București: Zilele Evoluției 2018

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” vă invită să participați în perioada 10 – 12 februarie 2018 la o serie de acțiuni menite să sărbătorească ziua marelui naturalist Charles Darwin. Evenimentele se vor desfășura în cadrul proiectului „Zilele Evoluției”, aflat la a 4-a ediție și organizat de ASUR (Asociația Secular-Umanistă din România) în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Grupul Humanitas și Radio România Cultural.

Sâmbătă (10 februarie) și duminică (11 februarie), de la ora 10:15, copiii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani sunt așteptați la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” pentru o serie de ateliere interactive realizate în parteneriat cu editura Humanitas Junior. Micuții vor avea prilejul să descopere, în paginile atlaselor Animalium și Dinosaurium, animale fascinante și misterioasa lume a dinozaurilor.

Seara de sâmbătă va fi rezervată curioșilor de toate vârstele și celor pasionați de științele vieții. Începând cu ora 17:00, la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” vom pătrunde în fascinanta lume a geneticii însoțiți de cercetătorii Dr. Oana Paula Popa, Dr. Elena Iulia Iorgu și Dr. Ana Maria Krapal, care ne vor dezvălui secretele muncii lor.

Duminică seara, de la ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, vom încerca să deslușim evoluția empatiei umane, utilizând rezultatele cercetărilor efectuate pe primate, de-a lungul a zeci de ani. Invitații serii vor fi etologii Dr. Carmen Strungaru (Profesor Universitatea din București – invitat în librărie) și Frans de Waal (autorul cărții „Bonobo si Ateul. În căutarea umanismului printre primate” – via skype).

Luni, 12 februarie, începând cu ora 13:20, ne auzim în cadrul emisiunii „Știința în cuvinte potrivite”, transmisă pe Radio România Cultural, din Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Vom dezbate importanța științei în educație și rolul școlilor, muzeelor și al societății civile în popularizarea științei. Realizatorii emisiunii, Corina Negrea și Dan Manolache, îi vor avea invitați pe Dr. Luis Ovidiu Popa , Directorul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Prof. Dr. @Mihai Popa, Universitatea din București precum și pe Ancuța Bontaș, profesor de biologie – Vicepreședinte ASUR.

Participarea la toate evenimentele din cadrul proiectului „Zilele Evoluției” este gratuită și se face prin înscriere prealabilă pe email info@antipa.ro.

Galați: expunerea cu tema: „CHARLES DARWIN ŞI TEORIA EVOLUŢIONISTĂ”

Afis Charles Darwin

CHARLES DARWIN ŞI TEORIA EVOLUŢIONISTĂ

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați vă invită joi, 12 februarie 2015, ora 10 00, la expunerea cu tema: „CHARLES DARWIN ŞI TEORIA EVOLUŢIONISTĂ”.

12 februarie este ziua în care celebrăm raţiunea, curiozitatea şi mirarea. Este ziua în care s-a născut Charles Darwin, naturalistul englez ale cărui teorii au exercitat o influență considerabilă asupra științelor naturale și sociale, religiei, filosofiei și, în general, asupra întregii concepții a omului despre sine și despre lume.

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi își propune să marcheze acest moment aniversar printr-o serie de activități în cadrul cărora vom vorbi despre viața lui Darwin, teoria evoluționistă și impactul acesteia asupra gândirii umane.

Evenimentul se va desfășura la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, cu participarea Şcolii Gimnaziale nr. 3 din Galați, dar îi așteptăm pe toți cei interesați de acest subiect, copii și adulți, la manifestarea noastră.

Biroul Relații publice

Nicoleta Gheorghe

Muzeul de Istorie “Paul Păltănea” Galaţi

Str. Al. I. Cuza, nr. 80, Galaţi

Telefon: (40)236/414228

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Site: www.migl.ro; http://www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

București: Lansarea volumului Autobiografia lui Charles Darwin urmată de fragmente din Călătoria unui naturalist în jurul lumii, la Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”

Lansarea volumului Autobiografia lui Charles Darwin urmată de fragmente din Călătoria unui naturalist în jurul lumii, la Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”

Sâmbătă, 24 iunie, ora 17.00, Editura Humanitas și Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” vă invită la o dezbatere prilejuită de lansarea volumului Autobiografia lui Charles Darwin (1809-1882) urmată de fragmente din Călătoria unui naturalist în jurul lumii, care va avea loc în holul central al Muzelui din Șos. Kiseleff nr. 1. Ne aflăm în fața unei dublu jurnal al lui Charles Darwin. În prima parte sunt parcurse, de un Darwin care privea înapoi asupra vieții sale, etapele transformării din tânărul nehotărât în privința carierei și pasionat de vânătoare în cercetător absorbit de subiectele descoperirilor pe care le făcea. În a doua parte a cărții sunt însemnate observațiile unui om de știință disciplinat și atent, transcrise pe parcursul călătoriei pe vasul Beagle din 1831 până în 1836. O experiență care îl va purta prin locuri exotice și habitate unice din emisfera sudică și care a fost sursa pentru multe dintre dovezile și observațiile pe baza cărora își va construi teoria selecției naturale în cei douăzeci de ani de redactare a Originii speciilor.

Invitații la dezbatere vin din domenii diverse legate de cercetările lui Charles Darwin: Acad. Dr. Mircea Flonta (filosof și autor al studiului introductiv), Dr. Luis Ovidiu Popa (director al Muzeului de Istorie Naturală “Grigore Antipa”), Acad. Dr. Dumitru Murariu (directorul Institutului de Biologie al Academiei Române), Acad. Prof. Univ. Dr. Octavian Popescu (decanul Facultății de Biologie și Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), Dr. Cristian Lascu (speolog și explorator), Dr. Mihai E. Popa (paleontolog și profesor la Universitatea din București). Moderator: Corina Negrea (realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural).

Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri, și se face pe baza înscrierii prin e-mail la adresa anda.visan@humanitas.ro.

Amintirile lui Charles Darwin, scrise pentru „copiii şi nepoţii mei“, deschid o perspectivă revelatoare asupra vieţii şi gândirii unui savant care a revoluţionat nu doar studiul naturii, ci şi felul în care ne vedem pe noi înşine. Această versiune completă a Autobiografiei, editată de Nora Barlow, nepoata lui Charles Darwin, restituie pasajele – considerate prea radicale – cenzurate de familie la momentul primei publicări. Darwin îşi zugrăveşte devenirea pe fundalul unui tablou mai amplu al vieţii intelectuale victoriene, alternând expuneri esenţiale, precum aceea despre credinţa religioasă, cu relatări anecdotice.

Autobiografia este întregită în acest volum cu o selecţie reprezentativă din jurnalul ţinut de Darwin în timpul călătoriei sale în jurul lumii la bordul vasului Beagle (1831–1836). Dacă înaintea acestei expediţii tânărul absolvent al Universităţii Cambridge cocheta cu ideea de a deveni preot de ţară, periplul de cinci ani prin nenumărate ţinuturi l-a făcut să pună la îndoială multe dintre credinţele acceptate despre om şi Pământ şi l-a condus în cele din urmă la elaborarea celebrei sale teorii a evoluţiei prin selecţie naturală. Relatările lui Darwin despre băştinaşii din Ţara de Foc, despre marele cutremur produs pe teritoriul chilian în 1835 sau despre speciile observate în arhipelagul Galápagos constituie nu doar un document unic în istoria ştiinţei, ci şi un fascinant jurnal de călătorie.

Sentimentul dominant ce răzbate atât din Autobiografie, cât şi din Călătorie este cel al uimirii în faţa lumii naturale şi al entuziasmului nemărginit pentru descoperirea ştiinţifică. De peste un secol şi jumătate, figura lui Darwin este caricaturizată în necunoştinţă de cauză, iar ideile sale sunt supuse unor nesfârşite răstălmăciri. Mărturiile fundamentale reunite în acest volum, însoţite de numeroase ilustraţii, îi prilejuiesc cititorului un contact direct şi nemistificat cu savantul, gânditorul şi omul Charles Darwin.

Studiu introductiv de Mircea Flonta.

Traducere de Ioana Miruna Voiculescu, Andrei Bontaş şi Ancuţa Bontaş.

Locul lui Charles Darwin (12 februarie 1809–19 aprilie 1882) în istoria cercetării naturii poate fi determinat cel mai bine prin comparaţie cu acela ocupat de compatriotul său Isaac Newton. Dacă Newton a pus bazele ştiinţei exacte a naturii, un secol şi jumătate mai târziu Darwin a stabilit fundamentele studiului ştiinţific al istoriei vieţii pe Pământ. Ceea ce s-a spus despre Newton, anume că nimeni nu-i va putea egala vreodată contribuţiile în domeniul său de cercetare, se poate afirma cu aceeaşi îndreptăţire şi despre Darwin. Atunci când a fost înmormântat în Westminster Abbey, alături de Newton, puţini s-au mirat. Nu fusese el oare cel mai de seamă englez de la Newton încoace? Pe la mijlocul secolului trecut, atunci când se împlinea un secol de la publicarea Originii speciilor, faimosul paleontolog George G. Simpson afirma că toate răspunsurile date la întrebarea „Ce este omul?“ înainte de apariţia acestei cărţi ar trebui să fie reconsiderate. Mai mult decât orice gânditor şi cercetător, Darwin a schimbat imaginea omului despre sine şi despre locul său în lume. Abordările şi modelele inspirate de teoria evoluţiei speciilor ocupă, astăzi, un loc important nu numai în disciplinele biologice, ci şi în multe alte domenii, precum antropologia, lingvistica, psihologia, sociologia, studiile culturale şi de gen,filozofia cunoaşterii şi filozofia morală.