Timişoara: vizita descendenţilor familiei lui Zsigmond Ormos, la Muzeul de Artă

Muzeul de Arta Timisoara are onoarea de a primi in aceste zile vizita descendentilor familiei lui Zsigmond Ormos, una dintre personalitatile marcante ale Timisoarei din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Doamnele PÓSA GABRIELLA, HORVÁTH ZOLTÁNNÉ, SZILVAY GÉZÁNÉ si domnul HORVÁTH ZOLTÁN vor dona Muzeului de Arta un portret al lui Ormos semnat T. Szamossy.

Cu aceasta ocazie, vom organiza o intalnire cu presa, vineri, 3 iunie a.c. la ora 12, in Sala Baroca, unde va invitam sa cunoasteti personalitatile venite din Ungaria si sa admirati lucrarea donata muzeului.

Alaturi de oaspetii mentionati anterior, vor participa Prof. Dr. Gyorgy Matekovits, dl. Ioan Szekernes, presedintele UAP Timis, Prof. Dr. Marcel Tolcea, directorul MAT si Elena Miklosik, muzeograf.

Cu stima,

Bogdan Nadastean

Compartiment Relatii Publice

Muzeul de Arta Timisoara

0256-491592

www.muzeuldeartatm.ro

Scurta biografie a lui Ormos Zsigmond

Zsigmond Ormos

Personalitate complexă care a marcat istoria secolului XIX în comitatul Temes, Zsigmond Ormos s-a remarcat ca politician, diplomat şi om de cultură. Detractat post-mortem de către regimul comunist pentru spiritul său liberal, a fost şters din conştiinţa locului şi aruncat (la propriu – mormântul şi osemintele fiindu-i distruse) în uitare.

Născut în 1813, la Pecica (judeţul Arad) şi adoptat la vârsta de 10 ani de unchiul său mai înstărit din Sacoşul Turcesc, Ormos a urmat studiile în Timişoara, Szeged, Oradea şi Pesta, îndreptându-se înspre o carieră în administraţie.

În anul 1834 a fost trimis la Dieta de la Bratislava ca grefier al comitatului Temes, acolo unde a stabilit primele contacte cu mişcarea liberală şi a legat o prietenie stabilă cu revoluţionarul Sava Vukovics. După un deceniu, s-a întors la Timişoara, unde a fost numit vicenotar al comitatului, apoi pretor al comunelor Recaş şi Buziaş. În anul revoluţiei, Ormos era singurul liberal al comitatului Temes (ca pretor de Ciacova).

În urma revoluţiei din 1848 – cu ale cărei deziderate s-a identificat – şi a prieteniei cu Sava Vukovics, Ormos a fost arestat şi închis timp de 9 luni în cazematele din Timişoara. După ispăşirea pedepsei, a ieşit din politică şi s-a retras la moşia de la Buziaş (moştenită de la unchiul său), unde şi-a redescoperit o mai veche pasiune: scrisul. Totuşi, constant persecutat şi percheziţionat, decide să-şi vândă averea şi să plece din ţară.

A călătorit în Europa de Vest şi Ialia. În timpul sejurului de la Veneţia, Ormos i-a întâlnit pe pictorul Szamossy Elek şi pe sculptorul Kugler Pal Ferencs. Aceştia au devenit călăuzitorii săi săi în lumea artelor şi amici pentru toată viaţa. S-a dedicat istoriei artei, cu precădere studiului artei italiene, dar şi a şcoalii germane. În această perioadă, Ormos a început să achiziţioneze obiecte de artă. Un adevărat Mecena, Ormos a reuşit să creeze o colecţie de obiecte de artă universală de mare valoare. De asemenea, a încurajat şi artiştii autohtoni, achiziţionţnd picturile acestora – fraţii Vizkelety, Szamossy, Carlo Pelz sau Nicolae Popescu.

Ormos a revenit în ţară în 1860 şi a reluat cariera administrativă, ajungând prefect al comitatului Temes. În anul 1872, împreună cu un grup de pasionaţi intelectuali, a pus bazele Societatăţii de Istorie şi Arheologie din Banat, cu scopul de a proteja ruinele existente în această zonă, de a realiza hărţi adecvate a locurilor de importanţă arheologică şi de a întreprinde cercetări viitoare. Societatea a constituit un prim pas în proiectul de constituire a Muzeului Banatului. În 1889, cu ocazia inaugurării festive a muzeului, Ormos a donat acestei instituţii un număr de aproximativ 1000 de obiecte – picturi, sculpturi, miniaturi, bijuterii, piese numismatice, cărţi şi reviste ştiinţifice. Aceste obiecte fac parte astăzi din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara şi vor putea fi admirate de către publicul larg odată cu deschiderea Palatului Baroc.

Timişoara: patru vernisaje la Muzeul de Arta, 2 – 8 mai

Muzeul de Arta Timisoara va organiza in saptamana 2 – 8 mai patru vernisaje la care va invitam sa participati.

Astfel, marti, 3 mai, la ora 18, va avea loc deschiderea retrospectivei Ioachim Miloia.

Joi, 5 mai, vor avea loc vernisajele expozitiei de fotografie “De dragul parintelui Teofil”, de la ora 12,

si a expozitiei artistului plastic Marin Gherasim (de la ora 17).

Vineri, 6 mai, la ora 18, va fi inaugurata expozitia de sculpura “(Ne)linistea unei lumi” a artistului Aurel Vlad.

Expozitiile vor fi gazduite de Palatul Baroc, din Piata Unirii, Timisoara.

Cu stima,

Bogdan Nadastean

Compartiment Relatii Publice

Muzeul de Arta Timisoara

0256/491592

www.muzeuldeartatm.ro

Timişoara: Muzeul de Artă proiectul “Bunătatea e cea mai frumoasă dintre arte”

Muzeul de Arta Timisoara lanseaza proiectul de solidaritate sociala cu titlul “Bunatatea e cea mai frumoasa dintre arte”. In cadrul acestei actiuni sunt invitate sa se alature sa-si expuna proiectele si activitatea asociatii, ONG-uri, institutii si initiative de ajutorare sociala.

Saptamanal, Muzeul de Arta Timisoara va pune la dispozitia acestora un spatiu pentru organizarea conferintelor de presa sau altor activitati in masura sa sensibilizeze opinia publica.

Debutul acestor manifestari va avea loc vineri, 21 mai a.c., de la ora 13, la etajul al 2-lea al Palatului Baroc din Piata Unirii nr.1, Timisoara cand Asociatia de ajutor reciproc si social Mara Maria va prezenta proiectul “O casa pentru sufletul tau”.

o casa pentru sufletul tau.pdf

Cu stima,

Bogdan Nadastean

Compartiment Relatii Publice

Muzeul de Arta Timisoara

0256/491592

www.muzeuldeartatm.ro

Prezentarea Muzeului de Artă în evidenţa CIMEC

Timişoara: Muzeul de Artă – expoziţie Lucian Bernhard

Expoziţia “Lucian Bernhard – Publicitate şi design la începutul secolului XX” la Muzeul de Artă Timişoara

Centrul Cultural German Timişoara şi Institutul German pentru Relaţii Externe, în colaborare cu Muzeul de Artă Timişoara organizează din 20 mai în 6 iunie 2010 expoziţia Lucian Bernhard – Publicitate si design la începutul secolului XX. Expoziţia, găzduită de Muzeul de Artă, la etajul 1 al Palatului Baroc din Piaţa Unirii, va fi deschisă în data de 20 mai, la ora 18, de către curatorul german al expoziţiei, domnul Hubert Riedel.

În data de 21 mai, de la ora 11, domnul Riedel va susţine un workshop de design de afiş pentru studenţii de la Facultatea de Arte Plastice, secţiile Design şi Grafică.

Născut în 1883 în apropiere de Stuttgart, Lucian Bernhard s-a stabilit în 1901 la Berlin. După ce a realizat primul său afiş, pentru o fabrică de chibrituri, cariera sa s-a bucurat de un imens succes. În 1903, la numai 20 de ani, Bernhard avea deja propriul său studio în centrul Berlinului. În 1922, el devine primul profesor german de design grafic, iar în 1923 este invitat să ţină prelegeri în Statele Unite. Bernhard decide să se stabilească la New York, devenind foarte interesat de decoraţiuni interioare şi pictură. El este de asemenea cunoscut ca realizator a mai multor seturi de litere (fonturi). Bernhard a murit în 1972.

Lucian Bernhard este considerat unul dintre cei mai importanţi designeri grafici din secolul trecut. Deşi numele lui nu este foarte cunoscut, munca sa de pioneriat în domeniul designului publicitar influenţează până în ziua de astăzi acest domeniu. Logo-uri ca Bosch, Audi şi Pelikan păstrează încă designul lor original, conceput de Lucian Bernhard.

Cu stima,

Bogdan Nadastean

Compartiment Relatii Publice

Muzeul de Arta Timisoara

tel. 0256/491592

www.muzeuldeartatm.ro

Prezentarea Muzeului de Artă în evidenţa CIMEC

Timişoara: Noaptea muzeelor la Muzeul de artă

Muzeul de Arta Timisoara sarbatoreste sambata, 15 mai 2010, Noaptea Muzeelor.

Cu aceasta ocazie, publicul va putea vizita Palatul Baroc din Piata Unirii, Timisoara, dupa urmatorul program:

sambata, 15 mai a.c. intre orele 14 si 24

duminica, 16 mai a.c. intre orele 12 si 18

Sambata, accesul publicului in muzeu este gratuit.

Vor putea fi vizitate expozitiile permanente de Arta Contemporana Banateana, Arta Decorativa si Colectia Baba, precum si expozitiile temporare Ornamentica si Elena Tulcan – Retrospectiva.

Cu stima,

Bogdan Nadastean

Compartiment Relatii Publice

Muzeul de Arta Timisoara

0256/491592

www.muzeuldeartatm.ro

Prezentarea Muzeului de Artă în evidenţa CIMEC

Ploieşti: Invitaţie la Muzeul de Arta 10 iunie

Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus” vă invită marţi, 10 iunie 2008, ora 17.00 la sediul muzeului Ploieşti, B-dul Independenţei nr.1 la vernisajul expoziţiei-dialog între Arhitectul George Matei Cantacuzino şi nepoata sa Ilinca Cantacuzino LEGĂTURI DE SÂNGE / IN THE BLOOD

 

“O, de m-ar duce-o muză de văpaie

În cerul luminos al poeziei.”

William Shakespeare, Henric V, Corul I

(traducere de Ion Vinea)

 

Artista contemporană Ilinca Cantacuzino nu şi-a cunoscut niciodată bunicul, pe George Matei Cantacuzino (1899-1960), deşi spiritul său s-a infiltrat imperceptibil în subconştientul ei, pentru a deveni muza ei de văpaie – inspirându-i nu numai opera, ci şi metoda de lucru. Legături de sânge (In the Blood) reprezintă o vastă expoziţie a operei acestor văpăi înrudite, una vie şi una moartă, ambele aprinse de culoarea şi frumuseţea României. (…)

Titlul expoziţiei, In the Blood (Legături de sânge), reflectă nu numai legăturile de familie care îi unesc pe cei doi artişti, ci şi inspiraţia lor comună. Într-un interviu pentru revista românească Arhitectura (noiembrie 2007), Ilinca Cantacuzino continuă să descrie, mai departe, gândirea de dincolo de titlu:

Legături de sânge se referă nu numai la moştenirea anumitor gene, ci şi, mult mai important, la recunoaşterea unui spirit înrudit. Expoziţia vorbeşte despre existenţa unei legături profunde între artişti. Ea poate reprezenta un dialog care merge dincolo de cuvinte şi, în cazul de faţă, dincolo de prezenţa fizică. Într-adevăr, aici dialogul găseşte o libertate neînfrânată de limitele spaţiale şi temporale. Iar acest dialog asigură inspiraţia care iluminează adâncimile adeseori întunecate şi solitare ale artiştilor, pe care aceştia trebuie să le atingă cu scopul de a-şi realiza opera”.

(Teresa Howard, „Muza de văpaie”)

“Întâlnirea mea cu pictura lui George Matei Cantacuzino a fost târzie şi neaşteptată. S-a petrecut la Sala Dalles, în 1990, şi nu într-o expoziţie de pictură, ci de arhitectură, dedicată Centenarului Societăţii Arhitecţilor din România.

Inspiraţi, organizatorii creaseră în cadrul expoziţiei o alveolă individualizată, în care erau prezentate lucrări din arta plastică a lui G. M. Cantacuzino. Păşind în acel spaţiu, simţeai că treci un prag şi intri într-o lume a luminii, a culorii, de o surprinzătoare prospeţime.

Armonia cromatică, echilibrul compoziţiei şi precizia tuşei, spontaneitatea notaţiei rapide sau fineţea caligrafică a desenului îndelung elaborat, toate mi-au vorbit mai cald şi mai de aproape despre frumuseţe decât imaginile mai mult sau mai puţin fotogenice ale arhitecturii româneşti prezentate pe simezele de la Dalles. Şi m-au făcut să înţeleg admiraţia lui Tudor Arghezi pentru pictura lui G. M. Cantacuzino, autorul de „poeme în culori care şoptesc farmecul pământului românesc”.

Expoziţia de acum îmi dă bucuria reîntâlnirii cu pictura lui G. M. Cantacuzino, aflată de data aceasta în dialog cu lucrările nepoatei sale, artista britanică Ilinca Cantacuzino. E un dialog subtil între generaţii, al legăturilor de sânge şi de talent. De talent moştenit, vizibil în lucrările Ilincăi Cantacuzino, care ne mărturiseşte prin ele gândul şi simţirea pentru cel care, deşi niciodată cunoscut, a fost mereu prezent în viaţa sa şi a familiei sale, a modelat-o interior şi i-a îndreptat paşii către artă.

Este şi în această întâlnire peste timp o dovadă a forţei de iradiere spirituală a lui G. M. Cantacuzino, figură aparte, singulară în artele româneşti. Spun arte, pentru că pluralitatea este cea care i-a definit vocaţia şi creaţia artistică, cea care îl situează pe un loc distinct în spiritualitatea românească pe G. M. Cantacuzino arhitectul, pictorul, scriitorul.”

(Virgiliu Onofrei, “George Matei Cantacuzino – Omul Renaşterii”)

 

5 iunie 2008 Director,

Florin Sicoie