și anii trecuți, calitatea și valoarea viziunii lor asupra meșteșugului. Structura târgului rămâne, ca întotdeauna, mai aproape de atmosfera unei sărbători, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, heruvimi și Crucea în variante ne-împuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Adăugăm acestora pânzături, ștergare, scoarțe, aduse în tîrg de colaboratorii noștri mai vechi și mai noi.

 

Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere și prăjituri de casă.

Ateliere / întâlniri

Intrate deja în obișnuitul târgului, atelierele de pictură pe sticlă și lemn, cât și cel de însemnat și încrustat cruci, vor fi prezente în acest an cu tehnici și teme prin care copiii, dar și adulții sunt invitați să descopere cum desenau iconarii vechi izvoadele și zugrăveau sfinții și îngerii, pictând pe dosul sticlei sau pe lemn grunduit, cum se însemnează și se încrustează pristolnicele și icoanele de vatră, în cadrul unor întâlniri cu câțiva dintre iconarii și crucerii al căror meșteșug prezintă atât o raportare adecvată la canon, cât și o sursă de inspirație pentru noi creații.

Programul atelierelor:

Vineri, 15 septembrie

orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu Bogdan Herascu – vârsta minimă 8 ani (înscrierile se fac numai la telefon 0726 237 376)

orele 15-17 / atelier de sculptură în lemn cu meșterul Vasile Moldoveanu – vârsta minimă 10 ani

Sâmbătă, 16 septembrie

orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu meșterul Nicu Muntean – vârsta minimă 7 ani

orele 13-15 / atelier de pictură icoane pe lemn cu meșterul iconar Angela Ludoșanu – vârsta minimă 8 ani

Duminică, 17 septembrie

orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu artistul Radu Dincă – vârsta minimă 7 ani

Atelierul costă 5 lei/ persoană și va avea loc lângă bisericuța din lemn. Pentru înscrieri și alte informații vă rugăm să ne scrieți la adresa educatiemuzealamtr@gmail.com. Pentru fiecare atelier sunt 10 locuri disponibile.

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român.

De vineri, 15 septembrie, până duminică, 17 septembrie 2017,

de orele 10 de dimineață până la 6 seara.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

Chişinău: expoziţia Ştefan Luchian între tradiţie şi modernitate, vernisajul joi, 14 septembrie 2017, orele 16.00

Expoziţia

ŞTEFAN LUCHIAN ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERNITATE

la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei

Vernisaj: joi, 14 septembrie 2017, orele 16.00

Durata: 15 septembrie 2017 – 5 noiembrie 2017

Locul: Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău, str. 31 August 1989 nr. 115

 

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Muzeul Naţional de Artă al României şi Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” vă invită joi, 14 septembrie 2017, orele 16.00 la vernisajul expoziţiei Ştefan Luchian între tradiţie şi modernitate, deschisă în perioada 15 septembrie – 5 noiembrie 2017, la sediul muzeului din str. 31 August 1989 nr. 115, Chişinău.

Expoziţia este organizată din iniţiativa comună a Muzeului Naţional de Artă al României și a Muzeului Național de Artă al Moldovei, rezultat al unei mai vechi dorințe de colaborare între cele două țări. Selecția cuprinde câteva dintre cele mai reprezentative lucrări ale pictorului, ilustrative pentru toate etapele de creație și marchează astfel trecerea a o sută de ani de la dispariția artistului.

Format inițial în ambianța academistă a Școlii de la București, dar fascinat de timpuriu de maniera nouă de a picta a lui Grigorescu, Luchian își continuă pregătirea la München şi apoi la Paris. Aici frecventează nu doar atelierele academiste ci și expozițiile artiștilor contemporani și se familiarizează cu ideile care circulau în mediile artistice. Puternicul filon realist al lucrărilor cu tematică socială (La împărţitul porumbului, Mahalaua Dracului, Ghereta din Filantropia) este urmat de unul de natură lirică ce străbate atât unele peisaje (Peisaj cu trei căpiţe) cât și, mai ales, naturile statice cu flori (Anemone, Trandafiri, Scara cu flori). Selecția nu putea trece cu vederea faimosul Autoportret, subintitulat sugestiv și modest, „un zugrav”.

Parcursul expozițional urmărește astfel nu doar evoluția cronologică a tematicii ci și calitatea novatoare a picturii lui Luchian, marcată de o deschidere a paletei cromatice, de contraste cromatice și tonale îndrăznețe, de o picturalitate cuceritoare a graficii.

Cele 26 de lucrări selectate recreează sugestiv parcursul de excepție al unui artist care reprezintă magistral începuturile modernității românești, constituind o întâlnire demult așteptată.

Un catalog bogat ilustrat, cu texte de Liliana Chiriac și Elena Olariu şi o cronologie realizată de Ilinca Damian însoțește expoziția.

Arad: expozitia 300 de ani de viata evreiasca la Arad, Consiliul Judetean Arad, 12-24 septembrie 2017

Consiliul Judeţean Arad/etaj 1 (str. Corneliu Coposu 22)
12-24 septembrie, orele 09.00-16.00
Curator: dr. Adelina Stoenescu/ Complexul Muzeal Arad

Cu prilejul marcării a 300 de ani de viaţă evreiască la Arad, Complexul Muzeal Arad prezintă publicului arădean expoziţia dedicată membrilor comunităţii evreieşti, care au jucat un rol important în istoria Aradului timp de trei secole, începând cu anul 1717.
Expoziţia a fost vernisată în prezenţa Excelenţei Sale Tamar Samash, Ambasador al Statului Israel în România.

Expoziţia, prin fotografiile de familie, documentele personale, actele oficiale, scrisorile, obiecte personale şi de cult reconstituie destinul unor familii evreieşti din Arad, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea şi până la emigrarea în Israel, în timpul regimului comunist. Alături de documentele de arhivă, obiectele muzeale reconstituie istoria, tradiţiile, fragmente de viaţa cotidiană.

„În anul 1717, la data de 1 mai, generalul locotenent Ştefan Cosa, comandantul cetăţii Aradului, emite o scrisoare de protecţie prin care acordă primilor evrei permisiunea de a se stabili în oraş. A urmat cu timpul stabilirea altor evrei şi formarea unei comunităţi care a ajuns la 12.000 se suflete şi care a adus o importantă contribuţie la dezvoltarea pe toate planurile a oraşului Arad. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, urmată de înfiinţarea Statului Israel, majoritatea evreilor din România, inclusiv cei din Arad au emigrat, dar păstrează în suflet Aradul. Numeric mult diminuată, comunitatea evreiască a Aradului continuă să fie o prezenţă activă în viaţa oraşului, membrii ei definindu-se ca fiind cetăţeni loiali şi utili ai României„. – ing. Ionel Schlesinger, preşedintele Comunităţii Evreilor din Arad.

Colecţia de obiecte muzeale, legate de istoria evreilor, s-a constituit prin strădania muzeografilor arădeni, de remarcat fiind munca istoricului arădean Gheorghe Lanevschi.
Bunurile de patrimoniu, cuprinse în colecţia „Comunitatea evreilor din Arad” a Complexului Muzeal Arad, au fost donate muzeului arădean în perioada 1993-2005 de către membrii comunităţii evreieşti: Braun Margit, dr. Hatschek Pál si Terezia, Seidner Ioan şi Steinberg Margareta, Arnstein Andor, Dr. Nagy Ştefan, Stein Ştefan, familia Ruppert, Stern Ileana, Stern Nicolae, Weisz Clara, Bremmer Eva, Rosenberg Rozalia, Toma Else şi Comunitatea Evreilor Arad.

În ultimii ani colecţia muzeului arădean a fost valorificată expoziţional şi educaţional prin proiecte pentru copii şi tineri, organizate în colaborare cu şcolile arădene, instituţiile de învăţământ superior din Arad, Cluj şi Bucureşti, Comunitatea Evreilor din Arad, Centropa, Şcoala Internaţională de Studiu a Holocaustului, Yad Vashem (Israel).

Proiect expoziţional realizat cu sprijinul generos şi donaţiile familiilor evreieşti din Arad/Comunitatea Evreilor din Arad şi cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Arad.

13 septembrie 2017
Adelina Stoenescu,
Complexul Muzeal Arad

Galaţi: expoziţia COMERŢ ŞI INDUSTRIE ÎN GALAŢIUL INTERBELIC, vernisajul vineri, 15 septembrie 2017, ora 1200

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați în colaborare cu Asociaţia „Galaţi, oraşul meu”, vă invită vineri, 15 septembrie 2017, ora 1200 la vernisajul expoziţiei COMERŢ ŞI INDUSTRIE ÎN GALAŢIUL INTERBELIC.

Expoziția organizată de muzeograf Valentin Bodea redă starea de fapt a perioadei interbelice, caracterizată printr-o economie înfloritoare care a tras după sine un nivel de trai ridicat și o efervescență culturală și spirituală. Comercianții gălățeni au fost cei care au relansat după Primul Război Mondial economia și industria orașului Galați, dar și a României Mari.

„Galații, primul port al României Mari la Dunăre, având pe apă comunicație cu țările cele mai depărtate din apus și răsărit, a dobândit de mult o însemnătate mondială ca oraș comercial.[…] Industriile din Galați au luat în ultimele decenii și mai ales după răsboiu un avânt mai mare decât comerțul, datorită spiritului de intreprindere al fabricanților, și situației favorabile a portului Galați, care este în legătură directă cu străinătatea pe calea eftină a apei și mai ales protecționismului vamal, care exclude în parte concurența produselor similare străine. După București, Galații este cel mai industrial oraș din toată țara.” (Gh. N. Munteanu-Bârlad – „Galații”)

 

Evenimentul se va desfăşura în LAPIDARIUM (secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi), din str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2, lângă Biserica Greacă.

Biroul Relații publice,

Nicoleta Gheorghe

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați

Str. Al. I. Cuza, nr. 80, site: www.migl.ro

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Facebook: www.facebook.com/muzeugl, www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati