arheologie

Beclean: Ziua Porţilor Deschise la şantierul arheologic Băile Figa

Afis_Figa

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Sf. Gheorghe, judeţul Covasna, str. Gábor Áron, nr. 16, tel./fax: 0267/314139, e-mail: secretariat @mncr.ro

Ziua Porţilor Deschise la şantierul arheologic Băile Figa (oraş Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud)

În organizarea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni și a Universității Exeter din Marea Britanie, cu sprijinul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Bistrița-Năsăud și al Primăriei Orașului Beclean, va avea loc marți, 25 august 2009, începând cu ora 10.00, ZIUA PORȚILOR DESCHISE la șantierul arheologic BĂILE FIGA, orașul Beclean, jud. Bistrița-Năsăud, ocazie cu care orice persoană interesată va putea urmări munca arheologilor și va primi informații legate de cercetările în curs de desfășurare.

Importanța și ineditul acestui sit arheologic vine din descoperirea a numeroase construcții și instalații de lemn cu vârste cuprinse între anul 3.000 î. Hr. și anul 1900 (datarea s-a făcut prin metoda 14C la Laboratorul Gröningen), acestea fiind urme arheologice directe de exploatare minieră a sării.

Situl arheologic „Băile Figa” este primul sit de acest tip cercetat în Europa de sud-est. Numărul mare de obiecte de lemn descoperite permite construirea unei scări dendrocronologice pentru această parte a Europei, care va permite datarea vestigiilor arheologice cu precizie de până la un an.

Colectivul de cercetare sistematică este constituit din arheologi români și britanici, sub coordonarea domnului Prof. Dr. Anthony Harding, membru al Academiei Britanice și a domnului Dr. Valerii Kavruk, director al Muzeului Național al Carpaț ilor Răsăriteni.

Evenimentul beneficiază de prezenţa domnului THEODOR PALEOLOGU, Ministrul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național.

Pentru mai multe informaţii vă rugăm să contactaţi Biroul Relaţii Publice şi Marketing al MNCR (muzeograf Deák Andrea, e-mail: [email protected] şi muzeograf Cristina Felea, e-mail: [email protected] sau vizitaţi site-ul muzeului: www.muzeul-carpatii-rasariteni.ro.

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Isaccea: Ziua porților deschise la Cetatea Noviodunum

AFIS-Noviodunum

Ziua porților deschise la Cetatea Noviodunum

Vineri, 21 august 2009, intre orele 9.00-16.00, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea in colaborare cu partenerii sai University of Cambridge, University College of London, University of Southampton, Primaria Isaccea, Muzeul Brailei, Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Academia Romana – Filiala Iasi, Institutul de Arheologie Iasi, organizeaza „Ziua porților deschise la Cetatea Noviodunum„.

Colectivele de cercetare roman si britanic va invita sa vizitati Situl arheologic Isaccea [Noviodunum] si expozitiile organizate cu aceasta ocazie la Centrul de Studii Noviodunum (baza arheologica).

Va asteptam!

http://www.noviodunum.ro/

http://www.noviodunum.blogspot.com/

http://www.isaccea.ro/

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Vităneşti: Ziua Porţilor Deschise – Şantierul arheologic Vităneşti, jud. Teleorman

vitanesti

Joi, 30 iulie 2009, începând cu orele 10.00, pe şantierul arheologic Vităneşti, jud. Teleorman va avea loc Ziua Porţilor Deschise, aflată anul acesta la cea de-a patra ediţie.

Cu această ocazie, cei interesaţi pot vedea unele din cele mai interesante descoperiri din campania de anul acesta, iar membrii colectivului de cercetare vor oferi informaţii legate de cercetările în desfăşurare. În aşezarea de la Vităneşti-Măgurice cercetările au început în anul 1993. În acest sit sunt cercetate vestigiile unei aşezări de acum cca. 6.000 de ani.

Până acum au fost scoase la lumină resturile unor locuinţe cu un bogat inventar arheologic, printre care amintim piese de excepţie cum ar fi un vas antropomorf şi un mic pandantiv din aur, care reprezintă unul dintre primele obiecte din acest metal descoperit pe teritoriul României.

Cercetările se desfăşoară în cadrul proiectului “Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos” al cărui obiectiv principal este cunoaşterea societăţii umane din sudul României între mileniile VI-IV î. Chr. Proiectul cuprinde mai multe situri arheologice din Sudul României, iar la nivel instituţional reprezintă o colaborare dintre Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Judeţean Teleorman, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul Judeţean Buzău şi Muzeul Romanaţiului – Caracal.

Muzeul Naţional de Istorie a României

Departamentul Educaţie – Relaţii Publice: tel. 021. 315.82.07 int. 1008, e-mail: [email protected]

Persoană de contact: Katia Moldoveanu

Muzeul Judeţean Teleorman

Relaţii Publice: tel. 0247-314761, email: [email protected]

Persoană de contact: Corina Iordan

Prezentarea muzeului MNIR în evidenţa CIMEC

Prezentarea muzeului MJIT în evidenţa CIMEC

Cernavodă: Proiectul de educaţie culturală CAPIDAVA REDIVIVA

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă desfăşurarea unui nou proiect de educaţie culturală co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional: CAPIDAVA REDIVIVA. Pe parcursul a patru zile (29 iulie –1 august 2009), grupe de elevi din localităţile Cernavodă şi Topalu vor avea ocazia să descopere într-un mod atractiv ― care să le stimuleze deopotrivă curiozitatea şi imaginaţia ― moştenirea culturală a antichităţii romane, pornind de la un important sit arheologic de la Dunărea de Jos, cetatea Capidava.

Având ca repere şi argumente deopotrivă vestigiile şi istoria – vechi de secole – ale acestui important punct defensiv al Imperiului Roman la Dunăre – Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti) în colaborare cu o serie de parteneri propune o nouă abordare în ceea ce priveşte pedagogia patrimoniului, respectiv implicarea elevilor şi a comunităţilor locale din zonele în care se desfăşoară unele dintre cele mai reprezentative cercetări arheologice din România.

Seria de activităţi educaţionale dedicate celor mai tineri dintre membrii acestor comunităţi locale se va desfăşura atât în cadrul sitului arheologic Capidava, precum şi la şcoala generală din comuna Topalu. Modulele educaţionale au fost proiectate astfel încât prin îmbinarea învăţării şi a jocurilor, copii să poată înţelege mai bine semnificaţia şi importanţa patrimoniului arheologic local şi naţional, să poată observa detaliile specifice legate de cercetarea arheologică de teren, precum şi a celor privind protejarea şi punerea în valoare a siturilor arheologice.

Proiectul ― coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României – Centrul Naţional de Cercetare în Domeniul Muzeologiei „Radu Florescu” ― este organizat în parteneriat cu Seminarul de Arheologie din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, două importante muzee din Constanţa (Muzeul de Artă şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie), Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanţa şi Asociaţia Antiquitas şi cu sprijinul primăriilor din Cernavodă şi Topalu.

Ziua de 1 august marchează „Ziua porţilor deschise” a şantierului arheologic Capidava şi este în întregime dedicată tuturor celor care vor dori să viziteze situl şi să afle ― în cadrul unor vizite ghidate special pregătite pentru această ocazie ― istoria anticei cetăţi. Vă invităm să fiţi alături de noi şi să contribuiţi prin aceasta la recunoaşterea şi viitorul Capidavei, un sit emblematic al civilizaţiei romane în zona dunăreană.

clip_image001

Informaţii suplimentare:

www.mnir.ro – secţiunea „evenimente”

Persoane de contact:

dr. Ioan Opriş, conferenţiar universitar (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie – Seminarul de Arheologie) şi responsabil ştiinţific al sitului arheologic Capidava: [email protected]

Monica Bîră, muzeograf, Muzeul Naţional de Istorie a României – tel: 021 315 82 07 / int. 1012 sau1059, e-mail: [email protected]

CAPIDAVA REDIVIVA

Proiect de educaţie culturală co-finanţat de AFCN

Program


MIERCURI, 29 iulie 2009

Activităţi educaţionale pentru elevi

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

Participanţi: elevi de la Colegiul Energetic Cernavodă

JOI, 30 iulie 2009

Activităţi educaţionale pentru elevi

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

Participanţi: elevi de la Şcoala generală nr. 2, Cernavodă



VINERI, 31 iulie 2009

Activităţi educaţionale pentru elevi

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

Participanţi: – elevi de la Şcoala generală nr. 4, Cernavodă

SAMBATA, 1 august 2009

Ziua porţilor deschise la Capidava

09.00 – 17.00 vizite ghidate pentru copii şi adulţi pe situl arheologic de la Capidava

Activităţi educaţionale pentru elevi

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

Participanţi: elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII Topalu şi de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” – Constanţa

Atelier pedagogic

14.00 – 16.00

o ghidul pedagogic de pregătire a vizitei pe sit – propuneri de îmbunătăţire

Participanţi: elevi de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” – Constanţa, muzeografi, arheologi, studenţi

Afis_Capidava

Proiectul de educaţie culturală CAPIDAVA REDIVIVA

― material informativ suplimentar —

Proiectul de educaţie culturală CAPIDAVA REDIVIVA îşi propune ca prin desfăşurarea unor activităţi culturale dedicate cu precădere copiilor şi organizate prin implicarea unor instituţii centrale şi locale, aparţinând deopotrivă sectorului cultural precum şi al celui de învăţământ, să creeze premisele favorabile dezvoltării unei noi viziuni asupra pedagogiei patrimoniului. Cum îi învăţăm pe cei mici să cunoască moştenirea culturală a zonei din care provin, să cunoască realităţi care au aparţinut unor epoci trecute şi care au lăsat însă urme vizibile până în zilele noastre; cum îi implicăm în păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural, cum să-i facem conştienţi de importanţa dar şi de fragilitatea acestuia. Acestea au fost câteva din întrebările cărora acest proiect a încercat să le răspundă, concentrându-se asupra câtorva comunităţi aflate în apropierea unuia sit emblematic pentru epoca romană: cetatea de la Capidava.

De asemenea, pornind de la ideea că autorităţile locale dar şi simplii locuitori ai comunităţilor aflate în apropierea siturilor pe care se desfăşoară cercetări sistematice vor fi din ce în ce mai angrenaţi în procesul de punere în valorare — culturală şi de ce nu şi economică ― s-a dorit implementarea unui model de bună practică între, pe de-o parte comunitatea ştiinţifică (cercetători, arheologi, studenţi) care îşi desfăşoară activitatea vară de vară pe şantierul de la Capidava şi, pe de altă parte, comunitatea locală. Atenţia s-a îndreptat fireşte către cei mai tineri dintre membrii acesteia, copii, deoarece şi de ei va depinde pe viitor felul în care situl arheologic de o valoare deosebită de la Capidava va fi gestionat şi protejat.

Activităţile educaţionale propuse elevilor cuprind două secţiuni:

· vizită interactivă pe şantierul arheologic, unde vor avea ocazia să asculte cu mai multă atenţie povestea zidurilor acestei cetăţi romane care a fost construită în cadrul planului de pregătire a războaielor împotriva dacilor de către împăratul Traian şi care a trecut prin perioade de înflorire economică dar şi prin momente extrem de dificile, cum ar fi anii 248-250 când a fost distrusă în timpul atacurilor gotice, pentru a fi reconstruită din temelie ulterior.

· modul educaţional care include o serie de materiale didactice (jocuri, fişe, planşe) elaborate special în cadrul acestui proiect cu scopul de a facilita abordarea unor subiecte referitoare la civilizaţia romană precum şi la moştenirea culturală a antichităţii.

În desfăşurarea efectivă a activităţilor educaţionale din proiect (aflate acum la cea de-a doua etapă, prima având loc la Constanţa) au fost implicaţi şi elevi de la Colegiul Pedagogic din Constanţa, care se pregătesc pentru a deveni animatori culturali, îndeletnicire care, ţinând cont de numeroasele situri arheologice din Dobrogea, deţine un mare potenţial de dezvoltare.

Proiectul urmăreşte să readucă în atenţia publicului şi eforturile de cercetare sistematică a siturilor istorice întreprinse în general de către arheologi, şi în special de iniţiatorii şi promotorii cercetărilor de la Capidava, Grigore (1892-1960) şi Radu Florescu (1932-2003).

Cetatea de la Capidava – repere istorice, cronologice şi de cercetare

Situată pe malul Dunării, cetatea de la Capidava făcea parte împreună cu alte fortificaţii precum Carsium, Cius, Troesmis, Noviodunum şi Aegyssus dintr-o linie defensivă al cărei scop urmărea două obiective complementare: crearea unor condiţii favorabile pentru continuarea expansiunii imperiului precum şi asigurarea securităţii locuitorilor din provinciile romane prin oprirea unor eventuale atacuri ale populaţiilor învecinate.

Construită în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea pe locul unei fortificaţii dacice – aşa cum indică numele – cetatea de la Capidava a fost un punct important în sistemul de apărare al Imperiului Roman. Deşi nu se cunoaşte cu exactitate anul în care a fost ridicată – cândva între 98 – 106 – apariţia cetăţii trebuie pusă în legătură cu pregătirile făcute de Traian în vederea câştigării războiului împotriva dacilor. Asemenea tuturor construcţiilor cu caracter defensiv şi Capidava a fost construită utilizându-se forţa de muncă a soldaţilor. Inscripţiile găsite aici confirmă faptul că au fost detaşamentele aparţinând Legiunilor V Macedonica de la Troesmis şi XI Claudia de la Durostorum, cele care au ridicat un castellum pe stânca de la Capidava, cu scopul de a controla vadul Dunării.

Ca multe dintre oraşele romane de provincie, Capidava s-a dezvoltat pornind de la fortificaţia militară iniţială care a înglobat apoi atât vechea aşezare autohtonă (a geţilor) aflată în apropiere cât şi structurile care se dezvoltă inevitabil în jurul campamentului militar şi care au legătură cu o serie de activităţi menite să furnizeze cele necesare soldaţilor staţionaţi aici.

Rolul defensiv propriu-zis al cetăţii a fost asumat la început de către garnizoana formată din Cohors I Ubiorum, înlocuită în timpul războaielor dacice cu o altă formaţiune militară, al cărei nume indică tot o origine germanică (Cohors I Germanorum civium romanorum), care a staţionat aici până în secolul III.

În ultimele secole ale stăpânirii romane din zonă, care se suprapun cu transgresarea Imperiului Roman către forma sa bizantină dar şi cu o creştere a frecvenţei şi a forţei atacurilor barbare, Capidava cunoaşte o perioadă dificilă, fiind chiar distrusă în timpul atacurilor gotice din 248-250, şi apoi refăcută din temelie în vremea împăraţilor Gallienus, Aurelian sau a lui Diocleţian. Cercetările arheologice au evidenţiat faptul că refaceri succesive – parţiale – au fost făcute şi în sec IV şi V, când cetatea a fost din nou afectată de violenţa atacurilor barbare. Ultimele urme ale prezenţei romano-bizantine în cetate au putut fi plasate în timp cu ajutorul monedelor, astfel încât putem plasa cu siguranţă abandonarea cetăţii de către reprezentanţi ai puterii oficiale în primul sfert al secolului al VII-lea (ultima monedă descoperită datând din anul 614).

Cercetările arheologice au început aici în 1924, şantierul de la Capidava făcând parte din seria celor deschise în perioada interbelică de discipolii renumitului arheolog Vasile Pârvan.

În momentul de faţă arheologii îşi desfăşoară aici activitatea vară de vară, la cercetările întreprinse sub coordonarea şefului de şantier dr. Ioan C. Opriş – participând echipe provenite de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Istorie a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie – Constanţa.

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC