Cluj-Napoca: Salonul de toamna mineralia la Met, sub semnul agatului

MINERALIA CLUJ-NAPOCA, MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI

SALONUL DE TOAMNĂ, ediția a X-a, 6-8 OCTOMBRIE 2017

AGATUL – CRISTALE şi BIJUTERII

 

Ȋntre pietrele folosite în podoabe, bijuterii sau ornamente, agatul ocupă un loc special. Este o piatră fascinantă prin infinitatea de modele, texturi și culori pe care le prezintă. Agatul a fost folosit de oameni încă din preistorie, cu mii de ani în urmă. Ȋn Grecia Antică și în Imperiul Roman a fost cea mai cunoscută piatră de podoabă, șlefuită sau sculptată în camee. Ȋn timpurile moderne, bijutierii Art Nouveau au fost cei care au redat măreția acestei pietre, folosind în mod special agatele viu colorate. Astăzi agatul este montat în cele mai fanteziste bijuterii, iar bucățile mai mari tăiate şi apoi șlefuite sunt obiecte ornamentale deosebite.

Zone faimoase cu exploatări de agat au existat în Italia, Germania și India dar acum sunt secătuite. Dar există depozite enorme în Brazilia, Uruguay, Mexic sau Madagascar. Ocurențe mici se găsesc peste tot în lume. Cele mai cunoscute şi mai frumoase agate din România se găsesc în Munții Apuseni, la Brad și Techereu.

            Agatul cu benzi – prezintă benzi de culori distincte dispuse concentric. Culorile depind de impuritățile existente. Fiind poros, agatul se poate colora cu pigmenți speciali.

            Agatul dendritic – agat alb pur ce conține “peisaje” de incluziuni dendritice datorate oxizilor de mangan

            Agatul mușchiform – numele datorat incluziunilr verzui cu aspectul mușchilor de copac în interiorul agatului transparent.

            Agatul de foc – culori incandescente puternice datorate difracției luminii în agatul cu oxizi de fier

 

Din 2007, Expozitia Mineralia vă propune o incursiune în lumea pietrelor fine şi preţioase.

Minunăţii ale naturii, prezentate în toate formele, de la piatra brută la bijuterie:

                        Pietre brute – cristale şi minerale de colecţie; fosile, meteoriţi

                        Pietre tăiate şi şlefuite pentru montură (geme)

                        Bijuterii originale, numai din pietre naturale

                        Ornamente din piatră şlefuită

           

 Coordonator: Andrei Gorduza, geolog

Cluj-Napoca: LVMEN EST OMEN Arta, istoria si spiritualitatea iluminatului artificial

LVMEN EST OMEN

Arta, istoria si spiritualitatea iluminatului artificial

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca, 31 octombrie 2013 – 31 ianuarie 2014

Cu această nouă expoziţie, Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET, Cluj-Napoca) în colaborare cu Complexul Muzeal ASTRA (Sibiu), Muzeul Naţional al Ţăranului Român (Bucureşti),  Muzeul Naţional Brukenthal (Sibiu), Muzeul Civilizaţii dacice si romane (Deva)  şi Centrul de cercetări eco-muzeale (ICEM Tulcea), cu sprijinul Muzeului de artă şi istorie din Geneva şi cu sprijinul a numeroşi parteneri, îi redau lămpii dimensiunea sa globală de-a lungul timpurilor şi al continentelor, prezentând publicului mai mult de trei sute de piese însoţite de o selecţie de fotografii şi  documente de epocă.

Comisar de expoziţie
Dr. Laurent Chrzanovski

http://history-of-lighting.org/

Cluj-Napoca: expoziţia „Îndrăgostit de lemn… In memoriam intarsierul Ernest Klein”

CMUNITATEA EVREILOR DIN CLUJ – EVENIMENT LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI

Duminică, 16 februarie 2014, la ora 12, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în parteneriat cu Comunitatea Evreilor din Cluj, vernisează, la sediul său din str. Memorandumului nr. 21, expoziţia intitulată Îndrăgostit de lemn… In memoriam intarsierul Ernest Klein.

Continuatorul unei tradiţii meşteşugăreşti seculare şi a uneia familiale, dezvoltată pe baza îndelungatei experienţe breslaşe a tâmplarilor transilvăneni, întreaga viaţă a lui Ernest Klein (1912–1995) s-a derulat sub ceea ce el numea „vraja lemnului”.

Acest material organic, cald şi generos, i-a oferit lui Ernest Klein atât posibilitatea de a asigura supravieţuirea familiei sale în condiţiile inumane ale deportării în lagărul de la Moghilev, cât şi ocazia de a profesa – şi după război – cu vocaţie în acest domeniu, iar la vârsta senectuţii i-a oferit şansa de a-i explora şi savura valenţele estetice.

Expoziţia, realizată cu sprijinul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj, și a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, conţine artefacte cu valoare afectivă salvate din lagăr, elemente din instrumentarul specific intarsierului, modele, eşantioane, faze de lucru caracteristice, mic mobilier, piese uzuale cu valenţe artistice şi plachete decorative.

Măiestria execuţiei, combinarea inspirată a diverselor esenţe şi nuanţe, acurateţea detaliilor reprezintă pentru public o garanţie a participării la o experienţă plastică bogată în sugestii.

Despre expoziție și despre arta intarsiei vor vorbi prof. univ. dr. Ioan Sbârciu – președintele Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, dl. Thomas Emmerling – Euro Art Luxembourg și dr. Totszegi Tekla – director adjunct al Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Personalitatea artistului Ernest Klein va fi prezentată de istoricul dr. Lucian Nastasă-Kovacs, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române.

Formaţia klezmer MAZEL TOV, condusă de profesorul Vasile Socea şi corul SHIRA HADASHA, condus de profesoara Halmos Katalin, vor asigura acestui eveniment o atmosferă şi o culoare specifice.

Formaţia klezmer „MAZEL TOV”, condusă de profesorul Vasile Socea, a luat fiinţă în februarie 2002, sub egida Comunităţii Evreilor din Cluj-Napoca, fiind prima formaţie din ţară care, după război, a readus la viaţă acest gen de muzică. Prezentă, de-a lungul anilor, pe scena serbărilor vesele de Purim şi de Hanuca, la festivaluri folclorice şi interetnice, precum „Serbările transilvane” de la Cluj, „Săptămâna toleranţei” de la Tg. Mureş, „Summit-ul minorităţilor” de la Rădăuţi, „Proetnica” de la Sighişoara, „Klezmerfest” de la Odessa (Ucraina), etc., formaţia promovează cu precădere muzica klezmer şi cântecele idiş tradiţionale din spaţiul nostru geografic. Muzica sefardă cu cântece ladino şi muzica israeliană cu cântece ebraice constituie, la rândul lor, o parte a repertoriului deosebit de vast şi în continuă îmbogăţire al formaţiei, fapt care a permis prezenţa acesteia şi pe scena festivalului de muzică sacră „Anima mundi” de la Cluj, dar şi susţinerea unor concerte comemorative al victimelor Holocaustului organizate la Cluj, Dej, Gura Humorului, Bistriţa, Şimleu Silvaniei.

În cadrul evenimentului organizat duminică la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, formaţia klezmer MAZEL TOV va fi prezentă cu un scurt program de vechi cântece idiş şi ebraice, ilustrând credinţa şi speranţa evreilor în vremuri mai bune, intercalate între două suite instrumentale pline de vioiciune.

Cluj-Napoca: „Căutând calea spre tradițiile românești” împreună cu Peter Hurley, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Hurley MET 14-page-001

„Căutând calea spre tradițiile românești” împreună cu Peter Hurley, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Asociația Maramureșenilor din Cluj-Napoca și Asociația Interculturală de Tradiții vă invită miercuri, 26 februarie 2014, de la ora 15, la sediul central al Muzeului, str. Memorandumului nr. 21,

la conferința „Căutând calea spre tradițiile românești”, susținută de Peter Hurley.

Peter Hurley este autorul cărții Drumul Crucilor – The Way of the Crosses, lansată în decembrie 2013, și coordonatorul programului „Drumul lung spre cimitirul vesel”, finanțat din resurse atrase de el însuși. Grație eforturilor sale, Cimitirul Vesel din Săpânța a ajuns unul dintre cele mai atractive obiective turistice din România.
Moderator: Nicolaie Hodor
Participă: Suzana și Daciana Vlad

Cluj-Napoca: Lansare de carte „Cultura tradițională imaterială românească din Bistrița-Năsăud”, volumul I – „Riturile de trecere”, avându-i ca autori pe Vasile V. Filip și pe Menuț Maximinian

Afis Filip Menut Rituri Cluj-page-001

Vineri, 28 februarie 2014, de la ora 12, Muzeul Etnografic al Transilvaniei vă invită la sediul său central, str. Memorandumului nr. 21, în sala Reduta, pentru a participa la lansarea unei cărți de excepție: „Cultura tradițională imaterială românească din Bistrița-Năsăud”, volumul I –  „Riturile de trecere”, avându-i ca autori pe Vasile V. Filip și pe Menuț Maximinian.

Manifestarea este organizată sub egida Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud și a Editurii Eikon Cluj-Napoca.

Vor lua cuvântul: Conf. dr. Alina Branda (Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca), Prof. dr. Ioan Cuceu (Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca), Prof. dr. Vasile Sebastian Dâncu (Universitatea București, Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca), Alexandru Gavrilaș (director general, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud), poetul Ion Mureșan, Alexandru Pugna (vicepreședinte, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud), Ioan Pintea (director, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud), Cosmina Timoce-Mocanu (Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca), Gavril Țărmure (directorul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud), Cosmin Verde, precum și Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Lansarea de carte va fi urmată de un RECITAL DE MUZICĂ TRADIȚIONALĂ, cu invitați de excepție: LENUȚA ȘI TEODORA PURJA, NUCU PANDREA, precum și celebrul TARAF DIN SÂNGEORZ-BĂI.

Coperta Riturile de trecere

Cluj-Napoca: recital inedit de muzică clasică in memoriam Părintele Teofil Părăian

afis A3 recital in memoriam Teofil Paraian - 1 martie-page-001

SURÂSURI DE PRIMĂVARĂ

Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Editura Teognost organizează un recital inedit de muzică clasică
in memoriam Părintele Teofil Părăian*,
în sala mare a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21,
Sâmbătă, 1 martie 2014, între orele 11.00-12.00.

Vor interpreta:

Ana Iovănaș – pian, clasa a IX-a
Y. Tiersen: Valsul lui Amélie

Ioan Coleșa – blockflöte, clasa pregătitoare
W. A. Mozart: Soare de vară
W. A. Mozart: Piesă mică
J. Brahms: Cântec de leagăn

Sara Gînscă-Nistea – pian, clasa a II-a
Ciprian G. Pop: Visul Uriașului

Maria Coleșa – pian, clasa a III-a
M. Clementi: Sonatina op. 36 nr. 3, p. 1
D. Șostacovici: Polca flașnetă

Ioana Ilieș – pian, clasa a III-a
J. S. Bach: Mic preludiu în re
Fr. Burgmüller: Studiul op. 100 nr. 16

Luca Scripcariu – chitară, clasa a VI-a
J. S. Bach: Menuet
F. Carulli: Andantino

Daria Ioana Tămășan – pian, clasa a VI-a
Fr. Liszt: Studiu op. 1 nr. 2

Fr. Chopin: Noctura op. 27 nr. 1
A. Haciaturian: Toccata

Intrarea liberă.

* Arhimandritul Teofil Părăian (n. 3 martie 1929, Topârcea, județul Sibiu – m. 29 octombrie 2009, Cluj) a fost duhovnicul Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), şi unul din marii părinţi duhovniceşti ortodocşi ai României. A rămas în conștiința celor care l-au cunoscut ca „Părintele bucuriei”.

„Simpla vedere a chipului Părintelui Teofil, de o nesfârşită şi blândă luminozitate, un chip care este oglinda unui suflet păstrând neofilită o sfântă candoare paradiziacă, linişteşte şi aduce pace şi bucurie, desprindere instantanee de poverile acestei lumi.” (Costion Nicolescu)