București: expoziția „Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox”

Avem onoarea de a vă invita la vernisajul expoziției „Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox”, eveniment ce va avea loc joi, 12 octombrie, ora 12:00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României în prezența: prof. dr. Tudor Teoteoi, preot dr. Florin Șerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Patriarhiei Române și a dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al muzeului.
Expoziția face parte din proiectul „Obiect de cult-obiect de patrimoniu – operă de artă peste timp”, prin care sunt valorificate bunuri culturale și arhive documentare de o valoare excepțională care fac parte din patrimoniul muzeului.
„Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox” are o tematică inovatoare prin intermediul căreia este explicat rolul liturgic al obiectului, dar şi istoricul piesei propriu-zise. Expoziția beneficiază de un catalog care se va distribui împreună cu aplicația multimedia – „Noi tendințe în expunerea muzeală și în protejarea patrimoniului” – care cuprinde modele tridimensionale ale pieselor de patrimoniu incluse în acest proiect. Expoziția prezintă 31 obiecte liturgice, de patrimoniu, precum argintărie, broderie, carte manuscrisă și tipărită, frescă, dar și obiecte din ceramică cu scene iconografice creștine descoperite în cadrul cercetărilor arheologice.
Cu aleasă considerație,
Echipa MNIR
Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]

Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Victoriei Avenue, 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008

Tel. [Phone] + 40 21 – 313.19.25

București: Conferinţa publică Exilul Regelui. Din arhivele securității: DOSARE, AGENȚI, CODURI

Conferinţa publică Exilul Regelui. Din arhivele securității: DOSARE, AGENȚI, CODURI , cea de-a șaptea conferinţă din seria Historia Viva

AFIS_Conferinta Historia Viva_17 iulie 2014_MNIR

 

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) organizează cea de-a șaptea conferință publică din seria Historia Viva, având ca titlu Exilul Regelui. Din arhivele securității: DOSARE, AGENȚI, CODURI. Evenimentul va avea loc joi, 17 iulie 2014, începând cu ora 13.00, la sediul MNIR, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul.

Conferința va fi susținută de doamna dr. Diana Mandache, istoric și cercetător științific în cadrul Secției de Istorie Medievală, Modernă și Contemporană a MNIR.

Accesul specialiștilor și al publicului, precum și al reprezentanților mass-media se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită.

Bazată pe studiul unor documente din arhivele CNSAS, conferința reprezintă un demers educativ, pentru susținerea reprezentării acestei teme în spațiul muzeal și integrarea acestei tematici în studiul academic, astăzi fiind tot mai necesară cunoașterea istoriei recente și prin intermediul acestor surse documentare, care dezvăluie o fațetă mai puțin cunoscută.

Documentele din arhivele securității se ramifică în dosare multiple și numai prin ansamblare ideatică pot contribui la înțelegerea exilului Regelui, care în conexiune cu elitele românești, dincolo de Cortina de Fier, au activat și au încercat prin diverse mijloace să contribuie la eliberarea României captive de sub dictatura comunistă. Regele, liderii exilului, Comitetul Național Român, alte organizații, au constituit o primejdie constantă pentru regimul comunist, fapt care a determinat organizarea unor ample acțiuni de urmărire și monitorizare a acestora de către securitate. S-au alcătuit dosare, s-au creat rețele informative, s-a încercat compromiterea unor lideri ai exilului folosindu-se șantajul, având ca scop minimalizarea și contracararea activității acestora.

Dosarul Regelui, alături de alte dosare complementare, individuale sau ale unor organizații/asociații, formează o imagine complexă asupra înțelegerii modului de funcționare a monitorizării de către securitatea comunistă a exilului românesc. Agenților mai vechi li s-au adăugat noi surse informative, agenți dubli sau colaboratori ai mai multor servicii secrete străine, în timp ce alți agenți erau racolați prin intermediul șantajului. Transmiterea informațiilor prin coduri arată evoluția sistemului operativ de informații al securității dintr-un stat totalitar, care treptat trece la organizarea unor acțiuni similare prin înființarea unor asociații care colaborau cu statul comunist, căutând astfel să contracareze acțiunile liderilor vechiului exil grupați în jurul Regelui Mihai.

Doamna dr. Diana Mandache este cercetător științific în cadrul MNIR, fiind specializată în istorie recentă și istoria regalității. A publicat mai multe cărți, printre care: Patrie și Destin. Principesa Moștenitoare a României, Regele Mihai. Album Istoric, Dearest Missy, Later Chapters of My Life. The Lost Memoir of Queen Marie of Romania, România, Mitteleuropa și Balcanii.

Condițiile de acces pentru participarea la conferința publică Exilul Regelui. Din arhivele securității: DOSARE, AGENȚI, CODURI sunt următoarele:

• accesul specialiștilor se face pe baza invitației transmise de către muzeu;

• accesul reprezentanților mass-media se face exclusiv pe bază de confirmare, pe adresa de e-mail a Secţiei Relaţii cu Publicul – pr.mnir@gmail.com, până miercuri, 16 iulie, ora 12.00.

• publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com. Locurile sunt limitate, accesul fiind gratuit.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi:

 

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Secția de Istorie Medievală, Modernă și Contemporană

Persoană de contact: Diana Mandache

Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1103; Fax 021 – 311.33.56

E-mail: info@dianamandache.com

Website-ul conferențiarului: www.dianamandache.com

Sau

 

Secţia Relaţii cu Publicul

Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Fax 021 – 311.33.56; E-mail: pr.mnir@gmail.com

http://www.mnir.ro, https://www.facebook.com/MNIRpage,

http://twitter.com/MNIR_, http://instagram.com/mnirpage

Iași: Fragmentele de pictură murală de la Biserica Trei Ierarhi din Iași, expuse la MNIR

Fragmentele de pictură murală de la Biserica Trei Ierarhi din Iași,

expuse la MNIR în luna iulie 2014

AFIS_Exponatul lunii iulie 2014-1

În cadrul proiectului Exponatul lunii, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) prezintă, în luna iulie 2014, trei fragmente de pictură murală de la Biserica Trei Ierarhi din Iași. Vernisajul microexpoziției are loc vineri, 18 iulie 2014, începând cu ora 13.00, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr. 12, București.


MNIR a iniţiat în perioada 2011-2012, conservarea și restaurarea celor trei fragmente de pictură murală, extrase de la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi în timpul lucrărilor care au avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea.

Din extragerile parţiale de pictură murală de la Biserica Trei Ierarhi, iniţiate în timpul restaurării de către arhitectul Lecomte du Noüy, s-au păstrat doar câteva fragmente. O parte dintre acestea sunt expuse în sala gotică a vechii catedrale a Mitropoliei din Iaşi (transformată în muzeu), printre care un portret al lui Vasile Lupu împreună cu portretele primei sale soţii, Tudosca, al fiului Ioan şi al fiicei Ruxandra. Trei dintre fragmentele extrase se află la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Fragmentul nr. 1, Supliciul Sfântului Eustaţie, este cea mai mare dintre cele trei picturi murale extrase şi reprezintă martiriul Sfântului Eustaţie. Sfântul este zugrăvit împreună cu familia sa (soţia şi cei doi fii ai săi, Agapie şi Theopist) în timpul supliciului prin ardere într-un vas de aramă în formă de bivol.

Fragmentul nr. 2, Sfânt cu aureolă în relief, ilustrează un portret de sfânt din iconografia bizantină, neidentificat din cauza absenţei inscripţiei ce s-a pierdut odată cu fondul din jurul aureolei. Sfântul a fost zugrăvit cu barbă, are o mantie purpurie şi o aureolă în relief, decorată cu motive vegetale stilizate şi poleită cu foiţă galben aurie.

Fragmentul nr. 3 este un portret al domnitorul Moldovei, Vasile Lupu. Chipul voievodului este reprezentat cu sprâncene negre, cu barbă şi mustăţi. Poartă pe cap o căciulă neagră cu surguci. Este înfăţişat în costum de ceremonial, haină roşie cu două rânduri de brandenburguri şi o mantie neagră deasupra.

Ca în multe alte situaţii, aceste picturi murale au fost afectate de-a lungul istoriei de numeroase cauze de degradare, cum ar fi invaziile şi incendiile ce le-au însoţit sau cutremurele succesive care, începând din secolul al XVIII-lea, au afectat periodic biserica. Toate acestea au motivat constant, intervenţii de refacere la nivelul întregului monument, implicit la nivelul componentelor artistice, respectiv a picturilor murale.

De asemenea, extragerea fragmentelor s-a făcut într-un mod necorespunzător, acest lucru contribuind la accentuarea stării de degradare. O analiză detaliată a stării de conservare a constatat că după extragerea din situ de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi transpunerea pe un suport mobil, au existat şi alte intervenţii nefavorabile, realizate la nivelul picturilor murale ce au completat inventarul degradărilor.

Restaurarea celor trei fragmente de pictură murală, realizată de echipa de specialiști coordonată de lect.univ.dr. Romeo Gheorghiță, a salvat practic aceste prețioase artefacte. Printre operațiunile de conservare-restaurare întreprinse, s-au numărat: transpunerea pe un nou suport, consolidarea picturilor cu ajutorul unor materiale compatibile, curăţarea depunerilor aflate la nivelul materiei originalului sau ale repictărilor. Operaţiunile la nivelul stratului de culoare au urmărit preconsolidarea şi consolidarea acestuia, fără a-i schimba aspectul autentic. Tehnicile de integrare cromatică au fost realizate într-o manieră recognoscibilă şi reversibilă.

Actul de conservare-restaurare realizat acum va ajuta mai mult la înţelegerea valorii istorice şi artistice a ansamblului pictural de la Trei Ierarhi, pierdut ireversibil în urma restaurării care s-a desfăşurat între 1882-1894. Din această perspectivă, s-a impus conservarea-restaurarea tuturor elementelor autentice păstrate şi punerea lor în valoare, recuperându-se, în acest fel, o imagine a picturilor extrase cât mai apropiată de cea originală.

Lucrările de conservare-restaurare la fragmentele de pictură murală extrase au fost coordonate de lect.univ. dr. Romeo Gheorghiţă, restaurator de specialitate. Au colaborat: restaurator expert Sorina Gheorghiţă; studenţii: Florina Sâmbotin, Alina Mirică, Florin Sârbu, Ana Chiricuţă, Anda Dinică, Laura Hangiu; analize fizico-chimice, biologice: cercetător ing. Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu, biolog Oana Chachula.

Microexpoziția este deschisă la MNIR în perioada 18 iulie – 17 august 2014 și poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

București: Expoziţia temporară „GENIO GALLICO. Ceasuri istorice franceze din colecţii muzeale româneşti”

AFIS_Expozitia_Genio Gallico_MNIR

Expoziţia temporară

„GENIO GALLICO. Ceasuri istorice franceze din colecţii muzeale româneşti

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), sub patronajul Ministerului Culturii, în colaborare cu Muzeul Național Peleș, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”, Ploiești şi Muzeul Municipiului București, vernisează expoziţia temporară „GENIO GALLICO. Ceasuri istorice franceze din colecţii muzeale româneşti”.

Evenimentul are loc miercuri, 23 iulie 2014, la sediul MNIR, din Calea Victoriei nr. 12, București și se va ţine în prezenţa Excelenţei Sale, Domnul François Saint-Paul, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Franței în România şi a Domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României.


Industria de ceasuri din Franţa a început relativ devreme, dezvoltându-se armonios, atât din punct de vedere tehnic, cât şi ca rafinament. Ţinând pasul cu descoperirile fizice şi matematice care pot fi aplicate în orologerie pentru a obţine instrumente de măsurat timpul mai performante şi cu o acurateţe mai mare, Franţa rămâne însă „casa” celor pentru care rafinamentul piesei bate calităţile tehnice. Introducerea emailului în decorarea carcaselor (secolul XVII) reprezintă un nou prilej pentru ca meşterii francezi să-şi probeze talentul, simţul artistic şi, nu în ultimul rând, fantezia.

Însă revocarea edictului de la Nantes şi sistemul rigid de organizare a manufacturilor au dus la un regres al industriei orologeriei. Numeroşi ceasornicari protestanţi au părăsit ţara punându-şi talentul în slujba noilor lor state: Anglia şi Elveţia. Cu toate acestea, Franţa va excela în decoraţia carcaselor, prelucrate în tehnici consacrate de bijutieri. Se dezvoltă astfel, profesii conexe ceasornicăriei: gravura, tehnica emailului, orfevrăria.

Acest accent pus pe funcţia decorativă a ceasului a dus la o nouă creştere a cererii, mai ales din partea unei clientele alese: membrii familiei regale şi ai marii nobilimi franceze. Cu timpul, mai ales începând cu domnia regelui Ludovic al XV-lea, accentul începe să se deplaseze şi înspre calitatea şi precizia mecanismelor, fără a se pierde din vedere calităţile artistice. „Curtea” Franţei începe să patroneze această nouă industrie, mulţi ceasornicari primind titlul de Horloger de la Roi.


Un alt moment important în istoria orologeriei franceze o reprezintă crearea atelierului lui Frédéric Japy în Montbéliard, atelier specializat în componente pentru ceasuri (1773). Astfel, Frédéric Japy a schimbat radical modul în care s-au produs ceasurile (numărul de paşi şi operaţiuni în producerea unui ceas a fost astfel redus la jumătate, toate piesele fiind create şi asamblate în acelaşi loc), iar manufactura lui a revoluţionat industria orologeriei. Dar, din păcate, sfârşitul secolului al XVIII-lea aduce cu sine o nouă decădere a industriei orologeriei din Franţa, odată cu căderea monarhiei Bourbonilor. Mulţi dintre ceasornicarii celebri ai epocii aleg calea exilului, în timp ce opera celor rămaşi este puternic influenţată de evoluţia climatului politic.

Alături de Paris, Besançon-ul a fost „inima şi sufletul orologeriei franceze”. Va deveni un important centru al industriei orologeriei abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când are lor o migraţie inversă, ceasornicari elveţieni stabilindu-se aici şi fondându-şi ateliere. În 1872 Besançon-ul controla deja 99,63% din producţia de ceasuri a Franţei, căpătând astfel denumirea de „capitala ceasurilor”. Evoluţia oraşului şi a firmelor de orologerie continuă până la începutul deceniului şapte al secolului trecut, când apariţia ceasului cu cuarţ (1971) şi criza petrolului au aruncat Besançon-ul într-o criză economică fără precedent. Astăzi Besançon-ul  nu mai este cunoscut ca o „capitală a orologeriei”, ci mai mult ca o „capitală a timpului”.

În expoziţia dedicată orologeriei franceze veţi putea admira piese încadrate cronologic în secolele XVIII-XIX, semnate de importanţi ceasornicari francezi: Abraham-Louis Breguet, Julien Le Roy, Charles Oudin, ş.a. aparţinând M.N.I.R. şi partenerilor/ colaboratorilor Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Municipiului Bucureşti.

Expoziţia este deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 23 iulie – 31 august 2014 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

 

Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

București: Deschiderea expoziției outdoor „Marele Război. Neutralitatea (1914-1916) ” și lansarea site-ului www.marelerazboi.ro

AFIS_Expo_Marele Razboi_MNIR2014

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) inaugurează seria manifestărilor dedicate Centenarului Primului Război Mondial, prin vernisajul expoziției „Marele Război. Neutralitatea (1914 – 1916)”, ce are loc joi, 31 iulie 2014, începând cu ora 13.00, la sediul MNIR, din Calea Victoriei nr. 12, București, în Sala Lapidarium.

Expoziția este amplasată în aer liber, putând fi vizitată la MNIR pe terasa dinspre Calea Victoriei, până la sfârșitul anului 2014.

„Marele Război. Neutralitatea (1914 – 1916)” este organizată în colaborare cu Arhivele Naționale ale României și Arhiva Ministerului Afacerilor Externe și își propune să aducă în atenția publicului evenimente și personalități care au marcat această perioadă atât de complicată din istoria României.

În cadrul expoziției sunt prezentate: situația Regatului României înainte de izbucnirea conflictului, politica externă la începutul secolului al XX-lea, Consiliul de Coroană din 21 iulie 1914 (la care s-a decis adoptarea neutralității), perioada neutralității propriu-zise (atitudinea societății față de război, modul în care s-au manifestat „taberele” – antantistă și germanofilă), negocierile diplomatice ale guvernului de la București cu Antanta și Tripla Alianță, Consiliul de Coroană din 14 august 1916 (când s-a hotărât intrarea în război alături de puterile Antantei). Aceste teme sunt susținute cu ajutorul documentelor de arhivă, fotografiilor și materialelor de presă.

O parte consistentă a expoziției este dedicată evenimentelor desfășurate în afara granițelor. În timp ce în România neutră avem parte, vreme de doi ani, de un „război al declarațiilor”, restul Europei era cuprins de flăcările adevăratului război. Fotografii sugestive din arhiva MNIR surprind pregătirile pentru război ale beligeranților, viața cotidiană pe diferite fronturi, dar și ororile a ceea ce avea să fie numit „marele măcel”.

Trebuie menționat faptul că expoziția „Marele Război. Neutralitatea ”  prezintă evenimente legate de Regatul României, în perioada cuprinsă între 1914 – 1916. Românilor din Transilvania, Bucovina și Basarabia, aflați deja în focul războiului, le va fi dedicată o expoziție separată.

Cu ocazia vernisării acestei expoziții va fi lansat și site-ul www.marelerazboi.ro, unde intenționăm să strângem cât mai multe mărturii iconografice referitoare la prima conflagrație mondială.

www.marelerazboi.ro

www.mnir.ro

___________________________________________________________________________

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi:

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Secţia Relaţii cu Publicul

Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Tel/Fax: 021. 313.19.25;

E-mail: pr.mnir@gmail.com

București: Exponatul lunii mai 2015 la Muzeul Național de Istorie a României: Cravașa lui Emil Rebreanu

Afis_Exponatul lunii mai 2015_22.05.2015

Exponatul lunii mai 2015 la Muzeul Național de Istorie a României:

Cravașa lui Emil Rebreanu

 

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în luna mai, în cadrul micro-expoziţiei „Exponatul lunii“, un obiect încărcat de semnificație: Cravașa sublocotenentului Emil Rebreanu. Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 22 mai 2015, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, Sala Lapidarium.

Exponatul are o istorie emoționantă, ce rezonează cu destinul dramatic al posesorului. Cravașa a fost oferită muzeului de către doamna Emilia Cofariu-Dumbreanu, ai cărei părinți o primiseră, ca dar de botez, de la Emil Rebreanu, cu puțin timp înainte de tragicul său sfârșit. Dedesubturile poveștii vor fi dezvăluite în cadrul micro-expoziției.

Evenimentul ne oferă prilejul reîntâlnirii cu un personaj interesant al istoriei – Emil Rebreanu. Publicul va avea ocazia să (re)descopere amănunte legate de familia eroului, de viața acestuia înainte și în timpul Primului Război Mondial sau de împrejurările execuției sale din ziua de 14 mai 1917. Celebritatea lui Emil Rebreanu a fost sporită, desigur, de romanul „Pădurea Spânzuraților”, scris de fratele său Liviu Rebreanu. Expoziția va dezvălui publicului și aspecte ale genezei romanului, dar și contribuția lui Emil la acest lucru. „Subiectul Pădurii Spânzuraților, o construcție cerebrală la început, s-a umanizat numai când a intervenit contactul cu viața reală și cu pământul. Fără de tragedia fratelui meu, Pădurea Spânzuraților n-ar fi ieșit deloc sau ar fi avut o înfățișare anemică, livrească, precum au toate cărțile ticluite din cap, la birou, lipsite de seva vie și înviorătoare pe care numai experiența vieții o zămislește în sufletul creatorului…” (Liviu Rebreanu, Jurnal).

Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 22 mai -15 iunie 2015 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10:00-18:00.

 

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi:

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Secţia Relaţii cu Publicul

Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Tel/Fax: 021. 313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com

http://www.mnir.ro, http://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_, http://instagram.com/mnirpage

București: conferință în cadrul seriei Historia Viva: „Castrul Mălăiești. O secvență romană din timpul lui Traian”

O nouă conferință în cadrul seriei Historia Viva:

„Castrul Mălăiești. O secvență romană din timpul lui Traian”

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) organizează, în cadrul seriei Historia Viva, o nouă conferință intitulată „Castrul Mălăiești. O secvență romană din timpul lui Traian”, prezentată de dr. Ovidiu Ţentea. Evenimentul va avea loc joi, 4 iunie 2015, cu începere de la ora 11:00, la sediul MNIR, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul. Accesul se va face prin intrarea B a muzeului, situată în Strada Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită.
Conferința are ca temă prezentarea celor mai recente rezultate ale cercetărilor privind castrul și băile romane de la Mălăiești și corelarea acestora cu interpretările istorice referitoare la perioada în care nord-vestul Munteniei și sudul Moldovei s-au aflat sub ocupația armatelor romane. O atenție deosebită va fi acordată elementelor cronologice legate de campaniile dacice ale împăratului Traian și a condițiilor în care teritoriul sus-menționat a fost părăsit după mai puțin de două decenii.
Fortificația de lemn și pământ și băile, aflate în vestul platoului pe care se afla castrul de la Mălăiești, au fost construite în timpul campaniilor dacice ale împăratului Traian, fiind abandonate la începutul domniei împăratului Hadrian (117-118), când armata romană s-a retras din spațiul actual al Munteniei. Importanța deosebită a acestui sit arheologic este dată – în principal – de scurta staționare a armatei romane în această zonă, fapt care constituie un reper cronologic excepțional pentru materialul arheologic descoperit în situl amintit, acesta devenind la rându-i un reper important pentru numeroase alte situri romane similare.
Castrul de la Mălăiești este o fortificație romană tipică, având sistemul defensiv alcătuit dintr-un șanț, un val de pământ și o palisadă de lemn. În ciuda timpului scurt petrecut aici de armata romană, băile respectă toate standardele arhitectonice ale vremii. Acestea sunt alcătuite din următoarele spații cu funcțiuni diferite: apodyterium (vestiarul), frigidarium (bazinul cu apă rece), tepidarium (bazinul cu apă caldă), laconium sau sudatorium (baia de aburi) și caldarium (bazinul cu apă fierbinte).
Proiectul de cercetare arheologică a castrului și băilor romane de la Mălăiești (sat Sfârleanca, com. Dumbrăvești, jud. Prahova) a început în anul 2011, prin colaborarea dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Vor fi prezentate cercetările arheologice din castru și perspectivele cercetărilor extensive, în urma rafinării prospecțiunilor geofizice recente. De asemenea, vor fi prezentate rezultatele cercetării aproape complete a băilor. Pentru date suplimentare vă invităm să accesaţi următoarele linkuri: http://antiquitas.ro/index.php?p=sit_malaiesti sau https://www.facebook.com/castrulmalaiesti.prahova.
Pe lângă cercetarea științifică, accentul a fost deopotrivă pus pe protejarea și punerea în valoare a sitului prin diverse proiecte de finanțare, în cadrul conferinței urmând să fie prezentate câteva dintre soluțiile de conservare și restaurare in situ a acestor monumente antice.
***
Condiţiile de acces p entru participarea la conferinţa publică intitulată „Castrul Mălăiești. O secvență romană din timpul lui Traian”, ce va avea loc joi, 4 iunie 2015, cu începere de la ora 11:00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul, sunt următoarele:

  • accesul se va face prin intrarea B a muzeului, situată în Strada Poștei;
  • intrarea la eveniment este gratuită;
  • accesul specialiştilor se face pe baza invitaţiei transmise de către muzeu;
  • accesul reprezentanţilor mass-media se face exclusiv pe bază de acreditare, prin completarea formularului care va fi transmis ulterior cu datele complete, semnat în clar şi scanat, pe adresa de e-mail a Secţiei Relaţii cu Publicul – pr.mnir@gmail.com, până miercuri, 3 iunie, ora 16:00. Este permisă acreditarea a cel mult două persoane de la aceeaşi publicaţie (reporter şi fotograf/cameraman);
  • publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com. Locurile sunt limitate, accesul fiind gratuit.

Bucureşti, 02.06.2015      

Secţia Relaţii Publice [Public Relations Department]
MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015
E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

București: Conferinţa ştiinţifică „Arhitectură şi Arheologie Experimentală I – Date experimentale privind rolul scoicilor în alimentația comunității eneolitice de la Sultana-Malu Roșu (cultura Gumelniţa)”

Conferinţa ştiinţifică „Arhitectură şi Arheologie Experimentală I – Date experimentale privind rolul scoicilor în alimentația comunității eneolitice de la Sultana-Malu Roșu (cultura Gumelniţa)”

Afis_Conferinta Stiintifica Sultana_MNIR_10.06.2015-1

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) organizează prima conferință ştiinţifică intitulată „Arhitectură şi Arheologie Experimentală I – Date experimentale privind rolul scoicilor în alimentația comunității eneolitice de la Sultana-Malu Roșu (cultura Gumelniţa)”, ce face parte din seria de conferinţe publice dedicate expoziţiei “Radiografia unei lumi dispărute. Privind înapoi spre trecut: Sultana-Malu Roşu, o aşezare preistorică de acum 6 000 de ani”.

 

În cadrul conferinţei vor susţine prezentări următorii specialişti: dr. Cătălin Lazăr, dr. Valentin Radu, dr. Adrian Bălășescu (Muzeul Național de Istorie a României) şi Teodor Ignat (Muzeul Municipiului București).

 

Evenimentul va avea loc miercuri, 10 iunie 2015, cu începere de la ora 11:00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul. Accesul se va face prin intrarea B a muzeului, situată în Strada Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită.

 

Studiul bivalvelor din așezarea de la Sultana-Malu Roșu  (cultura Gumelnița, mileniul V a.Chr.) a reușit să surprindă o serie de aspecte interesante, calitative și cantitative, legate de aceste nevertebrate și consumul lor de către comunitățile preistorice. Analiza macroscopică a dus la identificarea unor urme din vechime ce sunt prezente pe suprafața cochiliilor. Dintre acestea s-au selectat doar cele considerate ca fiind rezultate în urma activității voluntare de desfacere a cochiliilor pentru consum. Cum aceste modalități de desfacere a valvelor pot fi multiple în cadrul proiectului ARCHAEODROM (PCCA 338-2014) ne-am propus realizarea unui studiu experimental. Protocolul de studiu inițiat a avut drept scop identificarea tuturor activităților necesare, uneltele și materialele utilizate, descrierea cu precizie a diferitelor stigmate obținute în urma acțiunilor la care bivalvele au fost supuse și timpul necesar de execuție.

Pentru realizarea studiului experimental s-au prelevat 72 scoici din Dunăre ( Unio tumidus) după care s-au împărțit în mai multe loturi de indivizi de dimensiuni cunoscute. Plecând de la stigmatele identificate pe materialul arheologic prelevat din situl eneolitic de la Sultana-Malu Roșu s-au stabilit trei modalități: desfacerea prin lovirea suprafețelor valvelor; desfacerea prin lovirea zonelor de îmbinare ale valvelor; desfacerea fără afectarea valvelor. S-au înregistrat uneltele folosite și cuantificat timpii de executare a fiecărei acțiuni. Rezultatele experimentului inițiat ne-au arătat că, deși aparent aceste acțiuni pot fi considerate ușor de realizat, ele necesită anumite cunoștințe și uneori chiar abilități particulare.

Informația obținută în acest experiment a fost utilizată pentru realizarea de scenarii teoretice ce implică modalitățile de desfacere și consum a acestor moluște. Astfel s-au stabilit materialele necesare și s-a estimat timpul necesar pentru realizarea operațiilor, cantitățile consumate și valoarea lor energetică, efortul individual sau colectiv depus etc.

Toate aceste date vor fi putea fi utile pentru viitoarele studii ale bivalvelor de la Sultana-Malu Roșu dar și din alte așezări preistorice în care este documentat consumul scoicilor. Astfel, se va putea stabili dacă există preferințe pentru o anumită modalitate de desfacere și consum dar și modul de evoluție a acestor practici de-a lungul perioadei de ocupare a sitului. Comparațiile cu alte așezări din aria culturii Gumelnița vor contribui la evidențierea anumitor modele în relația om-animal și va ajuta la înțelegerea diverselor aspecte abordate în stabilirea identităților bio-culturale.

Conferinţa reprezintă un eveniment conex al expoziţiei “Radiografia unei lumi dispărute. Privind înapoi spre trecut: Sultana-Malu Roşu, o aşezare preistorică de acum 6 000 de ani”, deschisă în Holul Central al muzeului, în perioada 13 mai – 31 decembrie 2015, putând fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00 (orar de vară), respectiv 09:00 – 17:00 (orar de iarnă).

***

Condiţiile de acces pentru participarea la conferinţă sunt următoarele:

• accesul se va face prin intrarea B a muzeului, situată în Strada Poștei;

• intrarea la eveniment este gratuită;

• accesul specialiştilor se face pe baza invitaţiei transmise de către muzeu;

• accesul reprezentanţilor mass-media se face pe bază de confirmare transmisă pe adresa de e-mail a Secţiei Relaţii cu Publicul – pr.mnir@gmail.com;

• publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com.

Secţia Relaţii Publice [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

București: Recuperarea a 18 obiecte de podoabă dacice, din argint, cu valoare excepţională

NOI PIESE ADĂUGATE TEZAURULUI ISTORIC AL ROMÂNIEI”

Recuperarea a 18 obiecte de podoabă dacice, din argint, cu valoare excepţională

Foto Tezaur MNIR

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a adăugat de curând în colecţia sa, o parte a unui tezaur, reprezentând obiecte de podoabă, din argint, de factură dacică.

Ministerul Culturii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Muzeul Naţional de Istorie a României au colaborat ca de fiecare dată, la recuperarea şi readucerea în ţară, a celor 18 obiecte de podoabă dacice din argint, recuperate recent de la o casă de licitații din München (Germania). Piesele, de o valoare excepţională, au fost readuse în România şi au intrat în colecţia muzeului, începând cu data de 21 iulie 2015.

Acestea vor fi prezentate în cadrul unei conferinţe de presă ce va avea loc marţi, 28 iulie a.c., începând cu ora 10.00, la sediul MNIR, Sala Lapidarium, Calea Victoriei nr.12, sector 3, Bucureşti, în prezenţa domnilor Ioan Vulpescu – Ministrul Culturii, Dimitrie Bogdan Licu – Prim-Adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisar-șef Bogdan Carp – Inspectoratul General al Poliției Române  şi dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu – Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

Tezaurul conține următoarele tipuri de podoabe: fibule, coliere, inele, brățări plurispiralice, pandantive ș i falere. Cele 18 piese, de o valoare excepțională datorită rarității lor, precum și a stării foarte bune de conservare, se încadrează, din punct de vedere cronologic, în secolul I a.Chr., fiind realizate în ateliere din spaţiului locuit de către geto-daci, cu predilecţie Transilvania (spaţiul intracarpatic), Sălaj-Crişana (spaţiul de la vest de Carpaţii Apuseni), Banat, Oltenia şi Muntenia.

Mulţumirile noastre se îndreaptă către autorităţile germane şi române care au cooperat în vederea recuperării pieselor de patrimoniu. Mulţumim, de asemenea, domnului Anton Niculescu, Consul General al României la München, funcţionarilor din cadrul Ministerului Culturii şi experţilor muzeului.

Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri precum:  brăţări dacice regale din aur, monede din aur şi argint de tip Koson, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier,  monede greceşti din aur de tip Lysimachos, unelte şi arme din fier.

Aceasta este cea de a patra operaţiune de readucere în ţară a unor piese aparţinând patrimoniului cultural al României, în cursul anului 2015, după recenta returnare a două loturi de stateri de aur de tip Koson, din Belgia și Polonia, ș i a două tabulae din bronz care conțin legile municipiului Troesmis (jud. Tulcea), emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161-180 p. Chr.).

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi:

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Secţia Relaţii cu Publicul

Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Tel/Fax: 021 – 313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com

http://www.mnir.ro, https://www.facebook.com/MNIRpage

http://twitter.com/MNIR_, http://instagram.com/mnirpage