Norwich: Expoziţia “unearthed”, Sainsbury Centre for Visual Arts, Norwich, Marea Britanie

 

Expoziţia „unearthed”, Sainsbury Centre for Visual Arts, Norwich, Marea Britanie

Un număr de 33 de figurine provenite din cercetările desfăşurate în ultimii ani în aşezarea eneolitică gumelniţeană de la Vităneşti şi aflate în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman pot fi admirate, începând de astăzi, în expoziţia „unearthed” deschisă la Centrul de Arte Vizuale Sainsbury din Norwich, Marea Britanie.

01_Sainsbury-Center_Norwich

 

„unearthed” este o importantă expoziţie de artă realizată cu obiecte arheologice, respectiv cu peste 100 de figurine preistorice din Japonia, România, Macedonia, Albania şi Marea Britanie .

Expoziţia, al cărei titlu se poate traduce aproximativ prin „dezgopat” sau „scos la iveală”, a fost realizată de către Sainsbury Centre for Visual Arts şi Sainsbury Institute for the Study of Japanese Arts and Cultures şi este susţinută de Arts and Humanities Research Council, Henry Moore Foundation, Japan Foundation, British Academy şi Duke of Omnium Fund.

02_Sainsbury-Center_Norwich

Expoziţia reuneşte pentru prima dată figurine din lut preistorice din Japonia şi din Balcani, prezentându-le alături de lucrări de artă contemporană şi de imagini din cele două regiuni.

„Poate că niciodata nu va mai exista din nou şansa ca aceste vechi obiecte ce reprezintă două tradiţii în materie de figurine să fie văzute împreună într-o expoziţie. Este aproape imposibil ca cineva care priveşte aceste figurine să nu fie transpus în lumea mistică, profundă a preistoriei. Ce reprezintă aceste obiecte pentru cei ce le-au făcut? Au fost ele zeiţele şi zeii lor? Erau jucarii? Erau portrete? Expoziţia prezintă aceste aspecte dar şi alte întrebări nerezolvate pentru arheologie şi istoria artei” (Douglass Bailey curator, San Francisco State University).

Obiectele prezentate se axează pe două dintre cele mai vechi şi mai elaborate tradiţii de a modela figurine de lut: tradiţia Jōmon, din arhipelagul japonez, cu o vechime cuprinsă între 16000 – 2000 de ani şi tradiţia neolitică şi eneolitică din zona Balcanilor, cu o vechime de cca. 8500 – 4500 de ani. Expoziţia reuneşte obiecte realizate de către locuitorii din cele două regiuni îndepărtate, fără legături între ele, pentru a permite o comparaţie şi a pune întrebări, ca de exemplu, de ce obiectele din ambele zone au forma corpului oman şi de ce au fost frecvent sparte şi fragmentate.

03_Sainsbury-Center_Norwich

Teoriile despre posibile funcţii ale figurinelor includ jucarii, păpuşi, obiecte magice menite să garanteze sau să conducă la creşterea fertilităţii animalelor sau a recoltelor, precum şi reprezentări ale zeilor sau ca prototip al „Zeiţele Mame”. Vizitatorii vor fi însă încurajaţi să facă interpretări proprii. Obiectele preistorice precum şi cele contemporane va fi juxtapuse pentru a stimula gândirea despre figurine şi a arăta modalităţile în care aceste figurine preistorice au devenit repere vizuale importante în dezvoltarea identităţilor culturale ale secolului XXI. Mijloacele multimedia îşi vor aduce şi ele contribuţia lor la acest mod de abordare.

„Plecând şi răspunzânt totodată la o importantă expoziţie de figurine preistorice japoneze organizată la British Museum în anul 2009, „unearthed” îşi propune să realizeze un nou model în înţelegerea şi aprecierea figurinelor şi modul în care acestea contribuie la ceea ce înseamnă a fi uman. „unearthed” stabileşte o nouă agendă de cercetare atât pentru artă cât şi pentru arheologie, corelând temele locale cu cele de importanţă globală” (Simon Kaner, curator, Sainsbury Institute for the Study of Japanese Arts and Cultures).

Una dintre temele-cheie abordate în expoziţtie este miniaturizarea. Multe dintre figurinele expuse, ce par a fi concepute special pentru a fi ţinut în mână, au dimensiuni, de obicei, de 4-5 cm în înălţime, cea mai mică având doar 2,3 cm înălţime. „unearthed” va ajuta publicul să se conecteze la conceptul de miniatură şi la modul în care este interpretat de către oameni în timp şi spaţiu. Fiecare vizitator va primi o figurină exectutată de către artistul plastic Sue Maufe. Ţinând în mână obiectul, vizitatorul se va putea bucura de senzaţia tactilă pe care figurina o induce şi va urmări obiectul vechi, original, fie în vitrină, fie pe un ecran. Vizitatorii vor putea deopotrivă să păstreze figurina sau să experimenteze rupând-o şi adăugând-o la o „colecţie” de asemenea fragmente, atunci când termină de vizitat expoziţia şi părăsesc galeria.

„Obiectele mici, în special cele care prezintă trăsături umane, ne permit să se ne gândim, în noi moduri, la locul nostru în lume. „unearthed” dezvoltă această noţiune şi creează noi posibilităţi pentru ca noi să reconsidăm cine am fost în trecut, cine suntem azi şi cine ne dorim să fim” (Andrew Cochrane, curator, University of East Anglia).

Expoziţia este însoţită de un program interesant de evenimente academice şi publice, inclusiv workshop-uri conduse de artişti, dezbateri şi discuţii. Pe lângă un catlog cuprinzător, expoziţia este însoţită şi de un volum intitulat: unearthed: un studiu comparativ al figurinelor Jōmon dogū si figurinelor neolitice”, ce are ca autori pe Douglass Bailey, Andrew Cochrane şi Jean Zambelli.

Expoziţia va râmăne deschisă publicului până la date de 29 august a.c.

 

 

 

 

Biroul de Presă

 

Corina Iordan

Prezentarea Muzeului Județean Teleorman în Ghidul muzeelor de la CIMEC

Alexandria: MAŞINA DE TORS

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită marţi, 1 februarie 2011, ora 11.00, la inaugurarea EXPONATULUI LUNII FEBRUARIE.

Întrucât este iarnă, iar în lumea satului teleormănean tradiţional femeile se îndeletnicesc în această perioadă cu meşteşugurile casnice ţărăneşti, Muzeul Judeţean Teleorman a ales să prezinte publicului, pentru această lună, un obiect specific : MAŞINA DE TORS.

Maşina de tors este o piesă din lemn ce face parte din categoria uneltelor folosite cândva în industria casnică textilă, reprezentată de tors şi ţesut.

Maşina de tors se foloseşte pentru a trage fire de diverse grosimi, în funcţie de gradul de răsucire, din caierele de lână, cânepă sau in. Ea se compune dintr-o roată aşezată pe un suport, roată acţionată de o pedală. La partea superioară se află un mosor pe care se înfăşoară firul tras din caierul aşezat pe suportul asemănător unei furci. În funcţie de destinaţie, pentru urzeală sau băteală, firul se toarce mai gros sau mai subţire, mai torsionat sau nu. Pentru urzeală firul era mai bine răsucit, pe când cel de băteală era gros şi doar îndrugat. La mărirea rezistenţei firului contribuie toarcerea în fire subţiri, cu torsiune mare pe unitatea de lungime, deoarece torsiunea măreşte adeziunea între fire.

Piesa face parte din patrimoniul colecţiei etnografice a Muzeului Judeţean Teleorman, datează din al doilea sfert al secolului al XX-lea şi provine din oraşul Alexandria (donaţie). Astfel de piese se lucrau în ateliere meşteşugăreşti. Maşina de tors a pătruns în industria casnică românească prin intermediul populaţiei de origine germană.

Alexandria: luni, 17 ianuarie 2011, ora 10, manifestarea “Din lada bunicii”

La Muzeul Judeţean Teleorman se va desfăşura luni, 17 ianuarie 2011, începând cu ora 10.00, manifestarea „Din lada bunicii”.

La manifestare vor participa preşcolarii de la Grădiniţa nr. 7 din Alexandria, conduşi de educatoarele Samuilă Elena şi Ciurea Florica.

Acţiunea se înscrie în cadrul parteneriatului educaţional „Muzeul- sursă de cultură şi educaţie”, parteneriat încheiat între cele două instituţii.

Corina Iordan

Biroul de Presă

Alexandria: Exponatul Lunii Decembrie – OPAIŢUL METALIC

 

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită vineri, 3 decembrie 2010, ora 11.00, la inaugurarea EXPONATULUI LUNII DECEMBRIE.

Pentru perioada 1- 31 decembrie a.c., Muzeul Judeţean Teleorman prezintă publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de un OPAIŢ METALIC.

Opaiţul este o lampă mică, primitivă, care luminează cu ajutorul unui fitil introdus într-un recipient umplut cu seu, ulei sau untură.

În Roma antică, opaiţele purtau denumirea de lucerna şi erau confecţionate în special din lut sau bronz. Aveau un rezervor pentru ulei, cu un orificiu de alimentare a rezervorului şi unul sau mai multe ciocuri cu perforaţii prin care trecea fitilul, denumit şi feştilă. Opaiţul era răspândit şi în Grecia antică, unde se numea λύχνος (lyhnos).

Cele mai vechi opaiţe de lut erau făcute la roata olarului. La opaiţele lucrate la roată, ornamentaţia era destul de simplă, iar ciocul şi toarta erau adăugate prin lipire. Acest procedeu s-a menţinut până în secolul al II-lea î. Hr, după care s-a trecut la folosirea tiparului.

În ceea ce priveşte opaiţele din bronz sau fier, nu există dovezi din perioada antică despre modul de fabricare al acestora, dar se pare că erau executate ca orice obiect din metal, prin turnare, cizelare, ciocănire sau sudare.

Pe teritoriul României opaiţele se foloseau atât la iluminatul casnic cât şi în mine. Spre exemplu in pereţii galeriilor minelor romane de la Roşia Montană sunt săpate mici locaşuri pentru aşezarea opaiţelor de lut. În anul 2000, în aceste mine s-a găsită o asemenea lampă intactă, având păstrat până şi fitilul din interior.

Opaiţul metalic ce face obiectul Exponatului Lunii Decembrie datează din secolul al XVIII –lea şi a fost achiziţionat de Muzeul Judeţean Teleorman în anul 2000 de la Mariana Iliescu din Bucureşti.

Biroul de Presă

Alexandria: manifestarea “Cum se îmbrăcau bunicii şi străbunicii noştri”

 

La Muzeul Judeţean Teleorman va avea loc marţi, 23 noiembrie 2010, ora 12.00, manifestarea “Cum se îmbrăcau bunicii şi străbunicii noştri”.

La eveniment vor fi prezenti elevii clasei a XI-a de la Liceul “A.I.Cuza” din Alexandria.

Muzeograful Luminiţa Gheorghe le va vorbi tinerilor depre portul popular, despre rolul pe care acesta îl deţine în existenţa omului.

Manifestarea se înscrie în cadrul parteneriatului educaţional “Muzeul-sursă de cultură şi educaţie” .

Prezentarea Muzeului Județean Teleorman în Ghidul muzeelor de la CIMEC

Alexandria: expoziţia “Canalul Dunăre-Marea Neagră. Un cimitir programat”

La Muzeul Judeţean Teleorman se va deschide vineri, 19 noiembrie 2010, ora 11.00, expoziţia “Canalul Dunăre-Marea Neagră. Un cimitir programat” .

 

Expoziţia este realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului (Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei – Fundaţia Academia Civică) cu sprijinul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale şi al Fundaţiei Konrad Adenauer.

Expoziţia comemorativă “Canalul Dunăre-Marea Neagră. Un cimitir programat” prezintă istoria unui genocid: distrugerea celor care spuneau NU regimului Dej-Pauker-Teohari-Chişinevschi.„Societăţii româneşti neînregimentate – cuprinsă sub termenul infamant de „burghezie” – i s-a pregătit un loc de exterminare a elitelor sale, fie ele culturale sau politice, fie preoţeşti, militare, ţărăneşti sau muncitoreşti. Legislativ – dacă putem folosi termenul – această condamnare la moarte a fost pusă în practică prin decretul 6 din 14 ianuarie 1950, prin care se ordona trimiterea în unităţile de muncă a „tuturor celor ce primejduiesc, sau încearcă să primejduiască, orânduirea socialistă, dacă faptele lor nu constituie infracţiuni”. Cu alte cuvinte, fără mandat de arestare şi fără proces, erau încarceraţi toţi cei cărora nu li se putea imputa decât faptul că sunt, în mod teoretic, adversarii regimului”- ne-a precizat Romulus Rusan, curatorul expoziţiei.

Cele 22 de panouri foto-documentare, care compun expoziţia, crează imaginea a ceea ce a fost cu adevărat Canalul Dunăre-Marea Neagră în anii 1949-1953. Cu ajutorul supravieţuitorilor şi al documentelor găsite, s-a încercat reconstituirea întregii istorii a canalului unde,la început, au fost aduşi 40.000 de deţinuţi politici din închisori din toată ţara, crescând apoi numărul lor pînă la peste 100.000. Cîteva panouri prezintă o listă a morţilor, 8.100 de nume, descoperită în Arhivele autorităţilor localităţilor de pe traseul canalului

Expoziţia “Canalul Dunăre-Marea Neagră. Un cimitir programat” va fi deschisă la Muzeul Judeţean Teleorman până pe data de 15 ianuarie 2011.

Corina Iordan

Biroul de Presa

Prezentarea Muzeului Județean Teleorman în Ghidul muzeelor de la CIMEC