București: conferința „Abordări ale peisajelor arheologice. Instrumente, metodologie și studii de caz”

Afis_Conferinta_Peisaj_Arheologic_ro_modificat_MNIR

Conferinţa ştiinţifică

ABORDĂRI ALE PEISAJELOR ARHEOLOGICE

INSTRUMENTE, METODOLOGIE ŞI STUDII DE CAZ ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ŞI ARHEOLOGIC EUROPEAN

Bucureşti, 22-23 octombrie 2014

UPDATE – PERIOADA DE ÎNSCRIERE LA CONFERINȚA ABORDĂRI ALE PEISAJELOR ARHEOLOGICE INSTRUMENTE, METODOLOGIE ȘI STUDII DE CAZ ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ȘI ARHEOLOGIC EUROPEAN” (București, 22-23 octombrie 2014) SE PRELUNGEȘTE PÂNĂ LUNI, 6 OCTOMBRIE 2014.

 

Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea să vă invite la conferinţa ştiinţifică „Abordări ale peisajelor arheologice. Instrumente, metodologie şi studii de caz în domeniul patrimoniului arhitectural şi arheologic european”, care se va desfăşura la Bucureşti, între 22-23 octombrie 2014. Acest eveniment este organizat în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului (România) şi UMR 7041 ArScAn (Archéologie et Sciences de l’Antiquité) – Équipe Archéologies Environementales (Franţa).

Conferinţa este organizată ca eveniment final al proiectelor: „Peisaje Arheologice. Perspective, istorie şi evoluţie”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (Ministerul Culturii) şi “Digitizarea 3D a elementelor reprezentative ale patrimoniului architectural şi archeologic european (3D-Icons), finanţat de Comisia Europeană prin programul ICT Policy Support Programme. Conferinţa este de asemenea plasată sub auspiciile proiectului european „ArchaeoLandscapes Europe” (ArcLand), finanţat de Comisia Europeană prin programul Culture 2007-2014. Toate proiectele amintite au drept scop principal cercetarea şi promovarea patrimoniului cultural.

Conferinţa se va desfăşura pe parcursul a două zile, prima fiind dedicată abordărilor teoretice cu privire la conceptul de peisaj (definiţii, istorie, evoluţii, etc.) şi metodelor de interpretare (G.I.S., teledetecţie, L.I.D.A.R., fotografie aeriană, geostatistică, analiză spaţială, digitizare, modelare şi recompunere 3D etc.). Cea de-a doua zi va fi dedicată prezentărilor de proiecte naţionale şi internaţionale, deja implementate sau în curs de desfăşurare.

Participanţii sunt invitaţi să susţină comunicări într-una sau în ambele secţiuni. Comunicările trebuie susţinute în limba engleză şi nu trebuie să depăşească 20 de minute.După fiecare comunicare, 5 minute vor fi dedicate discuţiilor.

Rezumatele vor fi publicate în broşura conferinţei şi pe site-ul web al proiectului.

Textele comunicărilor vor fi publicate în volumul dedicat conferinţei.

Nu există o taxă de înregistrare la conferinţă, iar organizatorii vor asigura coffee-break-urile şi cina festivă. Participanţii trebuie să îşi achite individual costurile de drum şi cazare,

Cei care doresc să prezinte o comunicare sunt rugați să trimită titlul și rezumatul acesteia la adresa  archeo_landscapes@cimec.ro până la data de 1 octombrie 2014.

Persoane de contact:

Bogdan Şandric, email bogdan.sandric@cimec.ro

Philippe Fajon, e-mail: philippe.fajon@culture.gouv.fr

Corina Nicolae, e-mail: mariacorinanicolae@gmail.com

Aşteptăm cu interes participarea dumneavoastră.

Icoane din Patrimoniul Cultural Național cu tema „Adormirea Maicii Domnului” (15 August)

Icoane din Patrimoniul Cultural Național cu tema „Adormirea Maicii Domnului” (15 August)

O selecție de icoane clasate în patrimoniul cultural național cu tema „Adormirea Maicii Domnului” găsiți aici:

http://clasate.cimec.ro/lista.asp?selectie-bunuri-culturale=Adormirea-Maicii-Domnului-15-August-Assumption-of-the-Blessed-Virgin-Mary

Baza de date online a bunurilor culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național (http://clasate.cimec.ro) a ajuns la 43.327 de bunuri, dintre care 25.823 clasate în Tezaur și 17.504 clasate în Fond. Alte dosare de bunuri clasate sunt în curs de procesare.

Este cel mai mare catalog ilustrat de bunuri culturale din patrimoniul României! Puteți vedea ultimele bunuri adăugate accesând Lista completă (buton dreapta), puteți selecta bunuri pe criteriile deținător, județ, domeniu de patrimoniu, autor, tip, ordin de clasare în ferestrele de căutare sau puteți căuta pe șir de caractere ceea ce vă interesează.

 

În dreapta ecranului găsiți și alte selecții tematice interesante.

Baza de date este întreținută de Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Evidență Cercetare a Patrimoniului Cultural Mobil, Imaterial și Digital (fost CIMEC). Director: Dan Matei. Responsabili de proiect: Dragoș Ungureanu, Ania Stan. Programator: Cosmin Miu.

Bunuri culturale referitoare la Sfântul Nicolae – icoane clasate în Patrimoniul Cultural Național

Icoană pe sticlă - Morar, Ion. Sf. Ierarh Nicolae Copyright: Muzeul Naţional al Ţăranului Român - BUCUREŞTI

Icoană pe sticlă – Morar, Ion. Sf. Ierarh Nicolae
Copyright: Muzeul Naţional al Ţăranului Român – BUCUREŞTI

Sf. Nicolae în calendarul popular

Sărbătoarea din ziua de 6 decembrie poartă în calendarul tradițional numele de Crăciunul copiilor și este dedicată Sf. Nicolae, numit popular Sf. Niculae sau Sân‑Nicoară.

În legendele și povestirile populare Sf. Nicolae apare ca fiind al doilea sfânt făcut de Dumnezeu și stă la stânga Părintelui Ceresc, alături de Sf. Mihail. În nopțile sărbătorilor mari, când se deschid cerurile, poate fi văzut stând la masa Împărătească, alături de Dumnezeu.

Fiind una dintre cele mai de seamă prezențe din calendarul popular, Sf. Nicolae are atribuții diverse: păzește soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el și să lase lumea fără lumină și fără căldură, este iscoada lui Dumnezeu pe lângă drac, ajută văduvele, orfanii și fetele de măritat, este stăpânul apelor și salvează de la înec corăbierii și apără soldații pe timp de război.

Icoană pe sticlă. Sfântul Nicolae Copyright: Muzeul Bran - BRAŞOV

Icoană pe sticlă. Sfântul Nicolae
Copyright: Muzeul Vămii Medievale – BRAN

Despre Sf. Nicolae se spune că ajută fetele sărace, cărora le lasă pungi cu bani, de aici obiceiul de a dărui copiilor dulciuri și uneori o nuielușă, dacă au fost neascultători.

În mitologia populară Sf. Nicolae reprezintă ipostaza timpului îmbătrânit și e reprezentat ca un bătrân cu barba albă, călărind pe un cal alb. Calitatea sa de păzitor al timpului face ca ziua de 6 decembrie, considerată începutul iernii, să fie un moment potrivit pentru diferite pronosticuri despre vreme: dacă Sf. Neculai își scutură barba lui cea albă, trebuie să ningă neapărat; dacă Sân‑Nicoară vine cu cal alb (adică cu zăpadă), atunci iarna va fi scurtă, iar dacă vine cu cal negru, atunci iarna va fi lungă; când Sf. Neculai găseşte Bistriţa neîngheţată, pune pod de gheaţă peste ea.

Ziua de Sf. Nicolae se serba pentru ajutor la boli şi mai ales la lovituri și se ține pentru ca vitele să fie sănătoase. Pentru a aprecia rodul livezilor în anul următor, se puneau crenguţe de pomi fructiferi în apă, care înflor până la Anul Nou.

Din această zi, începea organizarea cetei de feciori care meargeau la colindat.

Galerie foto, 60 icoane clasate în Patrimoniul Cultural Național:

http://clasate.cimec.ro/lista.asp?selectie-bunuri-culturale=5-decembrie-Sfantul-Nicolae-Icoane

Bunuri-culturale-referitoare-la-Sfantul-Nicolae-clasate-cimec-ro

Bibliografie:

Ovidiu Bîrlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Editura științifică și enciclopedică, București, 1976.

Ion Ghinoiu, Sărbători și obiceiuri românești, Editura Elion, București, 2002.

Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I-II, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1994.

Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998.

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, Bucureşti, 2001.

Elena Niculiţă‑Voronca, Datinele și credinţele poporului român (…), II, editura Polirom, Iaşi, 1998.

Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura SAECULUM I. O., Bucureşti, 1997.

Resurse web:

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie06.htm

http://www.crestinortodox.ro/stiri/ziarul-lumina/cultul-sfantului-nicolae-78501.html

Text: Ania Moldoveanu,

Selecție: Ania Moldoveanu,

Web: Cosmin Miu, Vasile Andrei.

Patrimoniul Cultural Naţional cuprinde bunuri culturale cu valoare excepţională pentru umanitate şi deosebită pentru România.  Informaţii şi imagini referitoare la aceste bunuri pot fi accesate pe http://clasate.cimec.ro/. Catalogul on-line prezintă peste 40.000 de bunuri culturale şi este  îmbogăţit permanent cu circa 500 de noi înregistrări pe lună. Digitizarea asigură accesul publicului larg la informaţii culturale şi totodată prezervarea datelor referitoare la patrimoniul cultural mobil.

Botoșani: lansarea volumului “Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani”, autor dr. Octavian Liviu Șovan

Consiliul Județean Botoșani, Muzeul Județean Botoșani, în colaborare cu Direcția pentru Cultură Botoșani și Institutul Național al Patrimoniului vă invită miercuri, 23 octombrie 2013, la ora 11:00, la Botoșani, în Sala Polivalentă a Muzeului, la lansarea volumului

Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani”, al cărui autor este dr. Octavian Liviu Șovan.

Proiectul editorial a fost finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Printre participanți se numără:

– Narcis Ionuţ Afrăsinei, Director A.F.C.N.

– Dr. Ion Ioniţă, cercetător ştiinţific I, Institutul de Arheologie Iaşi

– Dr. Vasile Chirica, profesor universitar, Universitatea „M. Kogălniceanu” Iaşi

– Bogdan Şandric, analist–arheolog, Institutul Naţional al Patrimoniului

Evenimentul va fi întregit de vernisajul expoziției „COMORI ARHEOLOGICE BOTOŞĂNENE”, ce cuprinde exponate din necropola din sec. IV-V de la Mihălăşeni – săpături arheologice Octavian Liviu Şovan și din aşezarea Culturii Cucuteni de la Vorniceni – săpături arheologice Maria Diaconescu.

Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani 2013

Lucrarea „Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani” reprezintă rodul strădaniilor de peste un deceniu ale autorului de a aduce la zi Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani, publicat în 1976. Cu cele peste 1.800 de situri arheologice înregistrate, repertoriul 2013 reprezintă mai mult decât dublul celui de acum peste 35 de ani.

În plus, lucrarea beneficiază de un suport cartografic modern, rod al colaborării fructuoase din ultimii 4 ani cu echipa de administrare a Repertoriului Arheologic Național (RAN) de la Institutul Național al Patrimoniului. Începută ca o colaborare cu Direcția de Cultură Botoșani pentru completarea bazei de date a Repertoriului Arheologic Național ( http://ran.cimec.ro), curând s-a conturat ideea publicării unui repertoriu al județului însoțit de hărți digitale de detaliu.

O contribuţie specială a „Repertoriului” la protejarea patrimoniului arheologic rezidă în înregistrarea prealabilă a tuturor siturilor arheologice în baza de date a Repertoriului Arheologic Naţional și acordarea de coduri RAN fiecărui obiectiv documentat. Codul RAN a fost apoi preluat şi în fişele de sit din prezenta lucrare, unde a devenit unul din atributele “administrative” cele mai importante.

Lucrarea se compune din două părți distincte:

1. Volum de cca 500 de pagini

2. DVD-ROM anexă, conținând 160 de hărți + date geospațiale care au format elementele (straturile hărților) plus un soft GIS pentru editarea datelor geospațiale.

Hărțile sunt grupate în funcție de unitățile administrativ teritoriale ale județului Botoșani și sunt editate în formate distincte: tif, care permite doar o utilizare simplă şi (geo) pdf, ce oferă posibilitatea unei utilizări mai complexe: se pot vizualiza coordonatele geografice, se pot face măsurători de distanţe, perimetre şi arii, se pot adăuga noi date, completând astfel harta după dorinţa utilizatorului etc. Pentru ca hărţile să ofere un grad ridicat de vizibilitate a conţinutului au fost salvate la scara 1:20.000, respectiv 1:25.000. Alegerea fiecărei scări s-a făcut în funcţie de dimensiunea unităţii teritorial administrative (UAT) şi a densităţii siturilor arheologice.

Proiectul este extrem de util, atât prin creşterea numerică a siturilor arheologice reperate de pe teritoriul judeţului Botoșani cât şi datorită necesităţilor presante, actuale, de a rezolva practic și concret, obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a realiza planuri urbanistice generale (PUG-uri) actuale și complete în care siturile arheologice să fie înregistrate și amplasate corespunzător pe harta unității administrativ-teritoriale, cu scopul protejării și valorificării. Se răspunde, astfel necesității punerii la îndemâna primăriilor a unei evidențe exacte a siturilor arheologice din raza comunelor pe care le administrează.

Repertoriul arheologic al județului Botoșani nu se adresează numai autorităților locale, ci și specialiștilor din domeniul patrimoniului cultural, în particular arheologic: arheologi și istorici din muzee județene, cercetători din instituțiile de învățământ superior sau institute ale Academiei, în special cele din regiunea Moldovei (Suceava, Iași, Galați), dar și istoricilor locali sau profesorilor de istorie din ciclul gimnazial, care pot folosi informațiile în procesul educativ, precum și publicului larg amator de istorie, față de care există datoria de a populariza rezultatele studiilor istorice, susținută de calitatea de contribuabil a acestuia. Prin structura lui modernă, lucrarea se constituie ca un model pentru publicarea altor repertorii zonale, în cadrul Repertoriului Arheologic Național.

Detalii despre proiectul editorial Repertoriul arheologic al județului Botoșani găsiți la adresa: http://www.cimec.ro/arheologie/repertoriul-botosani/index.html

Bogdan Șandric

Institutul Național al Patrimoniului
Direcția Patrimoniu Cultural Mobil, Imaterial și Digital
(fostul CIMEC)

bogdan.sandric@cimec.ro

http://ran.cimec.ro, http://map.cimec.ro

harta-botosani

România: Resurse documentare online utile pentru Zilele Europene ale Patrimoniului

Resurse documentare online utile

pentru Zilele Europene ale Patrimoniului,

21 septembrie 2013

Din 1992 România a participat la Zilelor Europene ale Patrimoniului, evenimente organizate anual în toată Europa, la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europeane.

Evenimentele din acest an în România, din 21 Septembrie 2013, au ca temă Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii şi viticulturii.

Prin această tema România îşi propune să evidenţieze beneficiile aduse de îndeletnicirile tradiţionale la activitatea de conservare a patrimoniul cultural şi la dezvoltarea economică a comunităţii prin promovarea meseriilor tradiţionale, a produselor tradiţionale, a turismului cultural, a industriei activităţilor culturale etc.

Între resursele informaționale online puse la dispoziție de către Institutul Național al Patrimoniului specialiștilor, dar și publicului larg semnalăm cele care se circumscriu acestei teme.

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii - GOLEŞTI

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii – GOLEŞTI

1. MUZEE (sunt oferite prezentări, imagini, date de contact sau tururi virtuale)

a. Muzee care au ca profil principal prezentării istoriei viticulturii/pomiculturii:

– muzeu de importanță regională, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Golești, jud. Argeș (prezentare, imagini, adresă http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=85&-Muzeul-Viticulturii-si-Pomiculturii-GOLESTI-Arges

județul Arad, Muzeul Viei şi Vinului – Miniș, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=72&-Muzeul-Viei-si-Vinului-MINIS-Arad

județul Iași, Muzeul Viei şi Vinului – Hârlău, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=755&-Muzeul-Viei-si-Vinului-HARLAU-Iasi

județul Prahova: Expoziţia permanentă „Tohani – Popas pe drumul vinului” http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1688&-Expozitia-permanenta-Tohani-Popas-pe-drumul-vinului-TOHANI-Prahova

– Muzeul ”Crama 1777” Valea Călugărească, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1922&-Muzeul-”Crama-1777”–Prahova

județul Vrancea: Muzeul Viticol – Odobești, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=679&-Muzeul-Viticol-ODOBESTI-Vrancea

b. Muzee care au colecții ce prezintă aspecte ale istoriei viticulturii/pomiculturii:

– Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti„- București, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=48&-Muzeul-National-al-Satului-Dimitrie-Gusti-BUCURESTI ; tur virtual: http://www.muzeul-satului.ro

– muzeu de importanță națională, ce prezintă îndeosebi instalațiile tehnice, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” – Sibiu, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=549&-Muzeul-Civilizatiei-Populare-Traditionale-ASTRA-SIBIU ; tur virtual: http://muzeulastra.ro/vizitare/vizita-virtuala.html

– Muzeul Etnografic al Transilvaniei – Cluj Napoca http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=212&-Muzeul-Etnografic-al-Transilvaniei-CLUJ-NAPOCA-Cluj

2. INSTALATII TEHNICE POPULARE DIN CADRUL MUZEELOR ÎN AER LIBER, privind următoarele ocupații:

– pomicultura: http://monumente-etnografice.cimec.ro/?TXT=pomicult

– viticultură: http://monumente-etnografice.cimec.ro/?TXT=viticult

Zdrobitor de fructe, Mărginimea Sibiului

Zdrobitor de fructe, Mărginimea Sibiului

3. UNELTE SI INSTALATII PENTRU PRELUCRAREA STRUGURILOR SI A FRUCTELOR IN PATRIMONIUL CULTURAL NAȚIONAL

Patrimoniul Cultural Naţional cuprinde bunuri culturale cu valoare excepţională pentru umanitate şi deosebită pentru România. Informaţii şi imagini referitoare la aceste bunuri pot fi accesate pe http://clasate.cimec.ro/. Catalogul on-line prezintă peste 39.000 de bunuri culturale şi este îmbogăţit permanent cu circa 500 de noi înregistrări pe lună. Digitizarea asigură accesul publicului larg la informaţii culturale şi totodată prezervarea datelor referitoare la patrimoniul cultural mobil.
Bunurile culturale cu valoare etnografică prezintă aspecte ale ocupațiilor tradiționale de pe teritoriul românesc. Metodele de prelucrare a viței de vie și a fructelor sunt ilustrate prin prezentarea de unelte și instalații folosite pentru obținerea vinului și a fructelor uscate, după procedee consacrate.

Bunuri culturale referitoare la prelucrarea viței de vie și a fructelor sunt păstrate şi pot fi văzute şi în muzeele:

clasate-zilele-patrimoniului

Aurelia Duţu, Ania Stan, Andrei Vasile

România: Obiceiuri tradiționale de iarnă – Sf. Andrei

Caracterizată printr-o complexitate deosebită a actelor rituale legate de muncile pastorale și casnice, cu elemente de cult al morților și acte de influențare magică a norocului în viață și în căsnicie, sărbătoarea Sf. Andrei este răspândită pe întreg teritoriul țării.
Începutul sezonului rece, al frigului și întunericului, precum și activitatea tot mai accentuată a lupilor, sunt semne ale haosului care precede venirea Anului Nou. Această zi este una propice pentru acte divinatorii și vrăji de ursită, previziuni meteorologice, la fel ca la sărbătorile mari care marchează un început.
Figura centrală a acestei sărbători este Sântandrei, o divinitate precreștină, personificare a lupului, peste care creștinismul a suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, ocrotitorul României. Sântandrei a preluat astfel numele și data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie).

Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă. Terminarea timpului autumnal este serbat la 30 noiembrie, cu unul dintre cele mai mari ajunuri ale calendarului popular, Ajunul Sf. Andrei. Este momentul în care, după credințele populare, se pogoară pe pământ sfinții patroni ai lupilor, Petru și Andrei, și se dezlănțuie forțele malefice reprezentate de strigoi și de lupi.
Punctând un început, această noapte este una puternic marcată de sacru, astfel explicându-se manifestările specifice acestei sărbători: coborârea spiritelor morților precum și luptele nocturne ale strigoilor și strigoaicelor care fură mana laptelui și a câmpului. Remediile cele mai eficiente pentru a contracara acțiunea acestor spirite neliniștite erau: sarea, macul, cânepa și usturoiul.

Versiunea integrală pe cimec.ro

București: masa rotundă cu tema Colecţiile muzeale rurale între realitate şi aspiraţii

Vă invităm la masa rotundă cu tema Colecţiile muzeale între realitate şi aspiraţii, care va avea loc în 1 noiembrie 2012, ora 11, la sediul Institutului Naţional al Patrimoniului (INP) din str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16.

Parteneri: INP şi Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România (RECOMESPAR).

Manifestarea este un produs cultural al unui proiect finanţat de AFCN (detalii asupra proiectului pe pagina http://cimec.ro/ghid-muzee-rurale/prezentare-proiect-2012.html ).

Masa rotundă va oferi un spaţiu de dialog privind protejarea şi promovarea patrimoniului cultural rural, precum şi posibilitatea de a realiza noi colaborări între specialiştii din muzee şi universităţi; custozii colecţiilor; profesorii; persoane implicate în arii de interes pentru patrimoniul muzeal sau activităţi de educaţie muzeală; reprezentanţi ai administraţiei centrale.

Persoană de contact: coordonator proiect Aurelia Duţu ( aurelia@cimec.ro, 0749080478/0724570451)

———

Dr. Dutu Aurelia, Directia Cercetare, Evidenta a Patrimoniului Cultural Mobil, Imaterial si Digital

Institutul National al Patrimoniului

Piata Presei Libere nr. 1, CP 33-90, 013701 Bucuresti
Tel. 3179072, 0749080478/0724570451; Fax 021/3369904
http://multicult.ro , http://cimec.ro/ghid-muzee-rurale/
http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/, http://docpat.cimec.ro/

Bucureşti: Programul cultural COLECŢIILE MUZEALE RURALE ÎNTRE REALITATE ŞI ASPIRAŢII II

Curs gratuit pentru custozii muzeelor/colecţiilor rurale

Programul cultural COLECŢIILE MUZEALE RURALE ÎNTRE REALITATE ŞI ASPIRAŢII II, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, se va desfăşura în perioada august – noiembrie 2012, în Bucureşti.

Programul este destinat protejării şi promovării patrimoniului cultural local (patrimonial muzeal, monumente şi tradiţii populare) şi se adresează custozilor muzeelor/colecţiilor muzeale din mediul rural (acestea pot fi muzee private sau în cadrul şcolilor şi primăriilor).

Pentru informaţii şi înscrieri vă rugăm să vă adresaţi Aureliei Duţu (tel.: 072.457.051/074.908.0478),
e-mail: aurelia@cimec.ro

Activităţi desfăşurate:

– sesiuni de formare, organizate pentru două grupuri de participanţi (12 persoane/grup) se vor desfăşura timp de 3 zile, în perioada 30 octombrie-1 noiembrie şi 2-4 noiembrie 2012.

Se va asigura suportul de cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru organizarea şi protejarea colecţiilor, precum şi promovarea patrimoniului cultural.

– masa rotundă Colecţiile muzeale între realitate şi aspiraţii (1 noiembrie 2012), va oferi un spaţiu de dialog privind protejarea şi promovarea patrimoniului cultural, precum şi posibilitatea de a realiza noi colaborări între specialiştii din muzee şi universităţi; custozii colecţiilor rurale; profesorii; persoane implicate în arii de interes pentru patrimoniul muzeal sau activităţi de educaţie muzeală; reprezentanţi ai administraţiei centrale

– cartea Ghid de bune practici în protejarea şi promovarea patrimoniului cultural rural (va fi accesibilă şi pe pagina proiectului )

Cartea nu va cuprinde doar materialul de instruire aferent celor 3 zile, ci si alte materiale de documentare cu aceasi tematica sau cu informatii complementare, care vor oferi un suport real si practic pentru activitatea curenta din micile colectii muzeale.

Parteneri:

Institutul Naţional al Patrimoniului (http://www.cimec.ro/ghid-muzee-rurale/)

Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România (RECOMESPAR)

Formatori:

Tematică
Ioan Opriș Tendințe și direcții în dezvoltarea muzeologiei românești
Aurelia Duțu Legislație culturalăDocumentaţia pentru evidența patrimoniului cultural mobil
Raluca Neamu Educație muzeală.Noțiuni de management cultural
Georgeta Roșu Organizarea expozițiilor
Dan Ștefănescu Noţiuni de conservare a patrimoniului mobil şi imobil
Alexandra Știucă Inventarierea și promovarea patrimoniului imaterial local
Daniela Mihai Inventarierea și promovarea patrimoniului imobil local
Angelica Mihăilescu Integrarea experiențelor de educație nonformală în activitatea școlară; dezvoltarea competențelor cheie

10 mai – Ziua regalitații în România


Coroana-otel-regele-Carol-I-romaniaZiua de 10 mai a fost sărbătoare naţională între 1866 şi 1947 marcând evenimente importante din istoria României moderne: proclamarea principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen în anul 1866 ca Domn al ţării şi apoi Rege al României în 1881. Dezvoltarea României în perioada modernă este strâns legată de Casa Regală întemeiată de principele Carol, adus pe tronul ţării după abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, într-un moment în care Unirea din 1859 era pusă sub semnul îndoielii de către unele puteri străine. Proclamarea principelui Carol ca Domn al ţării a avut drept rezultat consolidarea Unirii Principatelor care culminează cu obţinerea Independenţei în urma războiului din 1877-1878 şi redobândirea Dobrogei. Lunga domnie a regelui Carol I (1866-1914) coincide cu dezvoltarea României moderne în toate planurile, de la cel economic la cel cultural, în cadrul unei monarhii constituţionale. În această perioadă sunt luate primele măsuri de dezvoltare a infrastructurii fiind realizate drumuri, căi ferate şi poduri, la care se adaugă clădiri publice importante. Pe plan internaţional România încheie tratate şi intră în alianţe devenind un factor important de stabilitate şi decizie în sud-estul Europei, către sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul veacului următor, un moment ilustrativ în acest sens fiind participarea la războaiele balcanice care iau sfârşit prin pacea de la Bucureşti (1913).

Regele-Ferdinand-Romania-ARP_6961500_4-18Izbucnirea primei conflagraţii mondiale în anul 1914 găseşte România printre ţările care se declară neutre încercând să evite implicarea într-un război devastator. În acelaşi an, după trecerea în nefiinţă a regelui Carol I, în vremuri dificile pentru ţară, principele Ferdinand devenea suveran al României (1914-1927). Deşi de origine germană, regele Ferdinand a respectat voinţa poporului român acţionând în interesul ţării al cărei suveran era. Intrarea României în război în anul 1916 alături de Antanta şi împotriva blocului Puterilor Centrale din care făcea parte Germania constituie suprema dovadă a loialităţii regelui Ferdinand . Numele regelui Ferdinand va rămâne pentru totdeauna legat de crearea României Mari, prin Unirea ţării cu regiunile locuite de români şi aflate sub stăpânirea Austro-Ungariei. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, loc încărcat de semnificaţii istorice, regele Ferdinand şi regina Maria au fost încoronaţi ca regi ai României Mari. Domnia regelui Ferdinand este legată nu numai de acest moment solemn dar şi de o serie de reforme menite să modernizeze şi să contribuie la refacerea statului român afectat de anii de război (reforma agrară, trecerea la sufragiul universal, adoptarea unei noi Constituţii).

Carol-II-romania-stoenescu-pictura-ARP_7083500_138-26Carol II a fost cel mai controversat rege al României atât din punct de vedere al deciziilor politice, dar şi a vieţii personale. A renunţat de trei ori la prerogativele de moştenitor al tronului pentru a reveni asupra hotărârilor şi a fi încoronat ca rege al României în anul 1930 punând astfel capăt Regenţei constituite în anul 1927, după trecerea în nefiinţă a regelui Ferdinand I. În timpul regelui Carol II (1930-1940) România a cunoscut atât perioade de avânt economic, dar s-a confruntat şi cu criza economică de la mijlocul anilor 30. Pe fundalul amplificării mişcărilor de extremă dreaptă în Europa, dar şi în România, regele Carol II instituia în anul 1937 un regim autoritar. Anul 1940 a adus nu numai dezmembrarea României Mari, cauzată de politica agresivă a Germaniei şi Italiei care încurajau revizionismul, dar şi abdicarea regelui Carol II. Tronul revenea ultimului rege al României, Mihai I, în condiţii deosebit de dificile cauzate de declanşarea celui de-al doilea război mondial. Sfârşitul marii conflagraţii mondiale găsea România secătuită din cauza efortului de război şi cu o gravă criză politică pricinuită de acapararea puterii de către comuniştii sprijiniţi de Uniunea Sovietică. La 30 decembrie 1947, sub ameninţare, regele Mihai I a fost obligat să abdice, România devenind Republică.

Bunuri culturale referitoare la regalitatea din România clasate în Patrimoniul Cultural Național

clasate-regalitate

Muzeele care dețin un număr semnificativ de bunuri culturale referitoare la regalitate sunt:

Muzeul Național Peleș – SINAIA

Muzeul Militar Naţional „Regele FERDINAND I” – BUCUREŞTI

Muzeul Naţional de Istorie a României – BUCUREŞTI

Muzeul Naţional de Artă al României – BUCUREŞTI

Muzeul Naţional Cotroceni – BUCUREŞTI

Selecţie de resurse web:

Parada de 10 mai 1897, condusa de regele Carol I (youtube.com)

Regele Carol I (youtube.com)

Încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria (youtube.com)

Maria, regina noastra (2010), un film de Marian Baciu (youtube.com)

Imagini şi informaţii privitoare la familia regală

http://www.familiaregala.ro

http://enciclopediaromaniei.ro

http://ro.wikipedia.org

http://www.cs.kent.edu

Carol I în  I.G. Duca, Amintiri politice, vol.I, Jon Dumitru

Activităţi actuale ale Casei Regale

http://casa-regala.blogspot.com

http://www.youtube.com/user/CasaRegalaaRomaniei

Evenimente muzeale dedicate familiei regale

http://muzeologie.wordpress.com

Autor text și selecții realizate de: Aurelia Duțu, aurelia@cimec.ro

Webmaster: Andrei Vasile, Cosmin Miu

România: Buna Vestire – icoane din patrimoniul cultural naţional mobil

Icoană pe sticlă. Bunavestire
Copyright: Muzeul Naţional al Ţăranului Român - BUCUREŞTI

Icoană pe sticlă. Bunavestire
Copyright: Muzeul Naţional al Ţăranului Român - BUCUREŞTI

Sărbătoarea Bunei Vestiri denumită popular Blagoveștenie (termenul slav corespunzător celui de Buna Vestire) are în centru figura Maicii Domnului, fiind una dintre primele sărbători dedicate acesteia. Variabilă la început, data de 25 martie s-a generalizat începând cu prima jumatate a secolului al V-lea, odată cu fixarea datei de 25 decembrie pentru Nașterea Domnului.

Reprezentările iconografice ale Bunei Vestiri se bazează pe episodul din Evanghelia după Luca, în care îngerul Gavriil este trimis de Dumnezeu în Galileea, la o fecioară logodită cu un bărbat numit Iosif, căreia îi anunță nașterea binecuvântată a unui fiu, prin Duhul Sfânt.

Icoană pe sticlă. "Bunavestire"
Copyright: Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" - BUCUREŞTI

Icoană pe sticlă. Buna Vestire
Copyright: Muzeul de Istorie - SIGHIŞOARA

Reprezentarea canonică a icoanei Bunei Vestiri îl prezintă pe Arhanghelul Gavriil binecuvântând-o pe Fecioara Maria. Gavriil apare în partea stângă a compoziției, îngenuncheat, cu mâna dreaptă întinsă binecuvântând-o pe Fecioara Maria și având un toiag (simbol al autorității mesagerului lui Dumnezeu) în mâna stângă. Fecioara Maria este reprezentată în partea dreaptă, stând în picioare în fața unui scaun înalt, uneori fiind așezată pe acesta. Veșmintele îi lasă descoperite doar fața, gâtul și mâinile, în care uneori ține o batistă sau un fus. Deasupra celor două personaje se află o reprezentare a bolții cerești din care izvorăște o rază de lumină, simbolizând harul Prea Sfantului Duh. Un alt element recurent este vaza cu flori, simbol al fecioriei.

Sărbătoare marcantă a calendarului ortodox și popular românesc, Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind o sărbătoare pentru care Biserica acordă dezlegare la pește indiferent de ziua în care cade aceasta.

Icoană pe sticlă. Bunavestire
Copyright: Muzeul de Istorie - SIGHIŞOARA

Icoană pe sticlă. "Buna Vestire"
Copyright: Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" - BUCUREŞTI

Pictură pe sticlă. Buna Vestire
Copyright: Colecţie particulară

Icoană de tâmplă - Preda şi Nicolae - zugravi. Buna Vestire
Copyright: Mânăstirea Hurezi - Horezu, VÂLCEA

Icoană pe sticlă. Bunavestire
Copyright: Muzeul Etnografic al Transilvaniei - CLUJ-NAPOCA

Icoană praznicară - Anonim. Buna Vestire
Copyright: Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească" - TÂRGOVIŞTE

Icoană prăznicar - Bogdan - zugrav. Buna Vestire
Copyright: Mânăstirea Cozia - VÂLCEA

Icoană prăznicar de tâmplă - Preda şi Marin - zugravi. Buna Vestire
Copyright: Mânăstirea Hurezi - Horezu, VÂLCEA

Icoană prăznicar de tâmplă. Buna Vestire
Copyright: Mânăstirea Hurezi - Horezu, VÂLCEA

Icoană pe sticlă. "Bunavestire"
Copyright: Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" - BUCUREŞTI

Icoană - Anonim. Buna Vestire
Copyright: Muzeul Naţional de Artă al României - BUCUREŞTI

Icoană de tâmplă. Icoană prăznicar Buna Vestire
Copyright: Muzeul Naţional de Artă al României - BUCUREŞTI

Icoană pe sticlă - Moga, Savu. Icoană pe sticlă "Buna Vestire"
Copyright: Muzeul Naţional al Ţăranului Român - BUCUREŞTI

Icoană pe sticlă. Bunavestire
Copyright: Muzeul Naţional al Ţăranului Român - BUCUREŞTI

Surse:

http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/buna-vestire/
http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/buna-vestire-iconografia-ortodoxa-88328.html

Ania Moldoveanu; Mădălina Mirea; Vasile Andrei